Cazul neglijentei celor cinci asistente de la Spitalul Orasenesc „Sf. Dimitrie” din Targu Neamt care au incurcat bebelusii la nastere a ajuns la un deznodamant, dupa aproape 5 ani de la nefericita intamplare. Pacienta Ramona Florean, mamica traumatizata de incertitudinea ca pruncul nou-nascut cu care s-a externat in iunie 2011 ar putea sa nu fie copilul sau, a obtinut in instanta 50.000 lei daune morale, plus cheltuieli de judecata si un ajutor public judiciar. Decizia a fost pronuntata de Tribunalul Neamt in 17 februarie 2016 si este definitiva. Despagubirile vor fi suportate de Omniasig Vienna Insurance Group SA, dupa ce judecatorii au admis chemarea in garantie a asiguratorului la cererea Spitalului „Sf. Dimitrie”, condus, la momentul incidentului, de medicul Tudorel Axinia (foto).

In apel, Tribunalul Neamt a dispus suplimentarea cercetarii judecatoresti si, desi a redus semnificativ cuantumul daunelor morale acordate la fond de Judecatoria Targu Neamt prin sentinta nr. 37/13.01.2015 (de la 150.000 lei, la 50.000 lei), a stabilit culpa spitalului parat argumentand intr-o maniera convingatoare intrunirea simultana a celor patru conditii pentru angajarea raspunderii delictuale: existenta unui prejudiciu si a unei fapte ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul produs, precum si existenta vinovatiei.

In baza rezultatelor anchetei efectuate de comisia constituita la nivelul spitalului imediat dupa incident si a probelor deja administrate la fond, judecatorii Tribunalului Neamt au stabilit ca neglijenta asistentelor medicale a fost demonstrata dincolo de orice dubiu. Astfel, instanta de apel a retinut ca Loredana Mihailuc, Elena Borcila, Dana Iovoaea, Ana-Valerica Zahaleanu si Ramona Ionescu nu si-au indeplinit obligatiile stabilite in fisa postului, incalcand prevederile Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 418/2004 privind identificarea nou-nascutilor si atributiile specifice din fisa postului: „Aceste incalcari ale atributiilor de serviciu au fost realizate de asistentele medicale de serviciu (la acea data) cu vinovatie - judecatorul fondului retinand in mod elegant o culpa usoara in sarcina acestora, desi din intreg materialul probator rezulta ca au dat dovada de neglijenta si indolenta fata de viata si destinul unor nou-nascuti si a familiilor acestora, cu o singura exceptie, asistenta medicala A.C., care a avut reprezentarea gravitatii situatiei create, urmarile ce pot sa se produca si a prejudiciului cauzat reclamantei”.

In ceea ce priveste legatura de cauzalitate intre fapta ilicita produsa cu vinovatie de asistente (prepusii comitentului/ spitalului) si prejudiciul produs pacientei reclamante, aceasta a fost demonstrata, in prima instanta, prin declaratii de martor: „(...) Din probele administrate la instanta de fond, respectiv din declaratiile martorelor P.M. (fila 229) si M.M. (fila 227), reiese fara dubiu ca pe parcursul zilelor petrecute in spital (02-06.06.2011), reclamanta F.R. a manifestat nervozitate, fiind stresata in permanenta, plangand la baie, inchizandu-se in ea, iar dupa externare a manifestat raceala fata de bebelus din cauza incertitudinii asupra identitatii acestuia”.

Cu toate acestea, Tribunalul Neamt a considerat oportuna suplimentarea cercetarii judecatoresti: „Pentru verificarea legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, si respectiv de a fi analizat existenta prejudiciului, instanta de apel a dispus suplimentarea cercetarii judecatoresti prin realizarea unui raport de ancheta sociala la domiciliul reclamantei si a unei expertize medico-legale psihiatrice realizate de Comisia de expertiza din cadrul IML Iasi”.

Magistratii si-au incheiat motivarea cu aprecieri generale. In opinia instantei, o simpla hotarare judecatoreasca nu este suficienta pentru a determina o imbunatatire a perceptiei publice asupra activitatii spitalicesti, fiind nevoie de o schimbare a atitudinii cadrelor medicale fata de pacienti: „Aceasta perceptie asupra activitatii cadrelor medicale in cauza nu poate fi schimbata printr-o dispozitie a unei instante de judecata, ci doar prin schimbarea atitudinii cadrelor medicale in raport cu pacientii, prin eficientizarea si in acelasi timp resposabilizarea activitatii lor, printr-o implicare atat profesionala superioara, dar si de natura afectiva la limita pacient-cadru medical – aspect care este in mare suferinta in Spitalul Orasenesc Sf. Dimitrie Targu Neamt. Doar pacientii si, respectiv, media pot determina schimbarea perceptiei asupra activitatii cadrelor medicale ca rezultat imediat si direct al modificarii atitudinii mai sus-aratate a acestora, fapt pentru care va respinge criticile aduse prin motivele de apel invocate, ca nefondate”.

Iata alte pasaje din motivarea deciziei Tribunalului Neamt privind prejudiciul produs pacientei si legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu:

„Din raportul de expertiza medico-legala psihiatrica realizat de Comisia de expertiza din cadrul IML Iasi, depus la filele 143-153 dosar fond, reiese ca la data examinarii reclamantei Florean Ramona – 03.11.2015 – aceasta prezenta diagnosticul de 'Configuratie depresiv anxioasa in context situational, tendinte impulsive cu elemente de exaltare insuficient cenzurate, cu tendinte la izolare sociala', ca aceasta afectiune necesita consultari psihiatrice periodice de specialitate. S-a mai apreciat de catre comisia de specialitate ca din punct de vedere al inscrisurilor prezentate se poate concluziona 'ca imediat dupa producerea evenimentului din data de 02.06.2011 (schimbul de bebelusi), aceasta a prezentat diagnosticul de Reactie mixta depresiva si anxioasa suferinta in post-partumul imediat, reactie ce caracterizeaza debutul unui stres post traumatic', iar in absenta unui tratament corespunzator poate evolua fie spre atenuare si disparitie, fie sa persiste.

In speta, simptomatologia prezentata de reclamanta a persistat in absenta administrarii unui tratament specific, fiind cel mai probabil intretinut de contextul situational juridic.

Conform examenului psihologic efectuat in luna mai 2015, 'realitatea traumatizanta – schimbul de bebelusi la nastere – s-a implementat in matricea emotional-afectiva a personalitatii reclamantei, constituind sursa etiologica-pivot a Sindromului de stres post traumatic, prin reactualizarea permanenta repetitiva a evenimentului'.

Comisia de experti, cu ocazia reexaminarii din luna iulie 2015, a concluzionat ca reclamanta prezenta diagnosticul de 'tulburare mixta depresiva si anxioasa', iar ulterior, in noiembrie 2012 (posibil noiembrie 2015, n.r.), s-a constatat o scadere in intensitate a simptomatologiei depresiv-anxioase, in absenta efectuarii unui tratament specific, ceea ce demonstreaza posibilitatea normalizarii starii psihice a reclamantei.

Totodata, s-a precizat, ca raspuns la obiectivul instantei, ca in copia foii de internare a reclamantei in sectia obstretica-ginecologie din perioada 02-06.06.2011 nu apar consemnate examinari psihiatrice sau psihologice efectuate acesteia, anterior sau ulterior nasterii, si nu se pot trage concluzii certe asupra legaturii de cauzalitate intre evenimentul incriminat (schimbul de bebelusi) si starea actuala a mamei.

Tribunalul, analizand concluziile celor doua rapoarte, va retine ca reclamanta a dovedit ca inainte de incident a avut o viata normala de familie, absolvind cursurile unei institutii superioare de invatamant, a lucrat in diverse locuri, si-a format o familie, la momentul incidentului fiind la al doilea copil, aspecte care conduc la concluzia ca starea depresiv-anxioasa s-a instalat la momentul producerii schimbului de copii, a incertitudinii ca bebelusul cu care s-a externat nu este al sau, manifestand raceala si ezitare in cresterea acestuia chiar in primele luni de viata a acestuia – cand se cunoaste ca tocmai in aceste prime zile din viata fiecarui copil, rolul/ afectiunea mamei este definitorie pentru sanatatea viitorului adult. In consecinta, se va retine existenta prejudiciului cauzat reclamantei Florean Ramona si a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si acesta.

De asemenea, tribunalul nu va inlatura sustinerea facuta de instanta de fond, precum ca: solutia pronuntata se datoreaza atat faptului ca a mai existat un incident similar, cat si practicii personalului din sectia obstretica-ginecologie, care, din lipsa de timp, refuza sa aplice bratarile pentru identificarea nou-nascutilor, astfel incat aceste bratari sunt aplicate de catre asistentele medicale neonatalogice care preiau copii ulterior nasterii, deoarece nu a existat un caz similar, ci de o alta natura, si nu este instituita o astfel de practica”.

*Cititi aici integral decizia civila nr. 175/17.02.2016 pronuntata de Tribunalul Neamt-Sectia a I-a civila, in dosarul nr. 894/321/2014