Mare minune, mare! Ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) a reactionat in cel mai nou scandal din sistem. Ne referim la cel privind arhiva SIPA si sustragerea unor documente din acest fond informativ.

Toader a anuntat mandru, miercuri 17 mai 2017, intr-o declaratie acordata la Antena 3, ca a decis desecretizarea arhivei SIPA: „Voi desecretiza arhiva SIPA, in cel mai scurt timp, cu respectarea termenelor si procedurilor legale”. Totusi, Tudorel Toader nu a scos niciun cuvant despre desecretizarea raportului intocmit in timpul mandatului de ministru al Justitiei al lui Catalin Predoiu, un raport care ar confirma, asa cum a dezvaluit jurnalistul Dan Andronic de la Evenimentul Zilei, ca au fost sustrase documente din arhiva SIPA.

De altfel, exact acest lucru l-a subliniat si Dan Andronic, dupa anuntul ministrului Justitiei privind desecretizarea arhivei SIPA: „Eu personal as cere desecretizarea raportului din 2008, fiind un raport cheie pentru a intelege intreaga situatie. Din arhiva SIPA au disparut documente, iar hard disk-uri au fost rescrise. Ar trebui reluata inventarierea arhivei si ar trebui vazut cine a pus acel copiator care avea 3000 de pagini copiate si mai ales de ce camerele de supraveghere nu au functionat 3 luni de zile”.

De asemenea, Dan Andronic a mai oferit o informatie extrem de interesanta. Si anume ca arhiva SIPA ar cuprinde note nu doar despre magistrati, ci si despre jurnalisti si oameni politici: „Nu vorbesc doar de judecatori si procurori, ci si note informative despre jurnalisti si oameni politici”.

CSM, solicitare catre Tudorel

Decizia lui Tudorel Toader de a desecretiza arhiva SIPA vine dupa ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a transmis, marti seara 16 mai 2017, o solicitare in care atrage atentia ca se impune clarificarea situatiei arhivei SIPA. Mai exact, ar trebui lamurita situatia juridica actuala a arhivei SIPA, dar si daca informatii din aceasta au fost folosite in alte scopuri.

Iata solicitarea CSM:

„Solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii urmare a suplimentarii ordinii de zi a sedintei Plenului CSM din data de 16.05.2017

Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei si de institutie reprezentativa a sistemului judiciar, apreciaza ca imperios necesara clarificarea situatiei arhivei SIPA dintr-o dubla perspectiva: aceea a situatiei juridice actuale si a presupusei folosiri a informatiilor din cuprinsul fondului arhivistic in alte scopuri.

In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii solicita Ministerului Justitiei, in calitate de custode al arhivei SIPA, sa comunice elementele necesare pentru lamurirea cu prioritate a urmatoarelor aspecte:

-Componenta comisiei infiintate in baza Hotararii Guvernului nr. 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justitiei, cu enumerarea concreta a atributiilor, responsabilitatilor, modalitatii/procedurii efective in care si-a desfasurat activitatea aceasta comisie, precum si prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situatiile in care asemenea acte au fost intocmite), a raportului final si/sau a oricarui alt document care poate fi asimilat unei descarcari de atributii/sarcini/indatoriri/responsabilutati, intocmit la momentul predarii arhivei fostei DGAP catre Administratia Nationala a Penitenciarelor;

-Numarul comisiilor infiintare ulterior si componenta nominala a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justitiei, avand ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum si toate masurile dispuse in urma desfasurarii activitatii acestor comisii, in situatia in care au existat;

-Data sigilarii arhivei si procesul verbal intocmit in acest sens dar si mentionarea modalitatii de patrundere ulterioara in interiorul acestei arhive, daca acest lucru s-a intamplat;

-Existenta unor masuri luate la nivel de CSAT (hotarari/avize), comunicate Ministerului Justitiei, in situatia in care au fost dispuse sau, dimpotriva, identificarea unei/unor eventuale sesizari a CSAT de catre Ministerul Justitiei pe tema modalitatii de gestionare, in timp, a arhivei SIPA.

Consiliul Superior al Magistraturii apreciaza necesara clarificarea tuturor aspectelor mai sus mentionate, in contextul in care, dupa mai bine de 12 ani de la adoptarea Hotararii Guvernului nr. 127/2006 privind desfiintarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie din subordinea Ministerului Justitiei, aceasta tema nu a primit inca niciun raspuns.

De asemenea, avand in vedere importanta si sensibilitatea domeniului vizat, atat din perspectiva functionarii sistemului judiciar, cat si din perspectiva interesului legitim al publicului larg, relativ la mediatizarea contradictorie si speculativa a subiectului, consideram ca este necesara implicarea activa si eficienta a tuturor institutiilor responsabile in rezolvarea de o maniera transparenta, legala si definitiva a problemei arhivei SIPA”.

UPDATE – Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania au anuntat, miercuri 17 mai 2017, ca sustin solicitarea adresata de CSM ministrului Justitiei Tudorel Toader privind clarificarea unor aspecte legate de arhiva SIPA.

Iata comunicatul UNJR:

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania sustin cererea Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 16 mai 2017, prin care solicita Ministrului Justitiei 'sa comunice elementele necesare pentru lamurirea cu prioritate' a mai multor aspecte privind arhiva SIPA.

Aceasta cerere vine in continuarea eforturilor depuse de magistrati, prin asociatiile profesionale, pentru lamurirea problemelor grave ridicate atat de activitatea Serviciului Intern de Protectie si Anticoruptie (SIPA), cat si de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat ca a fost, poate si este, folosita pentru a santaja magistrati.

Astfel, CSM a solicitat Ministrului Justitiei sa comunice componenta comisiei care a evaluat arhiva SIPA in baza HG 127/2006, 'cu enumerarea concreta a atributiilor, responsabilitatii, modalitatii/procedurii efective in care si-a desfasurat activitatea aceasta comisie'.

O asemenea informare publica este necesara din partea Ministerului Justitiei pentru ca nici azi, la peste 11 ani de la desfiintarea serviciului secret SIPA, nu se stie cine a facut parte din aceste comisii de inventariere a arhivei SIPA si ce au facut concret acestea.

De asemenea, CSM-ul a solicitat 'prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situatiile in care asemenea acte au fost intocmite), a raportului final si/sau a oricarui alt document care poate fi asimilat unei descarcari de atributii/sarcini/indatoriri/responsabilitati, intocmit la momentul predarii arhivei fostei D.G.A.P. catre Administratia Nationala a Penitenciarelor'.

Din informatiile publice reiese ca aceste rapoarte sunt 'secret de serviciu', astfel ca pot fi usor declasificate de catre insusi Ministrul Justitiei.

Mai mult, CSM a solicitat sa i se comunice 'numarul comisiilor infiintate ulterior si componenta nominala a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justitiei, avand ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum si toate masurile dispuse in urma desfasurarii activitatii acestor comisii, in situatia in care au existat'.

O astfel de masura este necesara, dat fiind faptul ca mai multi ministri ai justitiei au avut pozitii contradictorii cu privire la ceea ce s-a facut efectiv, in ultimii 11 ani, cu aceasta arhiva. Astfel, in timp ce Ministrul Justitiei Raluca Pruna a afirmat public in 2016 ca arhiva nu a fost inventariata, aceasta incercand sa faca o noua comisie de inventariere, in decursul anilor mai multi ministri ai justitiei au sustinut ca arhiva a fost inventariata. Unii ministri au sustinut ca inventarierea a durat o lunga perioada, chiar pana la doi ani.

CSM-ul a mai solicitat sa i se comunice 'data sigilarii arhivei si procesul verbal intocmit in acest sens, dar si mentionarea modalitatii de patrundere ulterioara in interiorul acestei arhive, daca acest lucru s-a intamplat'.

In spatiul public exista informatii, furnizate chiar de catre oficiali ai Ministerului Justitiei din perioada respectiva, potrivit carora s-a patruns in aceasta arhiva si s-au copiat ori sustras documente. Mai mult, in spatiul public s-a vehiculat informatia ca sistemul de supraveghere – care era administrat de o regie autonoma aflata in subordinea SRI – a incintei in care este stocata aceasta arhiva ar fi fost nefunctional pentru mai multe luni, lucru confirmat pe data de 16 mai 2017 de presedintele Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI.

CSM a mai solicitat sa i se comunice 'existenta unor masuri luate la nivel de CSAT (hotarari/avize), comunicate Ministerului Justitiei, in situatia in care au fost dispuse sau, dimpotriva, identificarea unei/unor eventuale sesizari a CSAT de catre Ministerul Justitiei pe tema modalitatii de gestionare, in timp, a arhivei SIPA'.

In august 2016, ministrul justitiei Raluca Pruna a afirmat ca in CSAT s-a discutat ca aceasta arhiva sa fie inventariata din nou, iar 'documentele de interes operativ' sa fie transmise 'institutiilor abilitate', adica actualelor servicii secrete.

Asociatiile profesionale ale magistratilor (UNJR, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania) au reactionat atunci, cerand premierului Ciolos ca, inainte de a se lua orice decizie cu privire la soarta arhivei SIPA, sa se faca publice toate documentele referitoare la aceasta, intocmite de comisiile de inventariere, pentru a se sti ce s-a intamplat pana in prezent cu aceasta arhiva.

CSM-ul si-a incheiat scrisoarea catre ministrul justitiei afirmand ca, data fiind 'importanta si sensibilitatea domeniului vizat', 'este necesara implicarea activa si eficienta a tuturor institutiilor responsabile in rezolvarea de o maniera transparenta, legala si definitiva a problemei arhivei SIPA', lucru pe care atat UNJR, cat si AMR il impartasesc.

Ca atare, UNJR si AMR se raliaza acestei cereri din partea CSM si solicita Ministerului Justitiei sa comunice toate aceste informatii, astfel incat sa existe o baza de pornire concreta pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor si pentru a se lamuri toate informatiile si speculatiile din spatiul public din perioada ulterioara desfiintarii serviciului secret SIPA.

Reamintim ca SIPA a fost un serviciu secret infiintat in 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunista, unii dintre ei deconspirati ca au facut politie politica. De asemenea, serviciul avea in componenta ofiteri care proveneanu din fosta Securitate. SIPA a activat in interiorul justitiei, pana la desfiintarea sa prin hotarare de guvern, de catre ministrul Monica Macovei.

Creat initial cu scopul de a preveni coruptia din justitie, SIPA a ajuns sa urmareasca magistrati, folosind metode ale fostei Securitati comuniste, si sa stranga materiale de santaj impotriva acestora.

Ministrul Monica Macovei declara ca a desfiintat SIPA 'pentru ca cercetarile arhivei au aratat ca SIPA, prin agentii sai, urmarea judecatori, procurori sau avocati'. De asemenea, exista date ca acest serviciu a urmarit jurnalisti si membri ai societatii civile.

'Notele informative contineau nu doar date despre activitatea profesionala, ci si despre viata privata a magistratilor', a mai spus Monica Macovei.

Aceasta a mai recunoscut ca informatiile stranse de SIPA 'erau obtinute, evident, si din interiorul magistraturii, de judecatori sau procurori ofiteri acoperiti'.

Dupa desfiintarea acestui serviciu in 2006, problema arhivei sale a ramas nerezolvata, in ciuda faptului ca au fost constituite mai multe comisii de inventariere de catre ministrii justitiei care au ocupat acest portofoliu dupa desfiintarea SIPA.

In august 2016 UNJR a trimis o solicitare Premierului Ciolos prin care a solicitat publicarea tuturor documentelor ce vizeaza modul de gestionare a arhivei SIPA. Documentul este amplu si prezinta pe scurt scandalurile din jurul acestui serviciu secret.

Clarificarea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA este imperativa pentru credibilitatea justitiei din Romania.

'UNJR va continua demersurile pentru lamurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA, astfel incat acest capitol negru din justitia post-comunista sa fie clarificat si inchis definitiv. Nu e niciodata prea tarziu pentru adevar, iar pentru insanatosirea justitiei din Romania e important sa facem lumina in intunecatul episod SIPA', a declarat Dana Girbovan, presedinte UNJR.

'Atitudinea AMR a fost constanta cu privire la acest subiect, catalogat ca fiind o 'pata neagra' a istoriei, pentru a carui clarificare, in sensul aflarii adevarului, sistemul judiciar este si trebuie sa fie direct interesat. De mai mult de un deceniu, acest subiect revine, redundant, in spatiul public, fara sa existe vointa unor demersuri concrete lamuritoare, in pofida reactiilor repetate, ferme si indreptatile ale asociatiilor profesionale. Tocmai de aceea, AMR sustine masurile solicitate de CSM, ca pas important pentru aducerea necesarelor lamuriri, o data pentru totdeauna', a declarat Andreea Ciuca, presedinte interimar AMR.

UNJR si AMR fac un apel presei si jurnalistilor ce doresc o justitie independenta sa caute tot ce se poate despre acest subiect ori sa ia interviuri celor care au lucrat in SIPA si sa publice informatiile care pot dezlega cat mai multe aspecte privind activitatea SIPA”.

*Cititi aici solicitarea CSM catre ministrul Justitiei Tudorel Toader