29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ACHITAREA SECURISTILOR – Exclusiv: argumentele care au aruncat in aer dosarul ofiterilor de Securitate acuzati de uciderea disidentului Gheorghe Ursu: „Nicio persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta neprevazuta de lege la data savarsirii... Nu se poate face analogie intre infractiunea de tratamente neomenoase prev. de art. 358 CP 1969 si infractiuni contra umanitatii prev. de art. 439 NCP... Fapta de la art. 439 a avut un fine de neprimire in dosarele Visinescu, Ficior si Mineriada”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

25 October 2019 18:49
Vizualizari: 11010

O stire a revoltat opinia publica zilele trecute, intr-o speta cu profunde si dureroase rezonante in constiinta colectiva. Este vorba despre achitarea in prima instanta, la Curtea de Apel Bucuresti, a doi ofiteri de Securitate acuzati de legaturi cu uciderea prin tortura a disidentului Gheorghe Ursu (foto 1), in 1985, in arestul de la Rahova. Achitat a fost si seful Securitatii din 1985, Tudor Postelnicu, chiar daca murise intre timp, in 2017. Toate cele trei achitari au fost pronuntate in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.


Totusi, desi toata presa a prezentat cazul intr-o maniera emotionala, exprimandu-si indignarea fata de achitarea securistilor Marin Parvulescu si Vasile Hodis, Lumea Justitiei va prezinta partea tehnica a cazului. Veti vedea mai precis concluziile scrise depuse de catre avocatul Nicolae Traistaru (foto 2) la Curtea de Apel Bucuresti, care a argumentat nestiinta de carte a procurorilor de caz. Este vorba despre vestitul Gheorghe Cosneanu (foto 3), seful Sectiei Parchetelor Militare din PICCJ, Marian Tudor si Claudiu Culea. Rechizitoriul din 29 iulie 2016 (vezi facsimil) a fost confirmat de catre Procurorul General din acel moment, Augustin Lazar (foto 4). Ca o ironie a sortii, mentionam ca procurorii Tudor si Culea au fost „evidentiati pentru merite deosebite” de catre Laura Kovesi in 2011, pe vremea cand actuala inculpata conducea Parchetul General (click aici pentru a citi).


Iata mai intai minuta sentintei pronuntate in 17 octombrie 2019 de catre judecatoarea CAB Mihaela Nita (dosar nr. 2500/2/2017, fost 1030/2017):

Sentinta penala nr.196/F din 17.10.2019 - Face aplicarea art.5 Cod penal (n.r. legea penala mai favorabila) si in consecinta:

In temeiul art.386 alin.1 Cod procedura penala schimba incadrarea juridica a infractiunii pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Parvulescu Marin si Hodis Vasile din art.439 alin.1 lit.e,g si k Cod penal in art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969.

In temeiul art.386 alin.1 Cod procedura penala schimba incadrarea juridica a infractiunii pentru care a fost trimis in judecata inculpatul Tudor Postelnicu din art.48 Cod Penal rap. la art.439 alin.1 lit.e,g si k Cod penal in art.26 Cod penal din anul 1969 rap. la art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969.

In temeiul art.396 alin.5 Cod procedura penala rap la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala dispune achitarea inculpatului Parvulescu Marin pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase, prevazuta de art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.

In temeiul art.396 alin.5 Cod procedura penala rap la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala dispune achitarea inculpatului Hodis Vasile pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase, prevazuta de art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.

In temeiul art.396 alin.5 Cod procedura penala rap la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedura penala dispune achitarea inculpatului Tudor Postelnicu pentru complicitate la savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase, prevazuta de art.26 Cod penal din anul 1969 rap. la art.358 alin.1 si 3 Cod penal din anul 1969 cu aplicarea art.5 Cod penal.

In temeiul art.25 alin.5 Cod procedura penala lasa nesolutionata actiunea civila exercitata de partile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Sorana si Ursu Stefan Olga. Dispune ridicarea masurilor asiguratorii, constand in instituirea sechestrului asigurator si a popririi asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatilor Parvulescu Marin, Hodis Vasile si Tudor Postelnicu, luate prin incheierea din data de 28.08.2017 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I Penala. In baza art.275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina acestuia. Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Tudor Postelnicu, in cuantum de 868 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Cu drept de apel in 10 zile. Pronuntata in sedinta publica din data de 17 octombrie 2019”.

Incadrarea gresita a faptei. Nicio condamnare pentru infractiuni impotriva umanitatii

In primul rand (asa cum puteti citi in concluziile scrise atasate integral la finalul articolului), avocatul Nicolae Traistaru – aparatorul lui Vasile Hodis – sustine ca procurorii au incadrat gresit fapta pentru care i-au trimis in judecata pe cei doi securisti. Mai precis, anchetatorii s-au referit la art. 439 alin. 1 lit. e, g si k din noul Cod penal (infractiuni contra umanitatii), in loc sa invoce art. 358 din vechiul Cod penal (tratamentele neomenoase), precizeaza maestrul Traistaru, subliniind ca intre cele doua articole sunt diferente fundamentale, vechea reglementare nefiind integrata ca atare in cea noua. De altminteri, invocarea articolului 439 nu face altceva decat sa incalce principiul constitutional al neretroactivitatii legii, puncteaza avocatul.

Insa partea cea mai dura abia acum vine: avocatul insista pe ideea ca „pana in prezent nici o instanta din Romania nu a condamnat vreo persoana pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 439 C. pen. pentru fapte comise anterior anului 2014”.

In plus, Nicolae Traistaru exemplifica acest fapt cu dosarele tortionarilor Alexandru Visinescu si Ion Ficior: niciunul dintre acestia nu a fost condamnat pe articolul 439 NCP, instanta de fiecare data schimband incadrarea juridica (click aici si aici pentru a citi). De asemenea, pe 8 mai 2019, ICCJ a restituit la Parchetul General dosarul Mineriadei, constatand printre altele nelegalitatea urmaririi penale pe acelasi articol 439 (detalii aici).

Redam textul art. 439 alin. 1 lit. e, g si k din noul Cod penal:

(1) Savarsirea, in cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, a uneia dintre urmatoarele fapte: (...)

e) torturarea unei persoane aflate sub paza faptuitorului sau asupra careia acesta exercita controlul in orice alt mod, cauzandu-i vatamari fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depasesc consecintele sanctiunilor admise de catre dreptul international; (...)

g) vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane; (...)

k) alte asemenea fapte inumane ce cauzeaza suferinte mari sau vatamari ale integritatii fizice sau psihice,

se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”.

Prezentam dispozitiile art. 358 din vechiul Cod penal:

Supunerea la tratamente neomenoase a ranitilor ori bolnavilor, a membrilor personalului civil sanitar sau al Crucii Rosii ori al organizatiilor asimilate acesteia, a naufragiatilor, a prizonierilor de razboi si in general a oricarei alte persoane cazute sub puterea adversarului, ori supunerea acestora la experiente medicale sau stiintifice care nu sunt justificate de un tratament medical in interesul lor, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savarsirea fata de persoanele aratate in alineatul precedent a vreuneia dintre urmatoarele fapte:

a) constrangerea de a servi in fortele armate ale adversarului;

b) luarea de ostateci;

c) deportarea;

d) dislocarea sau lipsirea de libertate fara temei legal;

e) condamnarea sau executia fara o judecata prealabila efectuata de catre un tribunal constituit in mod legal si care sa fi judecat cu respectarea garantiilor judiciare fundamentale prevazute de lege.

Torturarea, mutilarea sau exterminarea celor prevazuti in alin. 1 se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Daca faptele prevazute in prezentul articol sunt savarsite in timp de razboi, pedeapsa este detentiunea pe viata”.

In al doilea rand, avocatul Traistaru a argumentat ca exista autoritate de lucru judecat pentru Vasile Hodis, acesta fiind anchetat de-a lungul timpului, dar primind solutii de neincepere a urmaririi penale, solutii care nu au fost desfiintate de catre instanta. Tot autoritate de lucru judecat are condamnarea detinutilor Marian Clita si Gheorghe Radu (cei care l-au torturat pana la moarte pe Gheorghe Ursu), precum si a militienilor Tudor Stanica si Mihail Creanga (cei care au ordonat sa nu se intervina, in ciuda tipetelor celui torturat).

Neimplicare in torturile din arest

In al treilea rand, aparatorul colonelului Hodis a sustinut ca nu exista probe care sa indice ca acesta sau maiorul Parvulescu s-ar fi implicat in uciderea prin tortura a inginerului Gheorghe Ursu in arestul de la Rahova, cei doi securisti avand in schimb responsabilitati legate de filajul si perchezitiile efectuate la domiciliul disidentului inainte de arestarea acestuia. In plus, Vasile Hodis a contrasemnat declaratiile disidentului date in ancheta doar pentru ca asa i-au ordonat cei care coordonau ancheta, spre a se da o aparenta de veridicitate a acestor declaratii:

In concret, activitatea lui HODIS VASILE vizand victima s-a rezumat la:

- intocmirea a doua procese verbale de perchezitie (perchezitii la care a participat el lucrand la Compartimentul Proceduri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari Penale din D.S.S.) la domiciliul victimei, iar masura a fost ordonata de alte persoane (procurorul militar), HODIS VASILE fiind doar un executant si

- contrasemnarea a cinci declaratii luate lui URSU Gheorghe Emil, masura de asemenea ordonata, iar respectiva contrasemnare s-a facut doar pentru a se evita eventuale reclamatii facute de URSU Gheorghe Emil, atestandu-se veridicitatea celor declarate si consemnate”.

De altfel, Nicolae Traistaru mentioneaza ca initial, cand dosarul se afla la Inalta Curte, cauza a fost restituita la parchet pentru ca anchetatorii sa indice mai precis faptele de care ii acuza pe inculpati. „Respectivele aspecte au fost 'reparate' de Parchet tot la modul generic, fara a se indica probe concrete”, adauga Traistaru.

Prezentam principalele pasaje din concluziile scrise depuse de avocatul Nicolae Traistaru:

„I. Anterior analizei situatiei de fapt retinuta in cauza si pentru care inculpatul a fost trimis in judecata trebuie analizate aspecte de ordin procedural generate de intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, precum si consecintele juridice pe care le comporta sub aspectul prevederilor art. 329 din Codul de procedura penala, vizand actul de sesizare al instantei.

I.1. Rechizitoriul cauzei sesizeaza in mod nelegal instanta, privindu-l pe HODIS VASILE, cu o presupusa fapta penala comisa in perioada ianuarie – noiembrie 1985, pe care o incadreaza in prevederile art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen., respectiva infractiune (cu denumirea infractiuni contra umanitatii) find introdusa prin Noul Cod Penal si, care, nu are corespondent de tipicitate in nici o componenta pe situatie premisa si elemente constitutive cu infractiunea prev. de art. 358 C. pen. [1969] – tratamente neomenoase -, astfel cum sustine Parchetul, invocand continuitatea incriminarii.

In speta, nu putea fi pusa in miscare actiunea penala si sesizarea instantei de judecata pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 439 C. pen., privindu-l pe inculpat, deoarece potrivit art. 1 alin. (2) C. pen. nici o persoana nu poate fi sanctionata penal pentru o fapta care nu era prevazuta de legea penala la data savarsirii, norma de aplicare neputand fi incidenta in dosar retroactiv. Procedand astfel, Parchetul a incalcat principiul „nullum crimen sine lege” conform caruia legea penala trebuie sa fie anterioara momentului cand s-a comis fapta precum si principiul neretroactivitatii legii noi.

Rezulta astfel ca instanta de judecata nu a fost legal sesizata prin Rechizitoriul cauzei, actul respectiv incalcand si principiul legalitatii incriminarii si al neretroactivitatii legii penale (art. 1 alin. 1 si 2 C. proc. pen.).

Pentru ca fapta dedusa judecatii sa existe si sa fi fost corect sesizata instanta cu comiterea ei de catre HODIS VASILE trebuia dovedita conditia „sine qua non” a necesitatii referitoare la anterioritatea incriminarii in raport de momentul efectiv al savarsirii faptei care sa se incadreze in tiparul normei juridice in discutie, aceasta pentru a se putea califica comportamentul concret al inculpatului ca fiind unul infractional.

PICCJ – Sectia Parchetelor Militare a facut in dosar vizand acest aspect semnalat o analogie intre prevederile art. 439 din Noul Cod Penal si art. 358 din Codul Penal [1969], invocand continuitatea incriminarii; or, in speta, nu se poate face o analogie intre infractiunea de tratamente neomenoase prev. de art. 358 C. pen. [1969] si infractiuni contra umanitatii prev. de art. 439 Cod penal nou, neexistand elemente de tipicitate vizand situatia premisa, subiectul activ si pasiv al infractiunilor.

De altfel, incriminarea prev. de art. 439 C. pen. reprezinta un element de noutate in peisajul legislativ romanesc, fara corespondent in Codul penal din 1969, textul fiind preluat intr-o forma adaptata prevederilor art. 7 din Statutul Curtii Penale Internationale.

Varianta tip a infractiunii prev. de art. 439 alin. (1) C. pen. presupune savarsirea, in cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, atat in timp de pace, cat si in timp de razboi, a uneia dintre cele 11 modalitati normative descrise la lit. a) – k) de la alin. (1) al art. 439 C. pen.

Caracterul generalizat priveste o categorie intreaga a populatiei civile iar atacul sistematic este acela care are o derulare dinainte gandita si planificata care priveste acea categorie intreaga a populatiei civile. Nu este deci prevazuta in cadrul infractiunii amintite conditia ca respectivele fapte sa se produca pe timp de razboi, in timp ce infractiunea de tratamente neomenoase prev. de art. 358 C. pen. [1969] prevad ca si situatie premisa existenta unui razboi, confruntare fizica, in cadrul carora faptele sunt comise asupra persoanelor cazute sub puterea adversarului, asupra ranitilor, bolnavilor, membrilor Crucii Rosii, prizonierilor de razboi.

Aspectele expuse releva diferenta evidenta intre situatia premisa reglementata de cele doua norme de incriminare dar si subiectele pasive diferite.

Art.439 alin. (1) lit. e), g) si k) din Codul penal nou – fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata in prezenta cauza – presupune deci ca savarsirea faptei imputate lui HODIS VASILE sa se fi produs in cadrul unui atac generalizat si sistematic, lansat impotriva unei populatii civile, ceea ce in speta nu s-a dovedit vizand situatia premisa si activitatile cotate ca fiind ilicite derulate de inculpat retinandu-se de Parchet ca s-au derulat doar asupra unei singure persoane, respectiv asupra lui URSU Gheorghe Emil.

Invocarea art. 7 din Statutul Curtii penale Internationale in incriminarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 439 C. pen. este nelegla, abuziva deoarece jurisprudenta CEDO a statuat faptul ca este interzisa extinderea domeniului de aplicare a unor fapte penale care nu constituiau infractiuni la data savarsirii lor, facandu-se astfel o interpretare prin analogie in defavoarea inculpatului. (...)

De altfel, Statutul Curtii Penale Internationale (adoptat la Roma la 17 iulie 1998, ratificat de Romania prin Legea nr. 111 din 13 martie 2002, publicata in Monitorul Oficial nr. 211 din 28 martie 2002), invocat de Parchet in dosar ca temei al incriminarii vizand infractiunea prev. de art. 439 alin. (1) C. pen., a fost adoptat ulterior savarsirii faptelor imputate inculpatului si prevederile sale nu pot fi aplicate retroactiv.

Reiese astfel ca faptele imputate inculpatului nu pot fi incadrate in prevederile art. 358 C. pen. [1969] pentru ca, mai apoi, prin analogie si in cadrul continuitatii incriminarii acestuia sa i se impute infractiunea prev. de art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen. nou deoarece elementele constitutive ale respectivei fapte (art. 358 C. pen. [1969]) nu au corespondent in elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 439 C. pen. nou, neexistand nici o situatie premisa analoga intre cele dosua fapte, astfel incat fapta imputata lui HODIS VASILE nu era la momentul preesupusei savarsiri – 1985 – prevazuta de legea penala, instanta de judecata fiind astfel sesizata nelegal, privindu-l pe inculpat.

In speta, infractiunea prev. de art. 439 C. pen. este o noutate in legislatia penala romaneasca, fiind voorba de fapte incriminate pentru prima data (incriminatio ex novo), nefiind vorba in dosar de situatii in care legi penale succesive sa incrimineze diferit aceeasi fapta cum gresit a apreciat Parchetul prin Rechizitoriul emis.

Fapta imputata inculpatului nu putea fi incadrata in prevederile art. 439 alin. (1) C. pen. nici potrivit art. 11 alin. (2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU care prevad ca: „nimeni nu poate fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau in momentul cand au fost comise un act cu caracter penal conform dreptului international sau national”.

In speta, instanta de judecata a fost sesizata nelegal ci, contrar prevederilor art. 327 lit. a) C. proc. pen. deoarece a fost sesizata vizandu-l pe inculpat cu o fapta care nu era prevazuta ca fapta penala la data presupusei savarsire a ei.

Infractiunea de care HODIS VASILE a fost acuzat si trimis in judecata a fost incriminata pentru prima data in anul 2014 (1 februarie 2014, data intrarii in vigoare a noilor coduri penale), iar fapta imputata inculpatului se retine a se fi comis in perioada ianuarie – noiembrie 1985, ceea ce releva cu evidenta ca incadrarea juridica data prin Rechizitoriul cauzei nu este cea corecta, neputand fi incidente decat infractiunea prevazuta in Codul penal din 1969 vizand acte de loviri sau alte violente, distrugere, tortura, omor etc.

Nu se poate retine in speta ca a operat o succesiune in timp de norme similare de incriminare, in speta nefiind legal si neputand opera nici o schimbare de incadrare juridica din infractiunea prev. de art. 439 C. pen. in art. 358 C. pen. [1969].

Schimbarea incadrarii juridice abordata de instanta de judecata vine ca sa aplice in practica si alinieze aspecte de incadrare juridica oferite de instantele din Romania in alte cauze deduse judecatii, privind alte persoane trimise in judecata pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 439 C. pen. Ideea care se desprinde estte aceea ca pana in prezent nici o instanta din Romania nu a condamnat vreo persoana pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 439 C. pen. pentru fapte comise anterior anului 2014. (...)

In contextul semnalat intrucat instanta de judecata a fost nelegal sesizata, privindu-l pe HODIS VASILE, cu savarsirea unei presupuse fapte care nu era prevazuta ca infractiune la momentul comiterii, se impune achitarea acestuia de orice penalitate in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. [fapta nu este prevazuta de legea penala], neexistand in dosar o corespondenta intre elementele materiale constitutive ale infractiunii prev. de art. 358 C. pen. [1969] si art. 439 C. pen. nou, instanta de judecata fiind gresit sesizata cu o fapta care nu era incriminata la momentul savarsirii ei, cu incalcarea astfel a principiului fundamental al legalitatii incriminarii.

I.2. In cauza exista, de altfel, autoritate de lucru judecat, privindu-l pe inculpat deoarece una si aceeasi fapta care constituie elementul material al unei infractiuni nu poate constitui in acelasi timp elemenetul constitutiv al altei infractiuni.

In acest sens: ICCJ, Sectia penala, decizia penala nr. 184/13.08.2012.

Autoritatea de lucru judecat in speta se justifica prin aceea ca, pe de o parte, HODIS VASILE a fost cercetat penal pentru activitatea incriminata in prezenta cauza in mai multe dosare penale de procurorii militari, sub diverse incadrari juridice, privindu-l pe URSU Gheorghe Emil, respectivele cauze fiind solutionate prin neinceperea urmaririi penale, solutii care nu au fost procedural si legal infirmate si, in legatura cu care sa se dispuna redeschiderea urmaririi penale, reluarea urmaririi penale, completarea urmaririi penale de catre procurorul ierarhic superior cu avizarea judecatorului de camera preliminara, iar pe de alta parte, o serie de inculpati au fost trimisi in judecata si condamnati definitiv in legatura cu anchetarea si decesul lui URSU Gheorghe Emil (militienii TUDOR STANICA, CREANGA MIHAIL, civilii CLITA MARIAN si RADU GHEORGHE).

In cauza prezenta astfel, prin modul in care a procedat PICCJ – Sectia Parchetelor Militare, s-a facut o dubla incadrare juridica a aceleiasi fapte.

Este de semnalat aspectul ca si situatia de fapt retinuta de Parchet in dosarul penal nr. 32/P/2014, dedus judecatii, privindu-l pe HODIS VASILE este identica cu cea din dosarul penal nr. 90/P/1990 in care inculpatul a fost cercetat privind aceleasi imprejurari ale anchetarii mortii lui URSU Gheorghe Emil, fiind diferita doar incadrarea juridica - abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si cercetare abuziva prev. de art. 246 si art. 266 C. pen. [1969] - si, respectiv, infractiuni contra umanitatii prev. de art. 239 alin. 1 lit. e), g) si k) C. pen., in prezenta speta.

Prin Rechizitoriul nr. 90/P/1990 din 12.11.1996 al PICCJ – Sectia Parchetelor Militare la pct. 2-6 s-a dispus neinceperea urmaririi penale privind mai multe persoane anchetate in legatura cu decesul lui URSU Gheorghe Emil, printre care si privindu-l pe HODIS VASILE pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 246 si art. 266 C. Pen. [1969] (...).

I.3. Este de mentionat aspectul ca urmarirea penala efectuata in cauza este nula absolut casi trimiterea in judecata a inculpatului deoarece solutia de infirmare a solutiei de neurmarire data prin Rechizitoriul nr. 90/P/1990 din 12.11.1996 facuta prin Ordonanta nr. 2688/C/2014 din 5.11.2014 nu l-a privit si pe HODIS VASILE, procurorul ierarhic semnatar al Ordonantei aratand punctual in Ordonanta data care solutii de neurmarire si in ce dosar sunt date si se infirma (...).

Reiese astfel ca solutia de neurmarire penala privindu-l pe HODIS VASILE in dosarul penal nr. 90/P/1990 a ramas in vigoare, fiind intrata in putere de lucru judecat.

De altfel, toate solutile de neurmarire penala in care HODIS VASILE a fost anchetat penal in legatura cu victima URSU Gheorghe Emil nu au fost vreodata infirmate, astfel incat in cauza prezenta el nu putea fi urmarit penal si trimis in judecata pentru fapte care au fost deja solutionate in mod definitiv si au intrat in putere de lucru judecat.

Infirmarea solutiei de neurmarire penala privindu-l pe HODIS VASILE refera la Rezolutia nr. 1923/2000 a PICCJ – Sectia Parchetelor Militare vizand dosarul penal nr. 49/P/2000, finalizat cu Rechizitoriu la data de 22.11.2000 prin care au fost trimisi in judecata militienii TUDOR STANICA si BURCEA STEFAN.

Prin acelasi Rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei fata de alte persoane anchetate din cadrul I.G.M. si D.S.S.; In respectivul dosar HODIS VASILE nu a avut nici o calitate, astfel incat infirmarea solutiei din respectiva cauza nu-i era opozabila inculpatului, reiesind cu evidenta faptul ca toate solutiile de neurmarire date fata de acesta in diferite dosare penale instrumentate de procurorul militar vizandu-l pe URSU Gheorghe Emil au ramas definitiv solutionate, intrand in putere de lucru judecat.

I.4. In contextul mai sus expus, rezulta ca anchetarea inculpatului si trimiterea acestuia in judecata a fost una nelegala, facute cu incalcarea prevederilor art. 6 C. proc. pen., respectiv a principiului ne bis in idem, potrivit caruia nici o persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infractiuni atunci candfata de acea persoana s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta, chiar si sub alta incadrare juridica.

I.5. Dosarul prezent a fost format abuziv prin disjungerea facuta de PICCJ – Sectia Parchetelor Militare prin Ordonanta nr. 48/P/2014 a sesizarilor facute de URSU Andrei Horia, fiul victimei, Uniunea Veteranilor de Razboi si a Urmasilor Veteranilor de Razboi dar si a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, toate in legatura cu decesul lui URSU Gheorghe Emil (...), efectuindu-se o urmarire penala nula absolut in dosar privindu-l pe HODIS VASILe, fara ca solutiile anterioare de neurmarire date fata de acesta in alte dosare penale sa fie infirmate, solutii care au vizat acceasi fapta, cu aceeasi situatie factuala dar si cu incadrari juridice diferite.

Este indubitabil ca solutia de neurmarire penala data in Rechizitoriul nr. 90/P/1990 din 12.11.1996 fata de inculpat nu a fost infirmata prin Ordonanta nr. 2688/C/2014 din 5.11.2014 a procurorului ierarhic.

In acest context, in prezenta cauza nu putea fi efectuata urmarirea penala si nici pusa in miscare actiunea penala fata de inculpat deoarece in dosar exista un caz care impiedica punerea in miscare a actiunii penale si exercitarea acesteia – prevazuta de art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen. –, respectiv autoritatea de lucru judecat.

In aceste imprejurari, Ordonanata nr. 32/P/2014 din 15.01.2015 data in dosar de incepere a urmaririi penale este nula absolut (fata si de sentinta penala nr. 15625/3/2015 a Tribunalului Militar prin care a fost mentinuta solutia de neurmarire privindu-l pe HODIS VASILE prin Ordonanta de neincepere a urmaririi penale din 21.01.2013 data in dosarul penal nr. 129/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti).

Nulitatea urmaririi penale in dosar implica nulitatea absoluta a tuturor actelor subsecvente datei inceperii nelegale a urmaririi penale in dosar, cu consecinta eliminarii acestora din dosar, fiind necesara o refacere a urmaririi penale cu restituirea cauzei la procuror.

Facem precizarea ca respectivele aspecte au fost evidentiate si in procedura de Camera Preliminara de catre inculpat dar in legatura cu acestea judecatorul Inaltei Curti a opinat ca sunt probleme de fond care trebuie solutionate de instanta de judecata investita cu solutionarea prezentei cauze in fond.

In acest sens, vizand nulitatea urmaririi penale in cauza invocam si faptul ca infirmarea din 5.11.2014 prin Ordonanta nr. 2688/C/2014 a Procurorului General al PICCJ trebuia sa fie confirmata de Judecatorul de Camera Preliminara, in caz contrar aceasta este nula si toate actele subsecvente Ordonantei respective, cu toate probele instrumentate nelegal de procuror. (...)

II. Pe fondul cauzei, in dosar nu sunt administrate probe certe care sa stabileasca dincolo de orice indoiala ca fiind infractionala activitatea derulata de HODIS VASILE in legatura cu victima URSU Gheorghe Emil, probe care sa se circumscrie in concret fiecareia dintre variantele incriminate prin art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen., fapte care sa se constituie in elementul material al laturii obiective a infractiunii dedusa judecatii.

II.1. In cauza, nici situatia premisa a infractiunii nu este stabilita prin probe, respectiv existenta unui atac generalizat sau sistematic asupra unei populatii civiile, fapta imputata inculpatului referind strict doar la o singura victima – o singura persoana, nicicum asupra unei colectivitati, grup etc.

Nu este lipsit de importanta in acest sens faptul ca in procedura de Camera Preliminara, prin Incheierea din 19.10.2016, s-a dispus restituirea dosarului la Parchet pentru a se preciza detaliat, explicit si distinct pentru variantele normative prevazute de art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen., faptele ce se circumscriu in concret fiecareia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vatamarea produsa si legatura de cauzalitate.

A mai dispus Judecatorul de Camera Preliminara de la Inalta Curte ca PICCJ – Sectia Parchetelor Militare sa precizeze elementele care confirma situatia premisa in dosar, respectiv caracterul atacului (sistematic si/sau generalizat) si probele care furnizeaza datele factuale pe baza carora a fost retinuta situatia premisa.

Respectivele aspecte au fost „reparate” de Parchet tot la modul generic, fara a se indica probe concrete vizand activitati ale inculpatului privind victima din dosar care sa se circumscrie art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen., vatamarea produsa lui URSU Gheorghe Emil in plan fizic sau psihic sau producerea unor suferinte mari si acte de tortura asupra victimei, care sa produca respectivele vatamari grave care sa depaseasca consecintele sanctiunilor admise de dreptul international, toate acestea in cadrul unui atac generalizat si/sau sistematic. (...)

II.2. Nici o proba a dosarului nu a facut dovada ca inculpatul HODIS VASILE a derulat activitati inumane caure au cauzat suferinte mari sau vatamari integritatii fizice ori psihice lui URSU Gheorghe Emil.

Probele cauzei nu au stabilit in nici un mod ce anume activitati concrete ar fi derulat HODIS VASILE asupra victimei, in sensul normei de incriminare, ce vatamari concrete au produs acestea si care este legatura de cauzalitate intre acestea. Rechizitoriul cauzei face referire generale si interpretabile la fapte comise de alte persoane asupra si/sau in legatura cu victima, fapte care nu au fost executate de inculpat.

Procurorii de caz nu au relevat in Rechizitoriu ce anume activitati comise cu intentie directa de HODIS VASILE asupra victimei, activitati de violenta fizica sau psihica a exercitat acesta care sa fi avut ca urmare violarea integritatii corporale si a starii psihice a lui URSU Gheorghe Emil care sa fi condus in final la deces.

In fapt, Rechizitoriul nu determina si arata in concret nici o activitate a inculpatului derulata in anchetarea lui URSU Gheorghe Emil (in perioada actelor premergatoare, in stare de libertate) care sa fie incadrabila in variantele incriminatoare ale art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen. ci, doar fapte generice care, posibil, sa fi fost comise de alte persoane fizice implicate in ancheta ulterioara efectuata de Militie si Procuratura Locala a Sectorului 6 Bucuresti pentru infractiuni de drept comun, cu acesta in stare de arest preventiv.

Anchetarea inculpatului HODIS VASILE in dosarul penal nr. 32/P/2014 a pornit oricum de la o premisa gresita si anume s-a retinut faptul ca acesta a fost incadrat ca ofiter in perioada in discutie (ianuarie – august 1985) la Departamentul Securitatii Statului – Directia a VI-a Cercetari Penale, in timp ce locotenentul HODIS VASILE a lucrat si a fost angajat doar la „Compartimentul Proceduri”, el neavand competente si implicare in activitatea de anchetare a victimei (care a fost numai in faza actelor premergatoare). De altfel victima nu a fost retinuta, arestata sau incarcerata de Directia a VI-a Cercetari Penale din cadrul Securitatii.

HODIS VASILE nu a derulat nici o activitate de actiuni sistematice si represive asupra victimei, astfel cum indica Parchetul in Rechizitoriul cauzei (filaj, urmarire informativa, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica, actiuni care sa fi avut ca urmare producerea de suferinte fizice si psihice grave si care au fost de natura sa aduca atingere grava dreptului fundamental la viata al lui URSU Gheorghe Emil.

II.3. In concret, activitatea lui HODIS VASILE vizand victima s-a rezumat la:

- intocmirea a doua procese verbale de perchezitie (perchezitii la care a participat el lucrand la Compartimentul Proceduri in cadrul Directiei a VI-a Cercetari Penale din D.S.S.) la domiciliul victimei, iar masura a fost ordonata de alte persoane (procurorul militar), HODIS VASILE fiind doar un executant si

- contrasemnarea a cinci declaratii luate lui URSU Gheorghe Emil, masura de asemenea ordonata, iar respectiva contrasemnare s-a facut doar pentru a se evita eventuale reclamatii facute de URSU Gheorghe Emil, atestandu-se veridicitatea celor declarate si consemnate.

Mai mult, ofiterii de securitate au fost de acord cu rugamintea lui URSU Gheorghe Emil de a nu chema martori asistenti la perchezitie deoarece nu vrea sa afle vecinii ca are probleme cu autoritatile statului, dupa care i-au dat voie sa mearga in vacanta la mare.

Vizand celelalte activitati imputate inculpatului de Parchet – filaj, urmarire informativa – este de semnalat ca aceste activitati se efectuau de alte directii si compartimente din cadrul D.S.S., iar HODIS VASILE nu a avut acces vreodata in Arestul I.G.M. unde se afla incarcerata victima.

De asemenea, nu HODIS VASILE a ordonat filajul, urmarirea informativa, anchetarea lui URSU Gheorghe Emil ci alte directii din D.S.S.

Arestarea si incarcerarea lui URSU Gheorghe Emil si nici celula in care victima sa stea in timp ce era arestat preventiv si cu care anume persoane arestate au fost efectuate de Procuratura Locala a Sectorului 6 Bucuresti, respectiv organele de MILITIE iar pentru abuzurile comise de MILITIENII COL. TUDOR STANICA, COL. CREANGA MIHAIL si CIVILII CLITA MARIAN, RADU GHEORGHE s-au pronuntat HOTARARI PENALE DEFINITIVE de condamnare a acestora pentru infractiunea de omor sub forma complicitatii/instigarii/autoratului.

Nici una dintre activitatile (de altfel generice) imputate de Parchet inculpatului nu au fost derulate de acesta (unele dintre ele), iar altele vizand perchezitia si contrasemnarea unor declaratii nu se circumscriu in nici o forma variantelor de incriminare prevazute in art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) din Codul Penal, dar nici tipicitatii normei de incriminare cuprinsa in art. 358 C. pen. [1969].

II.4. Este de semnalat imprejurarea ca martorii audiati in cauza la propunerea Parchetului, respectiv fostii militieni/gardieni de la Arestul Inspectoratului General al Militiei si fosti inculpati de drept comun, colegi de celula sau arest cu victima, au relatat aspecte contradictorii in legatura cu perioada arestarii lui URSU Gheorghe Emil de catre Procuratura Locala a Sectorului 6 Bucuresti pentru infractiuni de drept comun prevazute de Decretul nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plata straine, metalelor pretioase si pietrelor pretioase [aflate in competenta de cercetare a Militiei si Procuraturii (Civile) si judecarii de catre Judecatorie (in fond) si Tribunal (in recurs)], aspecte care nu au legatura cu perioada in care s-au efectuat acte premergatoare de catre Directia Procuraturilor Militare/Directia de Cercetari Penale a Securitatii pentru o infractiune aflata in competenta acestor organe, cu numitul URSU Gheorghe Emil in stare de libertate, nefiind retinut sau arestat de procurorii militari.

Martorii col. (rez) DUMITRACIUC ION, col. (rez) TURCITU ADRIAN, col. (rez) CRISAN NICU, general (rez) MALUREANU VASILE, general (rez) OLARU ALEXANDRU, general (rez) ROGOJAN AUREL s.a. au relevat in depozitiile date ca activitatea desfasurata de lt. de securitate HODIS VASILE – lucrator la compartimentul proceduri din cadrul Directiei a VI-a Cercetari Penale din cadrul D.S.S. – (ca de altfel si activitatea maiorului PIRVULESCU MARIN, ofiter de cercetare penala) s-a desasurat potrivit normelor Codului de procedura penala [1968], sub supravegherea procurorului militar STEFANESCU, iar solutia data fata de URSU Gheorghe Emil a fost de neurmarire penala pentru infractiunea prev. de art. 166 alin. (2) C. pen. [1969], actele premergatoare efectuindu-se cu acesta in stare de libertate.

Martorii au relevat ca imediat dupa 1990 au fost efectuate verificari in legatura cu activitatea Directiei a VI-a Cercetari Penale a D.S.S. si nu au fost constate abuzuri in cazul URSU Gheorghe Emil, anchetarea acestuia si arestarea s-au facut de catre MILITIE si PROCURATURA LOCALA A SECTORULUI 6.

Relevant este si faptul ca martorii au relevat ca nu se poate vorbi de o disidenta a numitului URSU Gheorghe Emil, iar in perioada de dupa 1980 avusese loc o schimbare a activitatii Securitatii, nemaifiind vorba de actiuni represive specifice anilor ”50.

II.5. Facem precizarea ca desi HODIS VASILE este nevinovat, impunandu-se achitarea de orice penalitate, am solicitat - in baza art. 21 alin. (1) comb. cu art. 20 alin. (1) C. proc. pen. - introducerea in cauza pentru rezolvarea actiunii civile si a partilor responsabile civilmente: Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice; Serviciul Roman de Informatii si Ministerul Afacerilor Interne – care ar raspunde in solidar.

Decesul victimei a survenit la data de 17.11.1985 in Spitalul Penitenciar Jilava, unitate ce apartinea Directiei Generale a Penitenciarelor, structura a aceluiasi minister, respectiv Ministerul de Interne.

Col. (rez) HODIS Vasile a fost angajat al Departamentului Secutitatii Statului inainte de 1989 (in anul 1985 avea gradul de locotenent), iar din anul 1990 a fost angajatul Serviciului Roman de Informatii de unde s-a pensionat in luna septembrie anul 2003, avand gradul de colonel, existand astfel un evident raport de prepusenie intre partea responsabila civilmente a carei introducere in cauza o solicitam ca si comitent si inculpatul HODIS Vasile ca prepus.

Dupa caderea regimului comunist la 22 Decembrie 1989, Serviciul Roman de Informatii este suscesorul in drepturi si obligatii al fostei Securitati.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, numai prin citarea obligatorie a partii responsabile civilmente si asigurarea exercitiului efectiv al drepturilor de procedura, se realizeaza atat imperativele principiului contradictorialitatii, cat si a celorlalte dispozitii de la art. 6 din Conventia Europeana pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale („CEDO”), astfel cum a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanta judecatoreasca.

Decizia Curtii Constitutionale nr. 358 din 7 mai 2015 (M. Of. Nr. 432 din 17 iunie 2015); Decizia Curtii Constitutionale nr. 631 din 8 octombrie 2015 (M. Of. Nr. 831 din 6 noiembrie 2015); Decizia Curtii Constitutionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 (M. Of. Nr. 877 din 5 decembrie 2014); Decizia Curtii Constitutionale nr. 631 din 8 octombrie 2015, par. 30, par. 27, par. 33.

II.6. In cauza, in mod gresit s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului HODIS VASILE, inclusiv a pensiei. In speta, o valoare a pagubei pe care ar fi suferit-o partile civile (URSU Andrei Horia, URSU Sorana si URSU Olga Stefan, in calitate de mostenitori ai defunctului URSU Gheorghe Emil – fiu, sotie supravietuitoare si, respectiv, fiica -) nu a fost stabilita nici macar sub aspectul probabilitatii cuantumului pentru ca suma indicata de partile civile in dosar este exorbitanta (au solicitat echivalentul in lei a sumelor de 100.000 EURO daune materiale si 3.000.000 EURO daune morale), fiind expus un cuantum al pagubei care nu are nici o justificare factuala.

Aceasta situatie este de analizat cu atat mai mult cu cat partile civile s-au indestulat sub aspect civil, ca si paguba si de la alte persoane condamnate definitiv penal pentru infractiuni comise vizandu-l pe URSU Gheorghe Emil, inclusiv infractiuni vizand integritatea corporala si viata acestuia; Or, o noua constituire de parti civile, in speta, cu o suma absolut nejustificata releva cel putin o conduita contrara normelor de drept, daca nu o dorinta de imbogatire fara just temei in dauna Statului Roman, in principal. De altfel, asa cum s-a evidentiat de catre inculpatul HODIS VASILE in fata instantei de fond, consilierul juridic al Serviciului Roman de Informatii i-a relatat inculpatului ca i s-a recomandat sa nu puna intrebari in cursul cercetarii judecatoresti (ulterior, consilierul juridic nu s-a mai prezentat la termenele de judecata unde anterior facuse numai figuratie datorita unei pasivitati totale).

II.7. Procurorii militari semmnatari ai Rechizitoriului din prezenta cauza (intocmit de Procuror militar Sef de Sectie General de brigada magistrat Cosneanu Gheorghe, Procuror militar colonel magistrat Tudor Marian, Procuror militar colonel magistrta Culea Claudiu si verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de Procuuror General Augustin Lazar) au incercat sa scrie pagini de istorie a Securitatii din perioada vechiului regim, prin copierea de pasaje din diverse articole semnate de persoane care in mod sigur erau elevi/pionieri in anii ”80.

Procurorii semnatari ai Rechizitoriului au dorit sa acuze ofiteri ai D:S.S. – Directia a VI-a Cercetari Penale, implicit sa trimita in judecata – dupa 31 de ani - persoane care nu au legatura cu decesul lui URSU Gheorghe Emil (petrecut la 17 noiembrie 1985 in Penitenciarul Siptal Jilava, anterior fiind arestat de Procuratura Locala a Sectorului 6 Bucuresti si incarcerat in Arestul Inspectoratului General al Militiei), in timp ce pentru decesul acestuia au fost condamnati definitiv OFITERII DE MILITIE COL.(REZ) TUDOR STANICA, COL.(REZ) CREANGA MIHAIL si CIVILII CLITA MARIAN SI RADU GHEORGHE.

Obiectivitatea procurorilor militari este pusa la indoiala si prin imprejurarea ca fapta prevazuta de art. 439 din Noul Cod Penal, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinuta de PICCJ – Sectia Parchetelor Militare (sub conducerea Procurorului General Augustin Lazar, respectiv procurorului militar sef de sectie general de brigada magistrat Cosneanu Gheorghe) a avut un fine de neprimire anterior in dosarele penale cunoscute sub numele de dosarul Visinescu, dosarul Ficior, dosarul Mineriada, dosarul Revolutiei.

S-a incercat in toate aceste cazuri sa se acrediteze ideea ca in Romania s-au comis infractiuni contra umanitatii prev. de art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) din Noul Cod Penal/cu corespondent in continutul infractiunii de tratamente neomenoase prev. de art. 358 Cod Penal [1969], lucru total neadevarat si respins de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala in dosarele vizand pe Visinescu, Ficior si Mineriada.

Raspunderea penala in cauza fiind una individuala, personala nu poate fi tinut raspunzator HODIS VASILE pentru activitati presupus infractionale derulate de alte persoane fizice cu functii si angajate la D.S.S. si/sau I.G.M., nefiind facuta in dosar nici o proba care sa releve activitati de represiune sistematica, acte de violenta fizica sau psihica care sa conduca la decesul victimei, activitati pe care sa le fi ordonat cu intentie inculpatul si/sau sa le fi executat privindu-l pe URSU Gheorghe Emil.

In acest context, in lipsa oricarei probe in speta, care sa releve vinovatia inculpatului in plan obiectiv si subiectiv - HODIS VASILE nesavarsind infractiuni contra umanitatii prev. de art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen. - se impune achitarea de orice penalitate in baza art. 16 alin. (1) lit. c) [nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea] C. proc. pen.

Solutia de achitare vizeaza si alternativa in care inculpatul nu a savarsit nici infractiunea de tratamente neomenoase prev. de art. 358 C. pen. 1969] deoarece situatia premisa in dosar nu este deloc dovedita si nici subiectul pasiv in raport de situatia factuala din dosar prin raportare la continutul normei de incriminare, neexistand astfel cum s-a aratat mai sus elemente analoge de tipicitate intre respectiva infractiune si infractiunea prev. de art. 439 alin. (1) lit. e), g) si k) C. pen., situatia premisa si elemente constitutive vizand latura obiectiva si subiectiva a faptelor in discutie”.

* Cititi aici integral concluziile scrise depuse de avocatul Nicolae Traistaru

* Cititi aici prima parte a rechizitoriului nr. 34/P/2014, prin care au fost trimisi in judecata cei doi ofiteri de Securitate

* Cititi aici a doua parte a rechizitoriului

* Cititi aici a treia parte

* Cititi aici a patra parte

Comentarii

# Pe scurt date 25 October 2019 19:07 +5

Astia au scapat pt ca niste incompetenti acum 20 de ani au zis ca nu s vinovati iar acum nu s a infirmat solutia din 1996...ha ha...sa tot fii criminal cu justitia asta

# DODI date 25 October 2019 20:35 +3

Asta cu prescrierea faptelor este pregătirea de scăpare pentru bețivul național (vezi flota și casele luate prin furt curat) sau ciolanis (vezi !restrituirile SS și furturile de case).

# CI date 25 October 2019 20:50 0

Art.358 nu cere neaparat starea de razboi ... Cand tratamentele neomenoase/inumane se comit in timp de razboi pedeapsa este mai grava decat cand se comit in timp de pace ! Ostaticii din iunie 1990 de la Magurele sau de la Acad de militie si securitate Baneasa erau sub puterea adversarilor lor militienii, securistii asociati cu minerii !

# Ioana M. date 25 October 2019 21:06 0

Justitia din Romania ! Este arestat, anchetat si omorat un om si nimeni nu e vinovat ! Dar...infractiunea de omor...nu intereseaza pe nimeni? Domnii colonei iau pensii platite de noi... Pentru merite deosebite ....

# Unneuron date 26 October 2019 06:40 0

Asa cum ma asteptam. Ministerul public, asa cum se autonumesc ei, abfacut o treaba de mantuiala. Motivul? Sa-i scape pe securisti.

# santinela date 26 October 2019 08:12 +1

Doua poze arata doi DOBITOCI,unul in uniforma h-rezist si unul in civil-supervizor tortionar- care de dragul de a sluji ordinar stapinii sau de a iesi in evidenta, construiesc acest dosar incalcind prevederi ale legii pe care le invata studentii de anul 1 la drept.O fapta este judecata daca ea este prevazuta si pedepsita de o lege la data savirsirii ei. In rest,procurori la cel mai inalt nivel in toata splendoarea lor - nulitati in materie de "meserie" !

# Iulia date 26 October 2019 14:11 +1

Deducem ca dnul Hodis este o victima persecutata de familia Dlui Ursu, familie care (fiind avida de o imbogatire nejusta) lupta sa repare nedreptatile si incearca sa faca lumina in modul crunt in care le-a murit un membru de familie intr-o puscarie comunista (unde, bineinteles, i s-au respectat toate drepturile si nu i s-a atins niciun fir de par). Ca tot ce a facut revocatul Lazar e minunat, iar ceilalti fosti inculpati in diverse dosare sunt curati ca lacrima, primind NUP pe linie. Imi pot imagina foarte usor un scenariul de film (macabru), care se petrece intr-o sala de judecata: judecatorul sta la pupitru, avocatul apararii sta in sala ingropat in texte de lege, iar intre cei doi, pe o masa, sta intins corpul neinsufletit al Dlui Ursu (ignorat complet, si a carui deces pare ca este negat de parti) peste care se fac, in mod cinic, analize pe text a unor articole din codurile penale. Un caz greu de digerat pentru orice persoana care are un minimum de logica si empatie!

# nae din dealul feleacului date 27 October 2019 07:00 +1

Scenariul de film,macabru,al D-nei Iulia este si se desfasoara si astazi numai ca in locul regrtatului Dn.Ursu este Romania toata.Vreti un exemplu:pete un milion de procese privind aplicarea Legii 18/1991 Fond Funciar.De ce si pentru ce?Iata:aceasta lege depaseste Codul Civil(o lege nu poate depasi un cod,ca deaia e cod)si face doua lucruri deodata ce nu pot fi facute,respectiv reconstituie dreptul de proprietate urmasilor ,dar constituie drept de proprietate celor ce nu au avut.Pai din pamintul cui se constituie acest drept de proprietate?Ei,aceasta constituire a deschis calea furtului de terenuri cu acte ;pai nu se vorbeste ca s-a retrocedat(reconstituire si constituire)total suprafata arabila care depaseste suprafata arabila a tarii!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva