Lumea Justitiei prezinta o actiune mai mult decat spectaculoasa, care daca va fi admisa va arunca in aer alegerile locale din acest an.

Avocatul Alexandru Dumitrescu (foto) a depus marti, 16 aprilie 2024, la Curtea de Apel Bucuresti o actiune prin care cere suspendarea Hotararii AEP nr. 1/2016. Prin aceasta hotarare, Autoritatea Electorala Permanenta a aprobat modelul listei (tabelului) de sustinatori pentru scrutinurile locale. Dumitrescu acuza ca actul normativ incalca Regulamentul General al UE privind Protectia Datelor (GDPR).

Mai exact: desi la momentul adoptarii, hotararea a fost supusa analizei Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), intre timp – in 2018 – a fost adoptat GDPR, care a adus o modificare substantiala cadrului normativ in materie de protectie a datelor personale. Cu toate acestea, hotararea AEP nu a mai fost trecuta prin filtrul ANSPDCP.

Cine garanteaza ca nu se vor face manarii cu datele personale?

Concret (explica avocatul), GDPR permite ca partidele si ONG-urile sa prelucreze datele cu caracter personal ale membrilor (fosti sau actuali), dar nu spune nimic despre prelucrarea datelor simpatizantilor (cum sunt, in cazul nostru, cetatenii care ofera semnaturi).

Si mai concret, orice semnatar incepand cu pozitia a doua din tabel are acces la datele personale ale celui / celor care au semnat inaintea lui. Nimeni nu garanteaza ca aceste liste nu vor fi fotografiate si stocate pentru scopuri infractionale. De exemplu, comiterea unor fraude sau contractarea unor credite ori cumpararea unor produse in numele semnatarilor. Aceste exemple nu sunt deloc ipotetice, ci unele cat se poate de reale, ba chiar de notorietate.

Situatia este chiar mai revoltatoare cand victimele sunt persoane din categorii sociale vulnerabile (batrani, persoane cu nevoie speciale etc.). Iar Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale obliga explicit statul sa ia masuri pentru protejarea persoanelor vulnerabile, ca beneficiari ai serviciilor publice de protectie sociala. (art.3 alin.2 din Legea nr.292/2011).

De asemenea, avocatul Alexandru Dumitrescu aduce in discutie urmatoarea speta: sa presupunem ca un partid sau un candidat independent nu reuseste sa stranga numarul minim de semnaturi. In acest caz, Autoritatea Electorala Permanenta ii va returna tabelele cu semnaturi. Intrebarea care se naste este evidenta: ce se intampla dupa aceea cu respectivele tabele? Cine garanteaza ca ele vor fi stocate intr-un mediu sigur, departe de orice risc de folosire frauduloasa?

Actiune depusa la trei curti de apel

Incheiem, mentionand ca avocatul Alexandru Dumitrescu a declarat pentru Lumea Justitiei ca a depus aceasta actiune nu doar la CAB, ci si la curtile de apel din Timisoara si Cluj (in numele altor persoane, care domiciliaza in circumscriptiile respectivelor curti).

De asemenea, dupa cum veti vedea mai jos, avocatul solicita Curtii de Apel Bucuresti sa se pronunte pe cererea de suspendare a Hotararii AEP 1/2016 pana la 30 aprilie 2024, data-limita pentru depunerea candidaturilor in vederea participarii la alegerile locale din acest an.

Redam principalele pasaje din actiunea lui Alexandru Dumitrescu (vezi facsimil):

„In fapt, prin art.126 alin.2 din Legea nr.115/2015 se prevede ca 'modelul listei sustinatorilor [...] sunt stabilite prin hotarare a Autoritatii Electorale Permanente, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I'.

Raportandu-se la dispozitia legala indicata, Autoritatea Electorala Permanenta, prin Hotararea nr.1/2016 pentru aprobarea modelului listei sustinatorilor care va fi folosit la alegerile locale, a aprobat un model al listei prin care se strang semnaturi si se prelucreaza date cu caracter personal al cetatenilor romani.

Mentionam ca la momentul adoptarii si publicarii in Monitorul Oficial a Hotararii nr.1/2016, nu era adoptat Regulamentul nr.679/2016 (n.r. GDPR). Hotararea AEP nr.1/2016 a fost publicata in luna ianuarie in Monitorul Oficial, iar Regulamentul fost adoptat si publicat in luna aprilie a aceluiasi an.

De la momentul adoptarii, Hotararea AEP nr.1/2016 a mai fost modificata o singura data, prin Hotararea AEP nr.1/2020. Modificarile au vizat doar anexa Hotararii si nu continutul dispozitiv sau temeiurile care fundamenteaza actul administrativ.

Indeplinirea conditiilor de admisibilitate a capatului de cerere privind suspendarea Hotararii AEP nr.1/2016

Cazul bine justificat (...)

Un prim indiciu vizeaza incompatibilitatea dintre Hotararea nr.1/2016 si legislatia contemporana a prelucrarii datelor personale, in vigoare, care impune o anumita conduita autoritatilor si institutiilor publice in activitatea lor.

Din analiza simpla a temeiurilor actului a carui suspendare o solicitam, observam ca hotararea a fost adoptata luand in considerare punctul de vedere al Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal nr.21/04.01.2016.

Mentionam ca la momentul emiterii actului administrativ care contine punctul de vedere al Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, in vigoare era Legea nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Legea nr.677/2001 a fost abrogata de Regulamentul UE nr.679/2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor).

In anul 2018, a fost adoptata Legea nr.190/2018 privind masuri de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), prin care la art.9 alin.1 sunt definite garantiile corespunzatoare prevazute la considerentul 56 din GDPR.

La o sumara analiza a Legii nr.677/2001 si Regulamentului 679/2016, observam si subliniem difrente substantiale, in sensul in care GDPR prevede, in plus fata de Legea nr.677/2001, exact dispozitii specifice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de catre partidele politice in activitatile electorale si in ce conditii acestea sunt legale (considerentul 56 din GDPR, art.9 alin.1 si 3 si art.9 din Legea nr.190/2018).

Prin urmare, consideram ca punctul de vedere exprimat de ANSPDCP, act administrativ care fundamenteaza Hotararea AEP nr.1/2016, nu mai poate fi considerat valid din punct de vedere legal, cat timp legea in baza careia a fost formulat a fost abrogata de o legislatie mult mai specifica si cu referiri concrete la activitatile partidelor politice.

In acelasi timp, Legea nr.24/2000 prevede la art.17 care priveste asanarea legislatiei, ca:

'In vederea asanarii legislatiei active, in procesul de elaborare a proiectelor de acte normative se va urmari abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata'.

Dupa cum am aratat, Hotararea AEP nr.1/2016 inregistreaza aspecte de contradictorialitate cu reglementarea preconizata, in sensul in care daca la momentul adoptarii Legea nr.677/2001 nu reglementa specific activitatea partidelor politice, in GDPR aceasta activitate este reglementata specific. Faptul ca actul administrativ, a carui suspendare o solicitam, aproba o arhitectura / model a listei de sustinatori care nu poate satisface rigorile impuse prin GDPR reprezinta un prim indiciu de nelegalitate.

Mai trebuie avute in vedere si dispozitiile art.7 alin.3/1 din Legea nr.24/2000, care stabilesc drept conditie de validitate sine qua non a proiectului de act normativ efectuarea unei evaluari preliminare a impactului asupra drepturilor fundamentale, precum cel la viata privata si protectia datelor cu caracter personal:

'Propunerile legislative, proiectele de legi si celelalte proiecte de acte normative vor fi insotite, in mod obligatoriu, de o evaluare preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului'.

Autoritatea emitenta, in situatia abrogarii Legii nr.677/2001, lege care a fundamentat indirect adoptarea Hotararii AEP nr.1/2016, avea obligatia abrogarii acestei hotarari si adoptarea uneia aliniate la rigorile legislative in vigoare, in conformitate cu art.64 alin.4 din Legea nr.24/2000:

'Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie ii revine autoritatii care a emis prima actul'.

Prin urmare, Autoritatea Electorala Permanenta avea obligatia asanarii actelor infralegale emise, precum Hotararea nr.1/2016, si nu a facut-o, acest lucru reprezentand un al doilea indiciu de nelegalitate – si anume: nerespectarea art.17 rap. la dispoz.art.64 alin.4 din Legea nr.24/2000.

Un al treilea indiciu legat de nelegalitatea evidenta a Hotararii AEP nr.1/2016 este faptul ca hotararea in forma in care a fost adoptata nu ofera garantiile corespunzatoare de protectie a datelor si nu instructeaza partidele politice cu privire la masurile pe care acestea sunt obligate sa le implementeze.

Conform considerentului 56 din Regulamentul 670/2016 privind GDPR:

'In cazul in care, in cadrul activitatilor electorale, functionarea sistemului democratic necesita, intr-un stat membru, ca partidele politice sa colecteze date cu caracter personal privind opiniile politice ale persoanelor, prelucrarea unor astfel de date poate fi permisa din motive de interes public, cu conditia sa se prevada garantiile corespunzatoare'.

Conform art.9 din Legea nr.190/2018:

'(1) In vederea asigurarii proportionalitatii si a unui echilibru intre dreptul la protectia datelor cu caracter personal si a datelor speciale si prelucrarea unor astfel de date de catre partidele politice si organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, organizatiilor neguvernamentale, se vor realiza urmatoarele garantii:

(a) informarea persoanei vizate despre prelucrarea datelor cu caracter personal; (b) garantarea transparentei informatiilor, a comunicarilor si a modalitatilor de

exercitare a drepturilor persoanei vizate;

(c) garantarea dreptului de rectificare si stergere.

(2) Prelucrarea datelor cu caracter personal si special este permisa partidelor politice si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, organizatiilor neguvernamentale, in vederea realizarii obiectivelor acestora, fara consimtamantul expres al persoanei vizate, dar cu conditia sa se prevada garantiile corespunzatoare, mentionate la alineatul precedent'.

In cadrul partidelor, datele cu caracter personal sunt prelucrate cu conditia ca prelucrarea sa se refere la membri, nu la simpatizanti, dupa cum prevede expres art. 9 din GDPR:

'Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal

(1) Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvaluie originea rasiala sau etnica, opiniile politice, confesiunea religioasa sau convingerile filozofice sau apartenenta la sindicate si prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unica a unei persoane fizice, de date privind sanatatea sau de date privind viata sexuala sau orientarea sexuala ale unei persoane fizice.

(2) Alineatul (1) nu se aplica in urmatoarele situatii:

'prelucrarea este efectuata in cadrul activitatilor lor legitime si cu garantii adecvate de catre o fundatie, o asociatie sau orice alt organism fara scop lucrativ si cu specific politic, filozofic, religios sau sindical, cu conditia ca prelucrarea sa se refere numai la membrii sau la fostii membri ai organismului respectiv sau la persoane cu care acesta are contacte permanente in legatura cu scopurile sale si ca datele cu caracter personal sa nu fie comunicate tertilor fara consimtamantul persoanelor vizate'.

Strangerea de semnaturi este un proces in care partidele politice, utilizand modelul listei de sustinatori aprobat prin Hotararea nr.1/2016 a AEP, colecteaza date personale ale cetatenilor pentru ca aceste liste sa fie depuse odata cu candidaturile la sediile BEC, BEJ, BEM s.a.m.d.

In acest proces de strangere, operatorii de date cu caracter personal sunt: partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si candidatii independenti, care nu sunt autoritati publice si nu pot oferi in mod real garantii corespunzatoare, precum cele prevazute la art.9 alin.1 lit.b din Legea 190/2018; garantarea transparentei informatiilor, a comunicarilor si a modalitatilor de exercitare a drepturilor persoanei vizate. Aceste garantii privesc intreg circuitul de prelucrare a datelor de la colectare, stocare pana la depunerea acestora odata cu candidaturile la Birourile Electorale.

Prin modelul listei sustinatorilor aprobat, se incalca GDPR, in sensul in care datele personale inscrise in aceste tabele sunt expuse persoanelor care semneaza lista de sustinatori incepand cu pozitia a II-a (cel de-al doilea semnatar are acces nestingherit la datele personale ale primului semnatar. A III-a persoana are acces la datele primilor doi semnatari, si tot asa. Datele persoanelor sunt expuse fotografierii sau copierii, astfel cum reiese din inscrisurile depuse in sustinerea prezentei cereri.

De asemenea, ne intrebam: ce garantii privind protectia datelor colectate poate oferi un candidat independent care, in situatia in care nu reuseste strangerea numarului de semnaturi necesare sustinerii candidaturii, ramane cu semnaturile stranse? Unde sunt depozitate aceste inscrisuri? Cine are acces la toate datele personale cuprinse in listele de semnaturi? Candidatul le ia acasa, ii raman in pastrare la domiciliu pentru urmatoarele alegeri din cursul anului 2024? Cum sunt reglementate aceste situatii?

In opinia noastra, reglementarea modelului listei de sustinatori nu trebuie sa vizeze doar forma forma acestor liste, ci si prevederi care vizeaza modul de gestiune al acestora. Care sunt persoanele care colecteaza datele, ce raport au acestea cu partidul, care este operatorul? Sunt persoane imputernicite, asfel cum prevede art.28 din GDPR, cei care strang semnaturi pe strada? Cum sunt acestia instruiti si ce garantii corespunzatoare pot oferii acestia de protectie a datelor cu caracter personal?

Avand in vedere aceste riscuri evidente care reies din insasi arhitectura modelului de lista aprobat prin hotararea de AEP, a modului de gestionare a listelor si in temeiul art.9 din Codul administrativ conform caruia 'formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sa fie corespunzatoare satisfacerii unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sau masurile autoritatilor si institutiilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a problemelor, dupa caz, a riscurilor si a impactului solutiilor propuse', consideram ca Hotararea AEP nr.2/2024 a fost luata fara respectarea conditiilor legale. Prin urmare, este lovita de nulitate absoluta.

Prin hotararea criticata, AEP ar fi trebuit sa stabileasca conditiile de prelucrare a datelor cu caracter personal in procesul de semnaturi, avand in vedere impactul acestei prelucrari masive.

In sustinere, aratam ca in anul 2016, Autoritatea Electorala Permanenta a luat Hotararea nr.1/2016 prin care aproba modelul listei sustinatorilor pentru alegerile locale, iar la fundamentarea acestui act administrativ este mentionat punctul de vedere nr.21/2016 al Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, ceea ce inseamna ca inainte de luarea hotararii, AEP in 2016 a efectuat analiza riscurilor si a impactului pe care utilizarea formularului le genera.

Lipsa unei asemenea analize reprezinta nerespectarea principiului proportionalitatii care retine in mod neechivoc obligatia evaluarii nevoilor de interes public sau a problemelor, dar si a riscurilor si a impactului prin raportare la posibila 'incalcare a securitatii datelor cu caracter personal' inseamna o incalcare a securitatii, care duce, in mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea, sau divulgarea neautorizata a datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate intr-un alt mod, sau la accesul neautorizat la acestea.

Or, avand in vedere ca operatorii care prelucreaza datele cu caracter personal prin utilizarea formularului nu sunt institutii publice si nu pot oferi garantia conformitatii activitatii cu dispozitiile GDPR, Autoritatea Electorala Permanenta avea obligatia sa se asigure ca prin hotararea de aprobare a modelului listei sustinatorilor, modul de utilizare a acestui model respecta rigorile impuse de GDPR, in egala masura.

Este adevarat ca lista sustinatorilor este un act public, astfel cum prevede legislatia in vigoare, insa acesta capata caracterul public odata cu inregistrarea listei sustinatorilor la AEP. In procesul de strangere de semnaturi, actul in sine este un act ordinar, civil, care nu are prerogative publice si care nu poate oferi garantiile corespunzatoare de protectie.

Operatorii, partidele, aliantele, candidati independenti etc. colecteaza datele cu caracter personal prin intermediul persoanelor imputernicite, avand in vedere ca aceasta colectare prin lista sustinatorilor se face pe strada, in mare parte si nu la sediul partidelor. Or, in atare situatie, GDPR prevede ca inclusiv persoanele imputernicite 'trebuie sa ofere garantii suficiente pentru punerea in aplicare a unor masuri tehnice si organizatorice adecvate, astfel incat prelucrarea sa respecte cerintele prevazute in prezentul regulament si sa asigure protectia drepturilor persoanei vizate'.

In ceea ce priveste securitatea prelucrarii, reglementata de art.32 din GDPR, la alin.3 si 4 se specifica ca:

'(2) La evaluarea nivelului adecvat de securitate, se tine seama in special de riscurile prezentate de prelucrare, generate in special, in mod accidental sau ilegal, de distrugerea, pierderea, modificarea, divulgarea neautorizata sau accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate intr-un alt mod.

(3) Aderarea la un cod de conduita aprobat, mentionat la articolul 40, sau la un mecanism de certificare aprobat, mentionat la articolul 42, poate fi utilizata ca element prin care sa se demonstreze indeplinirea cerintelor prevazute la alineatul (1) din prezentul articol'.

La art.40, GDPR stabileste ca 'statele membre, autoritatile de supraveghere, comitetul si Comisia incurajeaza elaborarea de coduri de conduita menite sa contribuie la buna aplicare a prezentului regulament, tinand seama de caracteristicile specifice ale diverselor sectoare de prelucrare'. Prin urmare inclusiv Autoritatea Electorala Permanenta are obligatia de a incuraja elaborarea de coduri de conduita menite sa contribuie la buna aplicare a GDPR.

Autoritatea Electorala Permanenta este o institutie a statului careia ii incumba in mod direct obligatia pozitiva de protectie a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor vizate. In acest context, consideram ca AEP avea obligatia sa reglementeze toate aceste aspecte care tin de combaterea unor riscuri de incalcare a securitatii prelucrarii datelor cu caracter personal astfel incat sa ofere toate garantiile, astfel cum prevede legea.

Paguba iminenta

In ceea ce priveste indeplinirea conditiei pagubei iminente, aratam ca aceasta este definita de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ca fiind 'prejudiciul material viitor si previzibil, sau dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public'.

Consideram ca in situatia data, in ceea ce priveste conditia pagubei iminente, aceasta este indeplinita sub aspectul perturbari grave a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

Autoritatea Electorala Permanenta, conform dispozitiilor art.7 din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, este constituita pentru organizarea procesului electoral, ceea ce reprezinta un serviciu public (Definitia serviciului public este cuprinsa in art. 5 lit. tt) din Codul administrativ, in temeiul caruia serviciul public reprezinta 'activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu'.):

'Pentru organizarea procesului electoral, functioneaza in mod permanent Autoritatea Electorala Permanenta, care emite hotarari, decizii si instructiuni. In perioada organizarii alegerilor se formeaza Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie la nivel judetean, al municipiului Bucuresti, oficii electorale de sector, in cazul municipiului Bucuresti, si un birou electoral de circumscriptie pentru cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in afara tarii, precum si birouri electorale ale sectiilor de votare'.

In masura in care strangerea de semnaturi se face pe un model nelegal, adoptat printr-o hotarare nelegala, tot demersul de validare a candidaturilor care urmeaza sa se depuna la Biroul Electoral Central, procesul de validare in sine este unul viciat. Aceasta situatie nu poate reprezenta decat o perturbare previzibila grava a functionarii unei autoritati publice, in sensul in care intreg procesul electoral ar fi viciat, candidaturile fiind validate chiar daca actul de aprobare al modelului listei sustinatorilor este nelegal dupa cum am aratat.

Conform considerentului 75 din GDPR, sunt mentionate riscurile unor prelucrari neconforme cum ar fi furtul sau frauda a identitatii in scopul de a crea sau de a se utiliza profile. Sunt de notorietate cazurile in care persoane in varsta, care apartin categoriilor persoanelor vulnerabile, care au fost victimele furtului de identitate si care s-au trezit peste noapte ca au credite la banci sau la furnizori de electrocasnice fara ca acestia sa le fi contractat:

'Riscul pentru drepturile si libertatile persoanelor fizice, prezentand grade diferite de probabilitate de materializare si de gravitate, poate fi rezultatul unei prelucrari a datelor cu caracter personal care ar putea genera prejudicii de natura fizica, materiala sau morala, in special in cazurile in care: prelucrarea poate conduce la discriminare, furt sau frauda a identitatii, pierdere financiara, compromiterea reputatiei, pierderea confidentialitatii datelor cu caracter personal protejate prin secret profesional, inversarea neautorizata a pseudonimizarii sau la orice alt dezavantaj semnificativ de natura economica sau sociala; persoanele vizate ar putea fi private de drepturile si libertatile lor sau impiedicate sa-si exercite controlul asupra datelor lor cu caracter personal; datele cu caracter personal prelucrate sunt date care dezvaluie originea rasiala sau etnica, opiniile politice, religia sau convingerile filozofice, apartenenta sindicala; sunt prelucrate date genetice, date privind sanatatea sau date privind viata sexuala sau privind condamnarile penale si infractiunile sau masurile de securitate conexe; sunt evaluate aspecte de natura personala, in special analizarea sau previzionarea unor aspecte privind randamentul la locul de munca, situatia economica, starea de sanatate, preferintele sau interesele personale, fiabilitatea sau comportamentul, locatia sau deplasarile, in scopul de a se crea sau de a se utiliza profiluri personale; sunt prelucrate date cu caracter personal ale unor persoane vulnerabile, in special ale unor copii; sau prelucrarea implica un volum mare de date cu caracter personal si afecteaza un numar larg de persoane vizate'.

Conform Legii nr.292/2011 a asistentei sociale, statul are obligatii concrete cu privire la masurile si actiunile privind beneficiile persoanelor vulnerabile ca beneficiari ai serviciilor publice de protectie sociala. (art.3 alin.2 din Legea nr.292/2011). In egala masura, prin acelasi act normativ, se stabileste ca autoritatile administratiei publice centrale asigura elaborarea cadrului legislativ cu privire la categoriile de persoane vulnerabile pentru sustinerea categoriilor defavorizate.

Prin actul administrativ a carui suspendare o solicitam, nu au fost prevazute niciun fel de masuri de protectie pentru categoria persoanelor vulnerabile, a persoanelor in varsta sau a asistatilor sociali, ale caror date personale sunt prelucrate in mod necontrolat de partidele politice in procesul de strangere de semnaturi. O asemenea situatie poate genera o previzibila si grava perturbare a functionarii unei autoritati publice sau a serviciului public de asistenta sociala.

In ceea ce priveste dimensiunea subiectiva pagubei iminente, arat ca prin prelucrarea nelegala a datelor personale ale subsemnatului, exista riscul neluat in calcul de AEP in procesul de aprobare a modelului listei de sustinatori: subsemnatul reclamant sunt supus riscului furtului de identitate in vederea crearii de profiluri, de obtinere in mod ilicit a unor credite sau bunuri in rate a caror achizitie poate fi facuta numai cu datele personale colectate in lista sustinatorilor. Intr-o asemenea ipoteza, paguba subsemnatului reclamant este iminenta si, practic, greu sau imposibil de recuperat.

Pentru toate motivele prezentate in prezenta actiune si considerand ca sunt indeplinite conditiile prevazute la art.14 de suspendare a executarii actului administrativ Hotararea AEP nr.1/2016, va solicitam admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

In considerarea faptului ca judecarea cererilor de suspendare a actelor administrative se face de urgenta, va solicitam respectuos sa acordati primul termen de judecata pana in data de 30 aprilie 2024, data-limita pentru depunerea candidaturilor pentru participarea la alegerile locale din 2024”.