Trei dintre asociatiile profesionale ala magistratilor ii cer ministrului Justitiei Stelian Ion (foto) sa renunte la ideea desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – condusa de judecatoarea Florica Roman si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) – condusa de procuroarea Elena Iordache i-au trimis marti, 16 februarie 2021, o scrisoare deschisa ministrului Stelian Ion in care ii solicita sa nu trimita in Parlament proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ.

AMR, AJADO si APR ii explica lui Stelian Ion ca un asemenea gest, de a trimite proiectul privind desfiintarea SIIJ in Parlament, ar reprezenta o sfidare la adresa magistratilor, in conditiile in care proiectul a fost avizat negativ de CSM. Mai mult, un asemenea gest ar reprezenta dovada ca actualul Guvern doreste sa-si impuna controlul asupra Justitiei si sa reinceapa presiunile asupra magistratilor.

De asemenea, in aceeasi scrisoare AMR, AJADO si APR ofera argumente pentru care existenta SIIJ este necesara si pentru care aceasta sectie reprezinta o garantie pentru independenta magistratilor. Totusi, toate aceste argumente, cat se poate de corecte, nu vor conta credem noi pentru Stelian Ion, ministrul Justitiei urmand sa mearga mai departe cu obsesia sa si a USR privind desfiintarea SIIJ.

Iata scrisoarea celor trei asociatii:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR) va transmit

Scrisoare deschisa

prin care va solicita sa nu trimiteti in Parlament proiectul de desfiintare a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), propus de ministrul justitiei, Stelian Ion.

In primul rand, subliniem ca SIIJ este singura unitate de parchet in afara controlului si influentei politice, dat fiind ca numirea procurorilor in aceasta sectie se face doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei, ai carui membri sunt alesi democratic, in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor. Neimplicarea politicului in numirea procurorilor din aceasta sectie este o necesara garantie de independenta pentru magistrati, ce reflecta standardele europene, dar, mai ales, garantia, pentru cei anchetati sau judecati, ca procurorii si judecatorii vor avea in vedere doar probele dosarului si legea atunci cand vor dispune o masura sau vor pronunta o hotarare.

In al doilea rand, trimiterea in Parlament a proiectului de lege care, in data de 11.02.2021, a fost avizat negativ de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dupa dezbateri ample si concrete, ar fi o sfidare la adresa magistratilor si a principiilor constitutionale privind cooperarea loiala intre puterile statului.

In ultimii 3 ani, partidele aflate azi la guvernare au sustinut ca este intolerabil sa se faca orice modificari ale legilor justitiei fara avizul favorabil al CSM. Or, a trimite acum in Parlament un proiect de lege ce a primit aviz negativ de la CSM – mai exact al doilea aviz negativ cu privire la desfiintarea SIIJ –, ar reprezenta o dovada ca actualul Guvern are in vedere preluarea controlului politic asupra justitiei si reinceperea presiunilor asupra magistratilor, cu efect direct asupra incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenilor romani. Aceasta concluzie este sustinuta cu atat mai mult cu atat cu cat vorbim despre desfiintarea singurei unitati de parchet independente de orice inflenta politica, potrivit dispozitiilor legale ce o reglementeaza.

In al treilea rand, SIIJ s-a infiintat ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA impotriva magistratilor, abuzuri constatate si documentate pe larg in Raportul Inspectiei Judiciare, adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019. Raportul detaliaza cum judecatori si procurori au fost cercetati de DNA cu privire la solutiile pronuntate, arata numarul mare de magistrati interceptati, perioadele indelungate in care au fost cercetati penal, perioade intolerabil de lungi in care dosarele au fost lasate in nelucrare pentru ca, in final, sa fie clasate, precum si alte abuzuri factuale la adresa judecatorilor si procurorilor, toate reprezentand un grav atentat la independenta justitiei si, in consecinta, la drepturile si libertatile romanilor.

In al patrulea rand, prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeana a solicitat 'punerea in practica a unui sistem robust si independent de numire a procurorilor de rang inalt, pe baza unor criterii clare si transparente, cu sprijinul Comisiei de la Venetia, recomandand inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel incat avizul CSM sa capete caracter obligatoriu'. Aceasta solicitare a fost reluata constant in Rapoartele MCV din anii urmatori, cat si in recomandarile formulate prin rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania, avizele Comisiei de la Venetia si ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Toate aceste recomandari vizau, in esenta, ca, in numirea procurorilor de rand inalt, rolul politicului sa fie diminuat, in favoarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei.

Singurul caz in care Romania s-a conformat acestor recomandari se regaseste in dispozitiile legale privind organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ). Astfel, SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nu doar procurorul-sef este numit de CSM, ci si procurorii cu functii de executie, rolul direct si hotarator al CSM fiind menit sa asigure protectia fata de influenta politica in selectia si revocarea procurorilor cu functii de conducere si a celor cu functii de executie din cadrul SIIJ.

In acest sens, Comisia de la Venetia a salutat, prin Avizul nr. 924/2018, 'preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor', aratand ca 'este vorba in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecatori si procurori) este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori (a se vedea articolele 883 pana la 885 din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004)'.

De asemenea, Comisia de la Venetia a retinut ca indicarea cu precizie in lege a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime in functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati, asigura cateva garantii importante de calitate.

In al cincilea rand, sustinerile referitoare la faptul ca o structura de parchet specializata, pentru anchetele penale vizandu-i pe magistrati, le subrezeste independenta trece in mod nepermis sub tacere existenta unei astfel de structuri in cadrul DNA, in perioada 2014-2018, si anume 'Serviciul de combatere a coruptiei in justitie', cu competenta in privinta judecatorilor si procurorilor.

Diferenta capitala este ca, in timp ce SIIJ a fost creata prin lege, Serviciul pentru anchetarea magistrarilor, din cadrul DNA, a fost infiintat prin ordin al procurorului-sef DNA (Ordinul nr. 10/31.2014). In timp ce, in cazul SIIJ, exista garantiile de independenta a justitiei anterior enuntate si salutate de Comisia de la Venetia, acestea lipseau in cazul Serviciului de la DNA. Procurorii erau numiti de procurorul-sef in cadrul DNA si desemnati sa lucreze la 'Serviciul de combatere a coruptiei in justitie' pe criterii netransparente, de catre procurorul-sef al DNA care propunea si procurorul-sef al Serviciului. Mai mult, legea permitea, anterior modificarilor din 2018, numirea in cadrul DNA a unor procurori cu o vechime mica in magistratura, cu grad de parchet de pe langa judecatorie, pe baza unui simplu interviu tinut in fata procurorului-sef al DNA si total lipsit de transparenta.

De asemenea, se trece sub tacere faptul ca, desi Serviciul a fost infiintat in luna ianuarie 2014, ordinul ministrului justitiei prin care s-a modificat Regulamentul de ordine interioara al DNA si s-a reglementat existenta Sectiei a fost dat abia in luna mai 2015 (OMJ nr. 1643/C/15.05.2015). Asadar, timp de aproape 1 an si 4 luni, Sectia care avea in competenta anchetarea penala a magistratilor a existat fara emiterea ordinului ministrului in conformitate cu principiile constitutionale ce reglementeaza organizarea Ministerului Public. Astfel cum s-a retinut in Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 475/11.10.2018 (prin care s-a desfiintat Serviciul de combatere a coruptie in justitie de la DNA), modificarile in structura DNA 'impun modificarea Regulamentului de ordine interioara al directiei'.

Judecatorii si procurorii (inclusiv cei de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie) puteau fi anchetati si trimisi in judecata de procurori ce nu promovasera prin concurs la gradul profesional de Parchet de pe langa ICCJ, ci aveau grade profesionale ierarhic inferioare. In toata perioada, un judecator de la Inalta Curte putea fi anchetat chiar si de un procuror cu grad profesional de judecatorie.

Revenirea la o astfel de situatie ar aduce prejudicii insemnate sistemului judiciar.

In al saselea rand, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 33/2018, ca infiintarea SIIJ 'constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului', asigurandu-se, pe aceasta cale, 'o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor'.

La fel, in Decizia nr. 547/2020, Curtea Constitutionala a facut trimitere expresa la Decizia nr. 33/2018 si, referitor la crearea SIIJ, a subliniat, din nou, ca 'infiintarea SIIJ la nivelul celui mai inalt parchet national are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului'.

In al saptelea rand, coroborand argumentele punctuale anterior expuse, este evident ca intentia ministrului justitiei de desfiintare a singurei sectii de parchet aflate in afara oricarui control politic va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din Romania. Slabirea statutului magistratilor va avea consecinte grave, irevocabile asupra justitiei ca serviciu public. Cum au subliniat, presedinta Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM), cu ocazia unei conferinte din data de 18.01.2021, independenta justitiei este esentiala pentru o societate independenta, iar a controla judecatorii inseamna a controla hotararile pe care acestia le pronunta.

Prin urmare, va solicitam, in mod indreptatit, sa nu trimiteti in Parlament proiectul de lege inacceptabil, al ministrului justitiei, Stelian Ion, si sa intreprindeti toate demersurile legale necesare pentru ca SIIJ sa poata fi deplin operationala, in acord cu competentele ce i-au fost atribuite prin lege”.