Daca statul roman ar intelege sa aplice in mod real raspunderea magistratilor, ar insemna ca procurorii DIICOT Mircea-Lucian Hrudei (foto 2) si Daciana Deritei sa fie usurati de cateva valize bune de lei si de euro, constand in despagubiri obtinute in instante de catre fosti inculpati carora cei doi procurori le-au nenorocit destinele si care au primit in instanta daune morale si materiale pentru executiile la care au fost supusi. Iar cel mai recent astfel de caz s-a petrecut chiar miercuri, 27 aprilie 2022.

Ne referim la jurnalistul Ioan Otel (foto 1), fost director de investigatii al ziarelor „Gazeta de Cluj” si „Gazeta de Bistrita”, cel pe care Mircea Hrudei l-a retinut in 2006, apoi i-a obtinut aproape cinci luni de arest preventiv in faimosul dosar „Gazeta”, soldat cu achitari definitive pentru toti inculpatii. Miercuri, 27 aprilie 2022, judecatoarea Iuliana Floarea Mitrofan de la Tribunalul Bistrita-Nasaud a obligat statul roman sa-i plateasca lui Otel 250.000 de euro daune morale si peste 200.000 de lei daune materiale pentru cele cinci luni de arest indurate degeaba.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate actiunea prin care Ioan Otel a obtinut daunele morale din partea judecatoarei Iuliana Mitrofan. Mentionam ca gazetarul a fost reprezentat de catre avocatul Calin Budisan (foto 3).

Dupa cum veti citi mai jos, cazul este unul crancen: Ioan Otel nu doar ca a fost obligat sa suporte conditii inumane de arest, dar la scurt timp dupa ce eliberare a fost nevoit sa-si ingroape ambii parinti, decedati la trei saptamani unul de celalalt.

Iata minuta sentintei nr. 783/2022 din dosarul nr. 2279/117/2018:

„Admite, in parte, actiunea civila formulata de reclamantul Otel Ioan, in contradictoriu cu paratul STATUL ROMAN, prin Ministerul Finantelor Publice, si in consecinta:

Obliga paratul sa plateasca reclamantului suma de 250.000 de euro (sau echivalentul in lei la data platii), cu titlu de daune morale si suma de 207.379,7 lei, cu titlu de daune materiale.

Obliga paratul sa plateasca reclamantului dobanda legala aferenta sumelor mai sus mentionate,incepand cu data de 6 iunie 2018, data introducerii actiunii, pana la data platii efective.

Cu drept de apel, in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii,cererea urmand a fi depusa la Tribunalul Bistrita-Nasaud.

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 27 aprilie 2022”.

Trei victorii pana acum

Subliniem ca este al treilea astfel de caz. Lumea Justitiei a prezentat in luna martie situatia ziaristilor Dorel Vidican si Ioan Muresan – fosti directori in acelasi trust de presa „Gazeta” – care si ei au obtinut in instanta daune morale si materiale de sute de mii de euro pentru chinurile la care au fost supusi in acelasi dosar "Gazeta", al carui rechizitoriu a fost intocmit de catre procurorii DIICOT Mircea Hrudei si Daciana Deritei (vezi facsimil). Si Vidican, si Muresan au stat tot cinci luni in arest preventiv, la fel ca Otel. Cu acea ocazie, Luju a relatat istoria profesionala a procurorului Mircea Hrudei, dat afara cu scandal din DIICOT, dar reprimit in parchet datorita unei decizii a Curtii Constitutionale (click aici pentru a citi).

Instantele au fost generoase si nu prea

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea, mai spunem doar ca instantele nu s-au dovedit atat de darnice pe cat au dorit petentii. Mai precis:

Ioan Otel:

- a cerut daune morale de un milion de euro si daune materiale de 2.223.213.70 de lei;

- a primit daune morale de 250.000 de euro si daune materiale de 207.379,70 de lei;

Aurel Muresan:

- a solicitat despagubiri morale de 300.000 euro si despagubiri materiale de 359.008 lei;

- i-au fost acordate despagubiri morale totale de 730.372,50 lei (echivalentul a 147.550 euro) si 285.520 lei despagubiri morale;

Dorel Vidican:

- a vrut de la statul roman daune morale de 500.000 euro si daune materiale de 166.179,92 lei;

- a primit din partea instantei daune morale de 564.681 lei si daune materiale de 137.166 lei.

Redam principalul pasaj din actiunea jurnalistului Ioan Otel, redactata de avocatul Calin Budisan:

„I. In ceea ce priveste solicitarea principala, art. 539 si urmatoarele C. Proc. Pen.

A. In cele ce urmeaza, vom analiza motivele pentru care reclamantul Otel Ioan este indreptatit la acordarea de daune morale si daune materiale:

1. Existenta unei solutii de achitare care impune concluzia sine qua non ca arestare, masura preventiva a obligatiei de a nu parasi tara si condamnarea au fost nelegale

Potrivit art. 539 C.proc.pen. dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate ii apartine si persoanei care in cursul procesului penal a fost privata nelegal de libertate.

De asemenea, in al doilea aliniat al aceluiasi articol se specifica faptul ca „privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.

Consideram ca reclamantul Otel Ioan este indreptatit la repararea prejudiciului suferit ca urmare a retinerii si arestarii preventive in mod ilegal cu atat mai mult cu cat in art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei este stipulat dreptul la reparatie avand drept premisa eroarea judiciara, ceea ce duce la concluzia ca repararea prejudiciului se poate solicita pentru toate cazurile in care autoritatile statale comit abuzuri de drept ori manifesta o grava neglijenta.

Cu privire la masura preventiva a obligatiei de a nu parasi tara impusa reclamantului Otel Ioan facem trimitere la articolul 53 din Constitutia Romaniei potrivit caruia „exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.

Totodata, art. 5 si art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului se refera la dreptul si libertate si siguranta, Curtea fiind constanta in a acorda despagubiri banesti pentru daunele morale cauzate de o arestare abuziva sau condamnare pe nedrept.

In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stipulat, cu caracter de principiu, ca intr-o societate democratica, in care se respecta supermatia legii, nici o privare de libertate arbitrara nu poate fi privita ca fiind legala (Winterwerp c. Olandei, Tomasi c. Franta).

De aemenea, Curtea insista asupra caracterului primordial al dreptului de libertate si siguranta, libertatea personala fiind considerata o conditie de care trebuie sa profite fiecare, afirmand in jurisprudenta sa faptul ca judecatorii trebuie sa aiba intotdeauna in vedere faptul ca, pentru a nu lipsi garantarea libertatii de esenta, orice detentie trebuie sa fie exceptionala, justifiata in mod obiectiv si sa nu depaseasca strictul necesar.

2. O arestare, o obligatie de a nu parasi tara si o condamnare prezuma existenta unor suferinte iar dispunerea acestora in mod nelegal prezuma obligatia statului de a le repara

In ceea ce privesete daunele morale, jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a stabilit ca despagubirea baneasca acordata pentru repararea prejudiciilor morale trebuie sa reflecte o concordanta vaorica intre cuantumul sau/si gravitatea consecintelor la a caror reparare este destinat sa contribuie. Pentru determinarea cuantumului despagubirilor morale se impune a se avea in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita.

Repararea daunelor morale trebuie inteleasa intr-un sens mai larg, al caror scop e acela ca in functie de particlaritatile fiecarei cauze, sa ofere victimei o anume staisfactie sau usurare pentru suferintele indurate.

In acelasi sens sunt si prevederile art. 505 C.proc.civ. in privinta criteriilor exemplifcative care trebuie luate in considerare la acordarea despagubirilor iar intinderea daunelor morale se stabileste prin apreciere ca urmare a aplicarii de catre instanta a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care ele au fost afectate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, modul de influentare negativa a situatiei familiale, profesionale si sociale.

Potrivit art. 540 alin. (1) C.proc.pen. „la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de durata privarii nelegale de libertate, precum si de consecintele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat in situatia prevazuta la art. 538”.

In acest context dorim sa aratam faptul ca suferinta cauzata reclamantului Otel Ioan si familiei sale ca urmare a privarii sale de libertate in mod nelegal nu poate fi cuantificata sau masurata, ci eventual descrisa prin cuvinte.

De asemnea, prin restrangerea libertatii si condamnarea dispuse fata de Otel Ioan in mod nelegal, i-au fost afectate atributele unei persoane care influenteaza relatiile sociale, anume onoarea, reputatia, precum si pe cele care se situeaza in domeniul afectiv al vietii umane, ca de exemplu relatiile cu prietenii, apropiatii.

Nu i-a fost deloc usor reclamantului si familiei acestuia sa suporte neglijenta organelor judiciare romane, fiind obligat sa execute 145 de zile de arest preventiv, iar dupa inlocuirea masurii arestului preventiv acesta a fost obligat sa respecte masura preventiva a obligatiei de a nu parasi tara, pentru o perioada totala de 5 ani si 9 luni, in cele din urma fiind condamnat pentru fapte pe care nu le-a savarsit, si cu care nu avea legatura.

Hotararea de condamnare, masura de privare sau de restrangere de libertate in mod nelegal, a marcat existenta sa ca om, pe toate planurile vietii, simtindu-se umilit si nedreptatit cu dreptatea in mana, conditiile inumane din arestul preventiv venind parca sa accentueze cosmarul prin care trecea.

De asemenea, socul privarii sale de libertate in mod nelegal a fost resimtit si de catre familia sa, parintii sai si de cei doi copii.

Cu privire la acest aspect, mentionam ca in perioada in care reclamantul Otel Ioan se afla arestat preventiv, parintii acestuia s-au imbolnavit, fapt ce le-a cauzut decesul la scurt timp.

Astfel, din certificatele de deces pe care le anexam prezentei, se poate observa ca Otel Ioan, tatal reclamantului a decedat la data de 29.05.2007, iar Otel Eghifta, mama reclamantului a decedat la data de 09.05.2007.

Totodata, reclamantul nu a mai putut sustine examenul in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor, acesta fiind inscris la Scoala Doctorala, la Facultatea de Stiinte Economice, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

Nu este de neglijat nici durata deosebit de mare in care s-au desfasurat procedurile penale fata de reclamant.

Asa fiind se poate constata ca procedurile penale fata de reclamant au debutat la data de 30.10.2006, cand acesta a fost retinut si s-au incheiat la data de 20.12.2017 cand s-a pronuntat hotararea de achitare, fiind vorba de o perioada de 11 ani si 2 luni.

Raportat la prejudiciul material, precizam ca acesta este consecinta daunatoare care are valoare economica, putand fi evaluata pecuniar, fiind, in primul rand, urmarea incalcarii drepturilor si intereselor economice ale reclamantului.

In ceea ce priveste legatura dintre fiecare din sumele pretinse de Otel Ioan si cazul penal evocat, suma de 223.213,7 Ron rezulta din rumatoarele:

a) suma de 71.801,24 Ron pretinsa cu titlu de onorariu avocatial a fost achitata de catre Otel Ioan in vederea asigurarii apararii obligatorii, de catre un avocat competent care sa ii reprezinte interesele. Anexam prezentei chitantele prin care reclamantul a platit si contractul de asistenta juridica.

b) suma de 358,79 Ron a fost pretinsa cu titlu de curierat in vederea trimiterii actiunii de catre Otel Ioan la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu adresa in Strasbourg , Franta, astfel anexam prezentei factura prin care reclamantul a achitat suma mentionata.

c) suma de 10.127,04 Ron reprezinta contravaloarea cazarilor la hotel in orasul Braila, pe durata procesului penal in care reclamantul avea calitatea de inculpat, aspecte ce rezulta din facturile anexate prezentei.

d)suma de 88.599,73 lei reprezinta contravaloarea transportului la instanta de judecata, si anume Tribunalul Braila si Curtea de Apel Galati, calculat conform tabelului anexat prezentei.

e)suma de 52.326,90 lei reprezinta contravaloarea cazarilor achitate de reclamant pentru el si pentru avocatul acestuia cu ocazia deplasarilor la instantele de judecata si anume Tribunalul Braila si Curtea de Apel Galati, calculat conform tabelului anexat prezentei.

Daca organele judiciare romane isi executau atributiile intr-un mod just si legal, reclamantul Otel Ioan nu mai era pus in situatia de a achita nici una din cheltuielile mai sus mentionate, pe care le dovedim prin inscrisurile anexate.

3. Conditiile in care s-a desfasurat perioada in arest preventiv, conditii in functie de care se poate aprecia suferinta reclamantului

Otel Ioan a fost arestat preventiv si detinut in cadrul Centrului de retinere si arestare preventiva din cadrul I.P.J. Cluj si in Penintenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Braila.

Reclamantul a fost incarcerat in Sectia Exterioara a Penitenciarului Gherla, in Penitenciarul Gherla si in Penintenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Braila in perioada 30.10.2006- 23.03.2007, dupa cum urmeaza:

-din 30.10.2006 – 31.12.2006 a fost detinut in Sectia Exterioara a Penintenciarului Gherla, izolat, singur intr-o camera de aproximativ 5 mp, cu wc de tip gaura in celula, fara dus; accesul la dus se realiza o data pe saptamana timp de 10 minute;

-din 31.12.2006 – 10.03.2007 a fost detinut in Penitenciarul Gherla;

-in data de 11.03.2007 a fost transportat catre Penitenciarul Braila; pe traseu a dormit o noapte in Penitenciarul Aiud si 10 nopti in Penitenciarele Jilava si Rahova;

-din data de 22.03.2007 a fost transportat catre Penitenciarul Braila, unde dormit o noapte, iar in data de 23.03.2007 a fost pus in libertate.

Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate sunt prevazute in OMJ nr. 433/2010, norme care au fost incalcate in cazul lui Otel Ioan in ambele centre de detinere mentionate mai sus.

Potrivit art. 1 alin. (1) din OMJ nr. 433/2010 „spatiile destinate cazarii persoanelor private de libertate trebuie sa respecte demnitatea umana si sa intruneasca standardele minime sanitare si de igiena, tinandu-se cont de conditiile climatice si, in special, de suprafata de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de incalzire si ventilatie”. Alinatul 2 al aceluiasi articol reda ca: „camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor private de libertate trebuie sa dispuna de iluminat natural, de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial si sa fie dotate cu utilitati igienico-sanitare si instalatii de incalzire”. De asemenea, conform art.1 alin.(3) din OMJ nr. 433/2010 „camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie sa asigure: a) cel putin 4 metri patrati (mA2) pentru fiecare persoana privata de libertate, incadrata in regimul inchis sau de maxima siguranata;”

Potrivit art. 3 din OMJ nr.433/2010 „Ferestrele camerelor trebuie sa fie suficient de mari, astfel incat persoanele private de libertate sa poata citi la lumina naturala in conditii normale si sa permita patrunderea aerului proaspat, iar lumina artificiala trebuie sa corespunda standardelor tehnice recunoscute in domeniu”.

Instalatia de incalzire din camerele unde a fost detinut era una rudimentara, caloriferul era inexistent, incaperea se incalzea de la o teava care trecea prin camera, fiind foarte frig cu atat mai mult cu cat erau luni de iarna.

Potrivit Art. 8 alin. (1) din OMJ nr.433/2010 „Instalatiile de incalzire trebuie sa asigure in perioada sezonului rece o temperatura de cel putin 19 grade C in camerele de cazare a persoanelor private de libertate si in spatiile destinate desfasurarii diferitelor activitati”.

Grupurile sanitare erau inexistente in camera, motiv pentru care avea acces la acestea doar in momentul in care era disponibil vreun gardian sa-l insoteasca. Datorita numarului limitat de gardieni, respectiv 2/3 pentru toti detinutii existenti, accesul la grupul sanitar era foarte greu de obtinut, fiind nevoit sa bata periodic in usa celulei pana era auzit si daca exista posibilitatea era dus pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Mai mult grupul sanitar era compus dintr-un wc de tip turcesc care era degradat, insalubru, lipsit de orice minima intimitate.

Alaturat acestei incaperi era camera de dusuri, respectiv o teava intepata in 3 locuri, odata deschis robinetul curgea in toate cele 3 locatii, neexistand niciun separator intre aceste spatii cu distanta de 60 cm. Chiar si in aceste conditii avea posibilitatea de a face dus cu apa calda doar de maxim 2 ori pe saptamana, in rest avand acces doar la jgheaburile cu apa rece de la toaleta.

Toate acestea i-au afectat grav sanatatea cu atat mai mult cu cat totul era insalubru, existand insecte atat in camerele in care era incarcerat precum si in centrul de detinere.

Potrivit Art. 5 alin.(1) din OMJ nr.433/2010 „grupurile si instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie sa asigure accesul permanent la apa potabila si sa permita fiecarei persoane private de libertate sa isi satisfaca nevoile fiziologice ori de cate ori este necesar, in conditii de igiena si intimitate”. Aliniatul 2 al aceluiasi articol reda faptul ca „grupurile sanitare se doteaza cu instalatii sanitare si se amenajeaza astfel incat sa se asigure cel putin o chiuveta, un WC si un dus pentru maximum 10 persoane private de libertate”. Totodata, in art. 5 aliniatele 3 si 4 se ilustreaza ca „amenajarea camerelor de detinere trebuie sa asigure fiecarei persoane private de libertate conditii de folosire a surselor de apa curenta si a articolelor de toaleta pentru mentinerea igienei. Prin exceptie de la prevederile alin. (1), grupurile si instalatiile sanitare pentru persoanele private de libertate aflate in regimul deschis pot fi amenajate in exteriorul camerelor de detinere, cu respectarea celorlalte conditii prevazute la alin. (1) si (3)”.

Canalizarea din intreg centrul se infunda periodic, fiind necesara interventia aproape saptamanala a celor de la Regia de Apa Canal. Practic la fiecare ploaie canalizarea refula fiind inundate astfel intreaga sectie A , holul si grupurile sanitare, fiind situatii cand apa se ridica la aproximativ 50 de cm.

Plimbarea zilnica nu avea ca scop respectarea unui drept, dimpotriva erau scosi intr-o incapere acoperita de maxim 12 mp fara posibilitatea de a permite efectuarea unor exercitii fizice. Astfel, mentionam ca pe perioada detentiei reclamantul nu avea voie sa se plimbe decat de doua ori pe saptamana.

Intreg centrul cu atat mai mult incaperea in care a fost incarcerat era zugravit rudimentar, peretii aproape se desprindeau, era mucegai peste tot, iar incaperea nu avea iluminat natural, neexistand o fereastra spre exterior.

Toate conditiile le-a perceput ca fiind inumane, la limita supravietuirii, contrar legislatiei in vigoare.

Potrivit art. 3 al Conventiei, nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman sau degradant. In consecinta statele europene nu pot in nicio situatie deroga de la aceste prevederi, ceea ce face ca acest drept sa fie intangibil.

Cu privire la Centrul de Retinere si Arestare al IPJ Cluj, in sustinerea pozitiei reclamantului o importanta deosebita o are si raportul APADOR CH in urma vizitei la centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul IPJ Cluj.

Potrivit raportului conditiile de detentie din acest centru contravin din multe puncte de vedere standardelor internationale in domeniu, camerele sunt supraaglomerate, lipsite de iluminat natural si insalubre.

Mai mult, prin raportul intocmit, APADOR-CH a solicitat inchiderea imediata a centrului CRAP Cluj.

Apreciem ca suferintele prin care a trecut reclamantul sunt inestimabile, iar suma solicitata nu presupune un pret al acestora ci o apreciere a consecintelor negative ale implicatiilor acestora. Apreciem ca Otel Ioan este indreptatit la acordarea unor daune morale deoarece conditiile de detentie i-au cauzat o suferinta psihica si fizica, starea sanatatii agravandu-se considerabil, fiind tratat inuman si degradant, simtindu-se umilit, aspect interzis prin art. 3 din Cedo si de legislatia nationala. Timpul petrecut i-a afectat puternic demnitatea umana, starea fizica si psihica, urmarile acelor clipe fiind resimtite si in prezent.

Pentru toate considerentele de mai sus aratate, va solicitam sa admiteti actiunea astfel cum a fost formulata, dispunand totodata obligarea paratului la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea prezentei cauze.

II. In ceea ce priveste solicitarea subsidiara, exista mai multe aspecte care trebuie avute in vedere pentru acordarea daunelor morale, cat si a daunelor matreiale.

Antrenarea raspunderii civile delictuale

Potrivit art. 1349 Cod civil „(1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral. (3) In cazurile anume prevazute de lege, o persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum si de ruina edificiului. (4) Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileste prin lege speciala”.

Conform art. 1373 Cod civil „ (1) Comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.(2) Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia.(3) Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate”.

Raportat la cele invederate mai sus, apreciem ca existenta suferintei cauzata de privarea de libertate nelegala, de restrangerea de libertate si de condamnare este evidenta, ale carei efecte se resimt si la momentul prezent si care i-a afectat in mod grav viata pesonala, familiala si sociala. Toate aceste fapte ale paratului se subscriu prevederilor art. 1349 coroborat cu art. 1373 Cod civil, determinand antrenarea raspunderii sale civile delictuale pentru fapta altuia si subsecvent obligarea la repararea prejudiciului nepatriomnial si patrimonial pe care reclamantul l-a suferit, dupa cum vom demonstra in cele ce urmeaza.

2.1.Fapta juridica ilicita

Pentru obligarea la plata despagubirilor este necesar ca prejudiciul sa fi fost produs printr-o fapta ilicita. In mod obisnuit, fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, este definita ca fiind „orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului suviectiv apartnand unei persoane”.

Notiunea de fapta ilicita este privita in practica judecatoreasca in mod extensiv, in sensul ca se retine raspunderea civila delictuala nu numai atunci cand s-a adus atingere unui drept subiectiv – stricto sensu, dar si atunci cand au fost prejudiciate interesele anumitor persoane.

In prezenta cauza, paratul, prin organele judiciare, a incalcat in primul rand dispozitiile art. 52 alin. (3) din Constitutia Romaniei este stipulat dreptul la reparatie avand drept premisa eroarea judiciara, ceea ce duce la concluzia ca repararea prejudiciului se poate solicita pentru toate cazurile in care autoritatile statale comit abuzuri de drept ori manifesta o grava neglijenta.

Totodata, au fost incalcate si articolele 5 si 6 din Conventia Europeana a drepturilor omului se refera la dreptul si libertate si siguranta, Curtea fiind constanta in a acorda despagubiri banesti pentru daunele morale cauzate de o arestare abuziva sau condamnare pe nedrept.(Lawless c. Irlandei, Winterwerp c. Olanda, Tomasi c. Franta)

De asemenea, in prezenta cauza a fost incalcat art. 61 C.civ. potrivit caruia „ viata, sanatatea si integritatea fizica si psihica a oricarei persoane sunt garantate si ocrotite in mod egal de lege. Interesul si binele fiintei umane trebuie sa primeze asupra interesului unic al societatii sau al stiintei”. Si art. 72 C.Civ. conform caruia „orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale.Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75”.

Reiteram faptul ca prin privarea de libertate nelegala, prinrestrangerea de libertate si prin condamnare, i s-au adus grave atingeri onoarei, deminitatii, vietii personale, familiale si sociale a reclamantului, avand un impact sporit asupra acestuia.

Apreciem ca paratul nu poate justifica faptele sale prin prisma invocarii anumitor suspiciuni cu privire la savarsirea unor infractiuni.

Avand in vedere ca in prezenta speta reclamantul Otel Ioan a fost detinut nelegal, a fost obligat la masura de a nu parasi tara, iar in cele din urma fiind condamnat, toate acestea, fiind dispuse in mod nelegal, constuie fapte juridice ilicite in sensul art. 1373 Cod civil.

Totodata, Otel Ioan a fost arestat preventiv si detinut in cadrul Sectiei Exterioare a Penitenciarului Gherla si in Penintenciarul cu regim de Maxima Siguranta Braila, in conditiile in care masura arestului preventiv are un scop clar stabilit de legiuitor, respectiv buna desfasurare a procesului penal, masura ce nu presupune ingradirea dreptului la sanatate, la igiena sau demnitate.

Reclamantul a fost incarcerat in Sectia Exterioara a Penitenciarului Gherla in Penitenciarul Gherla si in Penintenciarul cu Regim de Maxima Siguranta Braila in perioada 30.10.2006- 23.03.2007, dupa cum urmeaza:

-din 30.10.2006 – 31.12.2006 a fost detinut in Sectia Exterioara a Penintenciarului Gherla, izolat, singur intr-o camera de aproximativ 5 mp, cu wc de tip gaura in celula, fara dus; accesul la dus se realiza o data pe saptamana timp de 10 minute;

-din 31.12.2006 – 10.03.2007 a fost detinut in Penitenciarul Gherla;

-in data de 11.03.2007 a fost transportat catre Penitenciarul Braila; pe traseu a dormit o noapte in Penitenciarul Aiud si 10 nopti in Penitenciarele Jilava si Rahova;

-din data de 22.03.2007 a fost transportat catre Penitenciarul Braila, unde dormit o noapte, iar in data de 23.03.2007 a fost pus in libertate.

Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate sunt prevazute in OMJ nr. 433/2010, norme care au fost incalcate in cazul lui Otel Ioan in ambele centre de detinere mentionate mai sus.

Potrivit art. 1 alin. (1) din OMJ nr. 433/2010 „spatiile destinate cazarii persoanelor private de libertate trebuie sa respecte demnitatea umana si sa intruneasca standardele minime sanitare si de igiena, tinandu-se cont de conditiile climatice si, in special, de suprafata de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de incalzire si ventilatie”. Alinatul 2 al aceluiasi articol reda ca: „camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor private de libertate trebuie sa dispuna de iluminat natural, de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial si sa fie dotate cu utilitati igienico-sanitare si instalatii de incalzire”. De asemenea, conform art.1 alin.(3) din OMJ nr. 433/2010 „camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie sa asigure: a) cel putin 4 metri patrati (mA2) pentru fiecare persoana privata de libertate, incadrata in regimul inchis sau de maxima siguranata;”

Potrivit art. 3 din OMJ nr.433/2010 „Ferestrele camerelor trebuie sa fie suficient de mari, astfel incat persoanele private de libertate sa poata citi la lumina naturala in conditii normale si sa permita patrunderea aerului proaspat, iar lumina artificiala trebuie sa corespunda standardelor tehnice recunoscute in domeniu”.

Instalatia de incalzire din camerele unde a fost detinut era una rudimentara, caloriferul era inexistent, incaperea se incalzea de la o teava care trecea prin camera, fiind foarte frig cu atat mai mult cu cat erau luni de iarna.

Potrivit Art. 8 alin. (1) din OMJ nr.433/2010 „Instalatiile de incalzire trebuie sa asigure in perioada sezonului rece o temperatura de cel putin 19 grade C in camerele de cazare a persoanelor private de libertate si in spatiile destinate desfasurarii diferitelor activitati”.

Grupurile sanitare erau inexistente in camera, motiv pentru care avea acces la acestea doar in momentul in care era disponibil vreun gardian sa-l insoteasca. Datorita numarului limitat de gardieni, respectiv 2/3 pentru toti detinutii existenti, accesul la grupul sanitar era foarte greu de obtinut, fiind nevoit sa bata periodic in usa celulei pana era auzit si daca exista posibilitatea era dus pentru satisfacerea nevoilor fiziologice.

Mai mult grupul sanitar era compus dintr-un wc de tip turcesc care era degradat, insalubru, lipsit de orice minima intimitate.

Alaturat acestei incaperi era camera de dusuri, respectiv o teava intepata in 3 locuri, odata deschis robinetul curgea in toate cele 3 locatii, neexistand niciun separator intre aceste spatii cu distanta de 60 cm. Chiar si in aceste conditii avea posibilitatea de a face dus cu apa calda doar de maxim 2 ori pe saptamana, in rest avand acces doar la jgheaburile cu apa rece de la toaleta.

Toate acestea i-au afectat grav sanatatea, cu atat mai mult cu cat totul era insalubru, existand insecte atat in camerele in care era incarcerat precum si in centrul de detinere.

Potrivit Art. 5 alin.(1) din OMJ nr.433/2010 „grupurile si instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie sa asigure accesul permanent la apa potabila si sa permita fiecarei persoane private de libertate sa isi satisfaca nevoile fiziologice ori de cate ori este necesar, in conditii de igiena si intimitate”. Aliniatul 2 al aceluiasi articol reda faptul ca „grupurile sanitare se doteaza cu instalatii sanitare si se amenajeaza astfel incat sa se asigure cel putin o chiuveta, un WC si un dus pentru maximum 10 persoane private de libertate”. Totodata, in art. 5 aliniatele 3 si 4 se ilustreaza ca „amenajarea camerelor de detinere trebuie sa asigure fiecarei persoane private de libertate conditii de folosire a surselor de apa curenta si a articolelor de toaleta pentru mentinerea igienei. Prin exceptie de la prevederile alin. (1), grupurile si instalatiile sanitare pentru persoanele private de libertate aflate in regimul deschis pot fi amenajate in exteriorul camerelor de detinere, cu respectarea celorlalte conditii prevazute la alin. (1) si (3)”.

Canalizarea din intreg centrul se infunda periodic, fiind necesara interventia aproape saptamanala a celor de la Regia de Apa Canal. Practic la fiecare ploaie canalizarea refula fiind inundate astfel intreaga sectie A , holul si grupurile sanitare, fiind situatii cand apa se ridica la aproximativ 50 de cm.

Plimbarea zilnica nu avea ca scop respectarea unui drept, dimpotriva erau scosi intr-o incapere acoperita de maxim 12 mp fara posibilitatea de a permite efectuarea unor exercitii fizice. Astfel, mentionam ca pe perioada detentiei reclamantul nu avea voie sa se plimbe decat de doua ori pe saptamana.

Intreg centrul cu atat mai mult incaperea in care a fost incarcerat era zugravit rudimentar, peretii aproape se desprindeau, era mucegai peste tot, iar incaperea nu avea iluminat natural, neexistand o fereastra spre exterior.

Toate conditiile le-a perceput ca fiind inumane, la limita supravietuirii, contrar legislatiei in vigoare.

Potrivit art. 3 al Conventiei, nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman sau degradant. In consecinta statele europene nu pot in nicio situatie deroga de la aceste prevederi, ceea ce face ca acest drept sa fie intangibil.

Cu privire la Centrul de Retinere si Arestare al IPJ Cluj, in sustinerea pozitiei reclamantului o importanta deosebita o are si raportul APADOR CH in urma vizitei la centrul de retinere si arestare preventiva din cadrul IPJ Cluj.

Potrivit raportului conditiile de detentie din acest centru contravin din multe puncte de vedere standardelor internationale in domeniu, camerele sunt supraaglomerate, lipsite de iluminat natural si insalubre.

Mai mult prin raportul intocmit APADORCH a solicitat inchiderea imediata a centrului CRAP Cluj.

Apreciem ca suferintele prin care a trecut reclamantul sunt inestimabile, iar suma solicitata nu presupune un pret al acestora ci o apreciere a consecintelor negative ale implicatiilor acestora. Apreciem ca Otel Ioan este indreptatit la acordarea unor daune morale deoarece conditiile de detentie i-au cauzat o suferinta psihica si fizica, starea sanatatii agravandu-se considerabil, fiind tratat inuman si degradant, simtindu-se umilit, aspect interzis prin art. 3 din Cedo si de legislatia nationala. Timpul petrecut i-a afectat puternic demnitatea umana, starea fizica si psihica, urmarile acelor clipe fiind resimtite si in prezent.

2.2 Prejudiciul

Nu se poate vorbi despre o raspundere civila delictuala daca nu s-a produs un prejudiciu, o paguba, o dauna - elementul esential al raspunderii delictuale, constand in „rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite savarsita de o alta persoana”.

In ceea ce priveste prejudiciul material aratam ca acesta este evaluabil in bani, cu consecinte daunatoare care au valoare economica. Astfel, prejudiciul material pretins de catre reclamant, anume de 223.213,7 Ron, este justificat si raspunde cerintelor de echitate si dreptate, raportat la actiunile intreprinse de catre parat.

In ceea ce priveste legatura dintre fiecare din sumele pretinse de Otel Ioan si cazul penal evocat, suma de 223.213,7 Ron rezulta din rumatoarele:

a) suma de 71.801,24 Ron pretinsa cu titlu de onorariu avocatial a fost achitata de catre Otel Ioan in vederea asigurarii apararii obligatorii, de catre un avocat competent care sa ii reprezinte interesele. Anexam prezentei chitantele prin care reclamantul a platit si contractul de asistenta juridica.

b) suma de 358,79 Ron a fost pretinsa cu titlu de curierat in vederea trimiterii actiunii de catre Otel Ioan la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu adresa in Strasbourg , Franta, astfel anexam prezentei factura prin care reclamantul a achitat suma mentionata.

c) suma de 10.127,04 Ron reprezinta contravaloarea cazarilor la hotel in orasul Braila, pe durata procesului penal in care reclamantul avea calitatea de inculpat, aspecte ce rezulta din facturile anexate prezentei.

d) suma de 88.599,73 lei reprezinta contravaloarea transportului la instanta de judecata, si anume Tribunalul Braila si Curtea de Apel Galati, calculat conform tabelului anexat prezentei.

e) suma de 52.326,90 lei reprezinta contravaloarea cazarilor achitate de reclamant pentru el si pentru avocatul acestuia cu ocazia deplasarilor la instantele de judecata si anume Tribunalul Braila si Curtea de Apel Galati, calculat conform tabelului anexat prezentei.

Prejudiciul nepatrimonial este consecinta atingerii directe a unor valori care nu au niciun corespondent patrimonial. Cu privire la repararea prejudiciului moral produs prin infractiune precizam faptul ca dovedirea existentei acestuia poate fi, uneori, dificila si poate presupune parcurgerea unor probatorii anevoioase. Astfel ca, in jurisprudenta se considera ca nu este necesar administrarea de probe, apreciind ca proba fapeti ilicite este suficienta, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate.

In prezenta cauza prejudiciul moral suferit de catre Otel Ioan consta in atingerea adusa onoarei, reputatiei si persoanei reclamantului, atat in ceea ce priveste viata sa sociala, cat si cea privata.

Astfel, prin privarea de libertate nelegala, obligarea respectarii masurii de a nu parasi tara, condamnarea si prin detinerea reclamantului in conditii inumane, i s-au cauzat acestuia suferinte morale de natura sa-i lezeze demnitatea vatamandu-i creditul moral, pozitia sociala.

Raportat la prezenta cauza, precizam ca este de netaguit ca orice retinere, arestare, obligare de a nu parasi tara si condamnare pe nedrept, produce celor in cauza suferinte pe plan moral si social, ca astfel de masuri lezeaza onoarea si libertatea individuala.

Nu i-a fost deloc usor reclamantului si familiei acestuia sa suporte neglijenta organelor judiciare romane, fiind obligat sa execute 145 de zile de arest preventiv, iar dupa inlocuirea masurii arestului preventiv acesta a fost obligat sa respecte masura preventiva a obligatiei de a nu parasi tara, pentru o perioada totala de 5 ani si 9 luni, in cele din urma fiind condamnat pentru fapte pe care nu le-a savarsit, si cu care nu avea legatura.

Hotararea de condamnare, masura de privare sau de restrangere de libertate in mod nelegal, a marcat existenta sa ca om, pe toate planurile vietii, simtindu-se umilit si nedreptatit cu dreptatea in mana, conditiile inumane din arestul preventiv venind parca sa accentueze cosmarul prin care trecea.

De asemenea, socul privarii sale de libertate in mod nelegal a fost resimtit si de catre familia sa, parintii sai si de cei doi copii.

Cu privire la acest aspect, mentionam ca in perioada in care reclamantul Otel Ioan se afla arestat preventiv, parintii acestuia s-au imbolnavit, fapt ce le-a cauzut decesul la scurt timp.

Astfel, din certificatele de deces pe care le anexam prezentei, se poate observa ca Otel Ioan, tatal reclamantului a decedat la data de 29.05.2007, iar Otel Eghifta, mama reclamantului, a decedat la data de 09.05.2007.

Totodata, reclamantul nu a mai putut sustine examenul in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor, acesta fiind inscris la Scoala Doctorala, la Facultatea de Stiinte Economice, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

Nu este de neglijat nici durata deosebit de mare in care s-au desfasurat procedurile penale fata de reclamant.

Asa fiind, se poate constata ca procedurile penale fata de reclamant au debutat la data de 30.10.2006, cand acesta a fost retinut si s-au incheiat la data de 20.12.2017 cand s-a pronuntat hotararea de achitare, fiind vorba de o perioada de 11 ani si 2 luni.

In speta, consideram ca valoarea prejudiciului moral de 1.000.000 Euro, reprezinta intr-o oarecare masura compensarea pentru incalcarea drepturilor sale personale nepatrimoniale, respectiv dreptul la imagine, la demnitate, la integritate fizica si psihica, dreptul la libertate si siguranta”.

* Cititi aici intreaga actiune depusa la Tribunalul Bistrita-Nasaud

sursa foto Otel: Adevarul.ro