Continua sa apara informatii uluitoare despre manevrele judiciare ale primarului Capitalei Nicusor Dan (foto) intr-unul dintre cele mai grele procese in care edilul a sabotat institutia pe care el insusi o conduce.

Ne referim la litigiul in care, la 7 iunie 2023, Uniunea Salvati Romania si alti interpusi ai lui Nicusor – de exemplu, Fundatia Eco Civica – au obtinut din partea judecatoarei TMB Roxana-Elena Stanciu anularea si suspendarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) al Sectorului 2. Lumea Justitiei continua sa dezvaluie detalii care ridica mari semne de intrebare asupra sentintei TMB nr. 3329/2023 pronuntate in dosarul nr. 27283/3/2020.

Cauza se afla acum in faza de recurs la Curtea de Apel Ploiesti, avand urmatorul termen programat pentru ziua de joi, 20 martie 2025.

Daca in martie am prezentat suspiciunile privind posibila lipsa de impartialitate care planau asupra judecatoarei Stanciu (click aici pentru a citi), de data aceasta Lumea Justitiei prezinta in serial incheierile prin care, una cate una, mai multe ONG-uri, dar si companii imobiliare au fost refuzate cand au formulat cereri de interventie in cauza.

Acum, in recurs, aceste firme si organizatii neguvernamentale solicita Curtii de Apel Ploiesti sa anuleze incheierile prin care Tribunalul Bucuresti le-a respins cererile de interventie si, pe cale de consecinta, instanta de apel sa trimita dosarul la TMB, pentru rejudecarea fondului.

Lexcivica acuza antepronuntarea TMB

Primul episod este dedicat Asociatiei Lexcivica, un ONG caruia la 6 octombrie 2022 judecatorul Petrica Erebacan de la Tribunalul Bucuresti i-a respins ca inadmisibila cererea de interventie accesorie.

Lumea Justitiei prezinta motivele de recurs ale organizatiei non-guvernamentale, care, in esenta, acuza TMB ca s-a antepronuntat si a nesocotit specializarea urbanistica a asociatiei, in calitate de organism social interesat. (Gasiti incheierea tribunalului anexata la finalul articolului.)

Sentinta TMB a aruncat in aer proiecte urbanistice de miliarde

Inainte de a va lasa sa cititi argumentele Lexcivica, subliniem ca sentinta judecatoarei Roxana Stanciu a blocat nenumarate proiecte urbanistice aflate in derulare in 7 iunie 2023 – data la care magistrata nu doar ca a dispus in prima instanta anularea PUZ Sector 2, dar a si suspendat actul administrativ. Evident: masura suspendarii fiind executorie, ea a dus la blocarea tuturor proiectelor urbanistice aflate in derulare in acel moment.

Este vorba despre proiecte in suma totala de peste 8,51 miliarde de lei (echivalentul a mai mult de 1,7 miliarde de euro), grupate in urmatoarele categorii:

- spatii verzi, parcuri, gradini urbane, agrement: 2,89 miliarde lei;

- spatii verzi in incinta scolilor: 75,86 milioane lei;

- sport: 1,04 miliarde lei;

- sanatate si ingrijire: 2,85 miliarde lei;

- infrastructura, transport si echipare tehnico-edilitara: 1,08 miliarde lei;

- educatie: 403 milioane lei;

- lacas de cult: 930.000 lei;

- cresterea performantei energetice: peste 163.000 lei.

Redam principalul pasaj din recursul Lexcivica:

„Solicitam instantei de control judiciar ca prin Decizia pe care o va pronunta sa dispuna:

1. Admiterea recursului.

2. Desfiintarea de drept a Sentintei Civile si Incheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare catre prima instanta – de la momentul discutarii admisibilitatii in principiu a cererii de interventie accesorie – potrivit dispozitiilor art. 64 alin.(4) din CPC.

A. SCURTA SINTEZA A SITUATIEI DE FAPT

La termenul de judecata din 02.06.2022 reprezentantul Lexcivica s-a prezentat in fata instantei si a depus cerere de interventie accesorie in sprijinul apararii paratilor, la care a atasat actele statutare care atestau calitatea de organism social interesat al Asociatiei Lexcivica si dreptul de reprezentare al presedintelui.

Potrivit dispozitiilor art. 64 alin.(1) din CPC, Tribunalul a comunicat cererea de interventie accesorie partilor prezente si partilor lipsa, dispunand amanarea cauzei pentru a se lua cunostinta de continutul cererii de interventie accesorie, a carei admisibilitate in principiu urma sa fie pusa in discutie la termenul de judecata urmator din data de 29.09.2022.

Prima instanta a pus in discutie admisibilitatea in principiu a cererii de interventie accesorie la termenul de judecata din 29.09.2022 si, prin Incheierea de sedinta din 06.10.2022, a respins ca inadmisibila cererea de interventie accesorie formulata de Lexcivica in sprijinul apararii paratilor.

Tribunalul ne-a comunicat Sentinta Civila nr. 3329/07.06.2023 la data de 30.06.2023.

B. ASPECTE PREALABILE

B1. Recursul este introdus in termen legal.

Potrivit art. 20 alin.(1) si art. 28 alin.(1) din LCA, completate cu art. 64 alin.(3) din CPC, 'incheierea nu se poate ataca decat odata cu fondul', in termen de 15 zile de la comunicare.

Raportat la data comunicarii Sentintei Civile nr. 3329/07.06.2023 (30.06.2023), termenul de recurs de 15 zile, prevazut la art. 20 din LCA si calculat potrivit art. 181 alin.(1) pct. 2 din CPC, se implineste la data de 16.07.2023. Prin urmare, prezentul recurs motivat este introdus in termenul legal, la data de 06.07.2023.

B2. Indeplinirea timbrajului.

Potrivit art. 24 alin.(1) si (2) din OUG nr. 80/2013, prezenta cerere de recurs se taxeaza cu 200 lei [100 lei cumulat pentru motivele de casare prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 5 si 6 din CPC, respectiv, 100 lei cumulat pentru motivele de casare prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 8 din CPC]. Depunem atasat chitanta de 200 lei, care face dovada achitarii taxei de timbru aferenta cererii de recurs.

C. MOTIVE DE RECURS

Considerentele pentru care Tribunalul a respins ca inadmisibila cererea de interventie accesorie formulata de Lexcivica sunt consemnate la paginile 16-17 din Incheierea de sedinta data la 06.10.2022.

Apreciind ca solutia si considerentele Tribunalului sunt vadit nelegale, sub toate aspectele, formulam cinci motive de recurs, fiind incidente motivele de nelegalitate prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 5, 6 si 8 din CPC – precizate in cele ce urmeaza.

C1. In mod nelegal, injust si nepermis, Tribunalul s-a antepronuntat pe fondul litigiului.

Instanta de fond a retinut ca demersul judiciar al Asociatiei Lexcivica are caracter inadmisibil plecand de la ipoteza ca actul administrativ dedus judecatii – aparat de Lexcivica – este nelegal si produce prejudicii in patrimoniul titularilor unor drepturi legitime.

A se vedea Incheierea de sedinta din 06.10.2022 – pagina 16, paragraf ultim:

'In acelasi timp, nicio dispozitie a Statutului Asociatiei Lexcivica nu autorizeaza Asociatia sa intervina intr-un litigiu in scopul de a sustine autoritatile publice chemate in judecata tocmai pentru faptul emiterii unor acte administrative nelegale si producatoare de prejudicii in patrimoniul titularilor unor drepturi legitime'.

Prin acest rationament vadit nelegal, Tribunalul a spulberat principiile fundamentale ale procesului civil si, totodata, a suprimat prezumtia de legalitate a actului administrativ, conduita de plano injusta si nepermisa, mai ales in cadrul analizei admisibilitatii in principiu asupra unei cereri de interventie accesorie. In ce temei a stabilit judecatorul ca PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/2020 este nelegal si vatamator?

Sunt incidente motivele de nelegalitate prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 5 si 6 din CPC.

C2. Tribunalul a nesocotit specializarea Asociatiei Lexcivica – organism social interesat.

Potrivit art. 2 alin.(1) lit.s) din LCA, organisme sociale interesate sunt 'structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative'.

Raportat la 'specializarea organismelor sociale', adjectivul 'interesate' se refera la interesul in cauza, care trebuie sa corespunda cu obiectul litigiului dedus judecatii. O asociatie poate justifica interes doar in litigiile care au legatura cu realizarea scopului si obiectului de activitate stabilit prin lege, actul de constituire sau statut, interesul judiciar fiind derivat din capacitatea de folosinta definita la art. 206 alin.(2) Cod Civil.

Art. 206 alin.(2) Cod Civil – Continutul capacitatii de folosinta:

'Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut'.

Corelativ, asociatiile au si legitimarea procesuala speciala, recunoscuta de art. 37 CPC:

'Legitimarea procesuala a altor persoane

In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati, care, fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau, dupa caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general'.

Prin urmare, LCA completata cu prevederile CPC si Codului Civil confera organismelor sociale legitimare procesuala in litigiile care au obiect coincident cu domeniile de interes prevazute in actele statutare.

In speta, Lexcivica este persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, constituita in temeiul O.G. nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, fiind inscrisa in Registrul Asociatiilor la Judecatoria Sectorului 2, care functioneaza si este organizata in conformitate cu Statutul si Actul constitutiv al Asociatiei.

Scopul Asociatiei Lexcivica, prevazut la art. 7 din Statut, este 'sa vegheze si contribuie la buna functionare a autoritatilor administratiei publice si a serviciilor publice administrative, in vederea protejarii intereselor legitime publice si private ale cetatenilor'.

Prin urmare, Lexcivica este organism social interesat, in sensul edictat la art. 2 alin.(1) lit. s) din LCA si are legitimarea procesuala speciala prevazuta la art. 37 CPC:

• respectarea legalitatii la nivelul administratiei publice si al serviciilor publice administrative – alin.(2);

• respectarea drepturilor cetatenilor prevazute in Constitutie si reglementate in legile interne si conventiile internationale, precum si respectarea drepturilor omului – alin.(8);

• dezvoltarea durabila, armonioasa si eficienta a Municipiului Bucuresti – alin.(10).

La articolul 9 din Statut sunt mentionate activitatile desfasurate in vederea realizarii scopului si obiectivelor Asociatiei, intre care, la lit. n) – activitatile privind urbanismul si protectia mediului inconjurator.

Prin actiunea introductiva, reclamantul USR si intervenienta principala Eco-Civica au solicitat suspendarea si anularea HCGMB nr. 339/13.08.2020 – actul administrativ normativ care a aprobat PUZ Sector 2, iar, prin cererea de interventie in sprijinul paratilor, Lexcivica apara documentatia de urbanism PUZ Sector 2.

Intrucat scopul si obiectivele prevazute in Statutul Lexcivica erau incidente si se grefau pe litigiul din cauza de fata, cerinta interesului judiciar al Asociatiei Lexcivica era indeplinita, cererea de interventie accesorie fiind admisibila in principiu.

Tribunalul a omis aceste argumente, retinand in mod fals ca Lexcivica 'si-a justificat interesul aratand ca in calitatea sa de organizatie neguvernamentala urmareste protejarea dreptului cetatenilor la un mediu curat si sanatos si astfel in aceasta calitate doreste sa intervina in favoarea autoritatilor publice chemate in judecata'.

Astfel, prima instanta si-a incalcat obligatia de a motiva solutia potrivit exigentelor impuse la art.425 alin.(1) lit.b) din CPC, situatie echivalenta nemotivarii – circumscrisa prevederilor art. 488 alin.(1) pct. 6 din CPC. Totodata este incident si motivul de nelegalitate prevazut la art. 488 alin.(1) pct. 8 din CPC.

C3. In mod esential gresit, Tribunalul a opinat ca Lexcivica poate avea doar legitimare procesuala activa in raport cu actul administrativ dedus judecatii.

In primul rand, Tribunalul s-a raportat eronat la dispozitiile art. 2 alin.(1) lit.a) din LCA pentru a analiza admisibilitatea in principiu a cererii de interventie accesorie, temei de drept neincident, exact opus pozitiei exprimata de Lexcivica in cauza, temei care, de altfel, nu a fost invocat si pus in discutia partilor.

Sub acest aspect, sunt incidente motivele de nelegalitate prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 5 si 8 din CPC.

In al doilea rand, Tribunalul a retinut gresit ca 'Lexcivica poate doar sa solicite anularea actului administrativ prin care se invoca incalcarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, nu insa sa formuleze interventie accesorie in favoarea autoritatii publice care a emis actul administrativ contestat in scopul mentinerii acestuia'.

Reiteram faptul ca scopul Lexcivica prevazut la art. 7 din Statut este 'sa vegheze' si 'sa contribuie la buna functionare' a autoritatilor administratiei publice si a serviciilor publice administrative.

Or, sintagma 'sa vegheze' confera Lexcivica legitimare procesuala activa fata de actele administrative, iar sintagma 'sa contribuie la buna functionare' confera Lexcivica dreptul statutar de a apara legalitatea actelor administrative, cand sunt contestate abuziv si fara temei, in scopuri nelegitime, cum este cazul in speta.

Prin urmare, Tribunalul a apreciat injust si nelegal ca, prin demersul sau judiciar, Lexcivica nu ar contribui la buna functionare a autoritatilor administratiei publice si a serviciilor publice administrative – cum ii impun prevederile statutare. Contributia nu se poate manifesta doar activ, prin actiuni indreptate impotriva actelor autoritatilor, ci si prin aparari realizate in favoarea acestora, atunci cand Lexcivica apreciaza ca acestea au fost emise legal si sunt benefice colectivitatii locale.

De altfel, continutul cererii de interventie accesorie probeaza ca Lexcivica actioneaza exclusiv in vederea apararii si respectarii principiului legalitatii.

Este incident motivul de nelegalitate prevazut la art. 488 alin.(1) pct. 8 din CPC.

C4. Caracterul admisibil al interventiei Lexcivica a fost consfintit cu putere de lucru judecat, prin hotarare pronuntata de acelasi judecator, ramasa definitiva.

Notiunea de proces echitabil presupune ca dezlegarile definitive date problemelor de drept in litigii anterioare, identice sub aspectul chestiunilor de drept solutionate, au caracter obligatoriu in litigii ulterioare, altminteri ar fi incalcat principiul securitatii raporturilor juridice, generand incertitudine jurisprudentiala si reducerea increderii justitiabililor in sistemul judiciar.

Principiul este edictat la art. 431 alin.(2) din CPC: 'Oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, daca are legatura cu solutionarea acestuia din urma'.

Textul instituie efectul pozitiv al lucrului judecat ('res judicata pro veritate habetur'), avand semnificatia ca hotararea beneficiaza de o prezumtie irefragabila ca exprima adevarul si ca nu trebuie contrazisa de o alta hotarare (obligativitatea hotararii).

Spre deosebire de autoritatea de lucru judecat ('bis de eadem re ne sit actio'), care impune existenta 'triplei identitati', pentru a invoca efectul pozitiv al lucrului judecat este necesar sa se probeze identitatea dintre problema solutionata definitiv si cea care face obiectul judecatii aflata in curs, instanta fiind tinuta sa pronunte aceeasi solutie, in virtutea componentei 'res judicata' a puterii de lucru judecat.

In cauza de fata, are efect pozitiv de lucru judecat chestiunea de drept transata in precedent prin Sentinta Civila nr. 847/13.02.2017, ramasa definitiva prin Decizia Civila nr. 4339/27.10.2017 – ambele pronuntate in Dosarul nr. 21973/3/2015, cauza in care instanta a retinut caracterul admisibil al cererii de interventie accesorie formulata de Lexcivica in sprijinul apararii paratilor Sectorul 2 si Consiliul Local al Sectorului 2, in sensul sustinerii si apararii legalitatii PUZ Sector 2 aprobat prin HCL Sector 2 nr. 99/14.08.2003.

Aratam ca in Dosarul nr. 21973/3/2015, instanta a respins, ca neintemeiata, actiunea prin care reclamantii Municipiul Bucuresti, Primarul General si CGMB au solicitat anularea PUZ Sector 2 aprobat prin HCLS2 nr. 99/14.08.2003 si a admis cererea de interventie accesorie formulata de Asociatia Lexcivica in sprijinul apararii paratilor Sectorul 2 si Consiliul Local al Sectorului 2.

Aspect esential, presedintele de complet in faza de fond a judecatii din Dosarul nr. 21973/3/2015 – care a pronuntat Sentinta Civila nr. 847/13.02.2017 a fost tot domnul judecator Erebacan Petrica, care a admis in principiu cererea de interventie formulata de Asociatia Lexcivica, retinand argumente opuse celor pentru care a respins cererea de interventie formulata de Lexcivica in prezenta cauza.

Sunt incidente motivele de nelegalitate prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 6 si 8 din CPC.

In circumstantiere directa: are efect pozitiv de lucrul judecat si chestiunea de drept transata prin Decizia Civila nr. 686/31.03.2021, definitiva, pronuntata in Dosarul nr. 20735/3/2020, hotarare prin care Curtea de Apel Bucuresti Sectia VIII CAF a retinut caracterul admisibil al cererii de interventie accesorie formulata de Lexcivica, in sprijinul apararii paratilor CGMB, Primarul General si o persoana juridica, in sensul sustinerii si apararii legalitatii unor Hotarari CGMB care au aprobat un PUZ si un PUD, precum si a unei Autorizatii de construire – statuand exact contrariul rationamentului primei instante din prezenta cauza, potrivit caruia Asociatia Lexcivica poate sa solicite doar anularea unor acte administrative, nu sa le si apere.

C5. Prima instanta a retinut considerente contrare in privinta cererilor de interventie accesorii in sprijinul apararii paratilor si a legalitatii PUZ Sector 2, care au fost admise in principiu.

In acest sens, aratam ca Tribunalul a admis in principiu cererile de interventie accesorii in sprijinul apararii paratilor formulate de Promenada Mall SRL, Impact Developer & Contractor SA si Skylight Residence SRL, retinand, in esenta, ca aceste 3 persoane juridice de drept privat, fiind titualare ale dreptului de proprietate asupra unor imobile reglementate urbanistic de PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/2020, justifica interes judiciar sa apere documentatia de urbanism PUZ Sector 2 aprobata – care constituie temeiul juridic al vocatiei dreptului legitim de a construi pe raza Sectorului 2.

Asadar, pentru aceste 3 persoane juridice de drept privat PUZ Sector 2 aprobat prin HCGMB nr. 339/2020 se bucura de prezumtia de legalitate, iar cererile de interventie accesorie ale acestora au caracter legitim, fiind admise in principiu. Opinam ca acesta este rationamentul corect si solutia legala, spre deosebire de solutia si considerentele nelegale retinute in privinta Asociatiei Lexcivica (a se vedea motivul de recurs C1).

Sunt incidente motivele de nelegalitate prevazute la art. 488 alin.(1) pct. 6 si 8 din CPC”.

* Cititi aici tabelul cu situatia detaliata a proiectelor urbanistice din S2 blocate

* Cititi aici incheierea TMB din 2022 privind respingerea cererii de interventie accesorie

* Cititi aici intregul recurs al Fundatiei Lexcivica