Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatorul Marian Buda (foto) –se opune propunerii ca munca de politist judiciar cu studii superioare sa fie considerata vechime in magistratura. In 2 iunie 2022, Plenul CSM a avizat negativ un proiect de lege privind includerea muncii de politist judiciar cu studii superioare in calculul vechimii in magistratura. Marti, 14 iunie 2022, Consiliul a publicat Hotararea nr. 87/2022, adoptata cu 9 voturi nefavorabile, 2 favorabile si 4 nule.

Hotararea avizeaza negativ propunerea deputatilor PSD Eugen Neata, Nicu Nita si Eduard-Andrei Popica, care consta in completarea art. 82 alin. 2 si a art. 86 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, adaugand politistii judiciari cu studii juridice superioare in categoria profesiilor care pot conta la calcularea vechimii in magistratura a unui judecator sau procuror (click aici pentru a citi).

CSM explica in hotatarea de avizare negativa a proiectului de lege ca nu se justifica largirea sferei functiilor juridice a caror exercitare constituie vechime utila pentru dobandirea dreptului la pensie de serviciu. De asemenea, CSM aminteste ca in momentul de fata exista deja proiecte de modificare a legilor justitiei initiate de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, astfel incat este de preferat evitarea promovarii unor initiative legislative numeroase si fragmentate.

Redam principalul pasaj din avizul negativ al CSM (vezi facsimil):

„Plenul apreciaza ca nu se impune modificarea acestor dispozitii in sensul propus, nefiind justificata extinderea categoriilor de functii avute in vedere la calcularea vechimii utile pentru acordarea pensiei de serviciu.

Intr-adevar, asimilarea sau nu a exercitarii anumitor profesii juridice cu vechimea utila pentru acordarea pensiei de serviciu prevazute de lege pentru judecatori si procurori tine de optiunea legiuitorului. Totusi, in considerarea acestei optiuni nu poate fi ignorata ratiunea instituirii pensiei de serviciu in cazul judecatorilor si procurorilor, in jurisprudenta Curtii Constitutionale aratandu-se, sub acest aspect, ca:

'La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut in vedere importanta pentru societate a activitatii desfasurate de aceasta categorie socio-profesionala, activitate caracterizata printr-un inalt grad de complexitate si raspundere, precum si de incompatibilitatile si interdictiile speclfice' (a se vedea, spre exemplu, par. 23 din Decizia nr. 501/2015).

In acelasi sens, dispozitiile art. 73 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, statueaza ca la stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor se tine seama de 'locul si rolul justifiei in statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii, urmarindu-se 'garantarea independentei si impartialitiitii acestora'.

In acest context, avand in vedere si punctul de vedere exprimat anterior de catre Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la luarea in considerare ca vechime utila pentru pensia de serviciu, doar a vechimii in functia de judecator sau procuror, inclusiv vechimea de auditor de justitie, Plenul apreciaza ca nu se justifica largirea sferei functiilor juridice a caror exercitare constituie vechime utila pentru dobandirea dreptului la pensie de serviciu.

Pe de alta parte, referitor la motivarea propunerii pe o eventuala discriminare a categoriei ofiterilor de politie judiciara cu studii superioare juridice, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii retine ca prin Decizia nr. 675 din 21 octombrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022, Curtea Constitutionala a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 82 alin. (2) si (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Astfel, la paragrafele 15-18 din considerentele acestei decizii, Curtea arata urmatoarele:

'15. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca se critica neincluderea ofiterilor de politie judiciara cu studii superioare juridice in enumerarea profesiilor a caror exercitare este asimilata vechimii in magistratura, durata perioadei in care acestea au fost exercitate, anterior admiterii in magistratura, putand fi luata in calcul pentru deschiderea dreptului la pensie de serviciu pentru judecatori si procurori inainte de implinirea varstei de 60 de ani.

16. Sub acest aspect, in jurisprudenta sa, reprezentata, de exemplu, de Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007, Curtea a retinut ca, in conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, conditiile de exercitare a dreptului la pensie, a celorlalte drepturi de asigurari sociale si a altor forme de asistenta sociala sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este in drept sa stabileasca si sa modifice, ori de cate ori apare aceasta necesitate, conditiile si criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora. De asemenea, in considerarea situatiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferentiate prin conditii si criterii de acordare derogatorii, precum si printr-un mod de calcul si cuantum diferite ale pensiilor.

17. Prin urmare, este optiunea legiuitorului de a asimila sau nu exercitarea anumitor profesii juridice cu vechimea utila in magistratura pentru acordarea pensiei de serviciu. De altfel, acest lucru este demonstrat si de faptul ca, desi la momentul la care exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata, perioada in care judecatorul sau procurorul a indeplinit functia de ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice era considerata, potrivit art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechime in magistratura, prin Legea nr. 242/2018 prevederile mentionate au fost modificate, eliminandu-se aceasta profesie (alaturi de altele, de altfel, si anume cea de expert criminalist cu studii superioare juridice si de personal de probatiune cu studii superioare juridice). O astfel de reglementare nu pune in discutie o eventuala discriminare, tinand de viziunea legislativa a Parlamentului, adaptata realitatilor sociale existente.

18. Ca atare, Curtea Constitutionala nu are competenta de a complini o omisiune legislativa, de vreme ce, asa cum rezulta din cele de mai sus, aceasta nu conduce la nesocotirea principiului constitutional al egalitatii in fata legii, astfel ca nu prezinta relevanta constitutionala, ci intra in marja suverana de apreciere a Parlamentului reglementarea acestui aspect. In consecinta, fata de critica formulata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibila, excedand competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului'.

Nu in ultimul rand, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii retine ca Ministerul Justitiei a realizat demersuri pentru o modificare de ansamblu a 'legilor justitiei', context in care trebuie amintit ca, anterior, la nivelul Consiliului s-a subliniat ca orice demers de modificare sau completare a legislatiei trebuie atent evaluat inainte de a fi initiat, inclusiv din perspectiva implicatiilor pe care le-ar avea asupra stabilitatii cadrului normativ, cu toate consecintele negative pe care le-ar aduce afectarea acestui principiu. In acest sens, s-a apreciat ca promovarea unor initiative legislative numeroase si fragmentate nu poate fi in consonanta cu aceste repere firesti, care trebuie sa caracterizeze procedura legislativa.

Modificarile repetate, la intervale de timp nejustificat de mici, nu ar putea aduce vreun beneficiu real pentru calitatea cadrului normativ; dimpotriva, astfel de abordari cresc riscul adoptarii unor reglementari necorelate sau chiar contradictorii, fapt care ar afecta grav derularea relatlilor sociale vizate de aceste reglementari.

Astfel, un demers constructiv si coerent de modificare a actelor normative ar trebui sa presupuna o abordare exhaustiva, integrata si corelata a materiei, iar nu una fragmentata, astfel incat sa poata crea toate premisele pentru asigurarea unui cadru normativ complet si predictibil pentru destinatarii sai”.