Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de judecatorii Livia Stanciu (foto) si Ionut Matei (foto), au reusit o performanta „uriasa” pentru apararea democratiei si a drepturilor omului. Instanta suprema a dat cu flit SRI in 2015, respingand o cerere de emitere a unui mandat de interceptare pe siguranta nationala. Un lucru „extraordinar” pentru ICCJ, daca ne gandim ca in timpul regimului Basescu erau admise chiar si 4-5 mii de asemenea mandate, pe an.

Astfel, potrivit datelor oferite de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru Lumeajustitiei.ro, in cursul anului 2015 au existat 2741 de cereri de emitere a unor mandate de siguranta nationala, in baza Legii 51 din 1991. Dintre acestea o cerere a fost respinsa, iar restul de 2740 au fost admise.

Iata datele puse la dispozitie de ICCJ referitoare numarul mandatelor de siguranta nationala emise in 2015:

„Numarul propunerilor admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in anul 2015, in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala, avand ca obiect emiterea mandatelor de interceptare in baza securitatii nationale este 2740.

Numarul propunerilor respinse de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in anul 2015, in baza Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala, avand ca obiect emiterea mandatelor de interceptare in baza securitatii nationale este 1 (unu)”.

Nicio cerere de emitere a unor mandate de interceptare si inregistrare pe infractiuni de drept comun nu a fost respinsa

Asadar, observam ca judecatorii ICCJ au avut oarece suspiciuni in ceea ce priveste o cerere de emitere a unui mandat de interceptare pe siguranta nationala. In schimb, nu a exista nicio problema atunci cand a fost vorba de cereri de emitere a unor mandate de interceptare si inregistrare pentru infractiuni de drept comun. Inalta Curte a primit, in 2015, 224 de asemenea solicitari, toate fiind admise.

Iata datele oferite de ICCJ in legatura cu mandatele de interceptare si inregistrare pe infractiuni de drept comun:

„Numarul solicitarilor de emitere a unor mandate de interceptare si inregistrare admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in baza Codului de Procedura Penala, in cursul anului 2015 este de 224.

In cursul anului 2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu a respins nicio solicitare de emitere a unor mandate de interceptare si infregistrare formulata in baza Codului de procedura penala”.

Nu exista niciun filtru

Pe langa ironia privind „uriasa performanta” reusita de Inalta Curte prin respingerea unei cereri de emitere a unui mandat de siguranta nationala, cifrele prezentate mai sus sunt, in opinia noastra, extrem de ingrijoratoare. Ele arata ca nu exista niciun filtru la nivelul instantei supreme. Ca orice solicitare formulata de procurori, privind emiterea unor mandate de interceptare, ceea ce inseamna automat o intruziune in viata privata, este admisa automat de Inalta Curte.

Situatia alarmanta dezvaluita de Lumeajustitiei.ro ar trebui sa atraga atentia de urgenta autoritatilor competente, care sunt obligate sa declanseze verificari pentru a stabili daca nu cumva in acest caz avem de-a face cu o simpla procedura formala, in care procurorii si SRI cer, iar judecatorii ofera. Iar cand spunem autoritati competente ne referim la Consiliul Superior al Magistraturii si la comisiile de specialitate ale Parlamentului Romaniei. Evident insa sansele ca ceva notabil sa se intample sunt minime, daca nu chiar nule.

*Cititi aici raspunsul ICCJ privind numarul mandatelelor de interceptare emise in 2015

*Cititi aici raspunsul ICCJ privind cererile de emitere a unor mandate de interceptare respinse in 2015