Judecatoarea Alina Ioana Ilie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a ales sa ignore o decizie obligatorie a Curtii Constitutionale a Romaniei doar ca sa mentina condamnarea nelegala a Elenei Udrea (foto), desi cu ceva timp inainte statua printr-o hotarare a ICCJ fix contrariul. Si anume ca instantele judecatoresti sunt obligate sa aplice deciziile CCR, nu sa le interpreteze.

Asa cum deja se stie, in 7 aprilie 2022, judecatoarea Alina Ioana Ilie impreuna cu colegii sai Oana Burnel, Anca Alexandrescu si Dan Andrei Enescu din Completul de 5 ICCJ, dar cu opinia separata a judecatoarei Hermina Iancu, au respins contestatia in anulare a Elenei Udrea si au hotarat mentinerea condamnarii de 6 ani inchisoare a acesteia in dosarul “Gala Bute”, refuzand sa aplice Decizia CCR 685/2018 care stabilea ca toate condamnarile pronuntate de Complete de 5 judecatori nelegal constituite intrucat nu toti membrii lor au fost trasi la sorti (cum era cazul Completului de 5 care a pronuntat condamnarea din 2018 a Elenei Udrea) trebuie desfiintate, iar apelurile rejudecate (click aici pentru a citi). Ioana Alina Ilie si cei patru colegi de-ai sai au dat intaietate unei decizii aberante a Curtii de Justitie a Uniuniii Europene (CJUE) care stabilea ca deciziile CCR pot fi ignorate daca exista un risc sistemic de impunitate prin prescrierea faptelor pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, chiar daca dosarul “Gala Bute” nu prezenta un asemenea risc.

Cu patru ani in urma Alina Ioana Ilie avea o alta opinie

Interesant este ca judecatoarea Alina Ioana Ilie de la Inalta Curte a refuzat sa aplice o hotarare obligatorie a CCR, mentinand astfel condamnarea nelegala a Elenei Udrea, desi in urma cu patru ani avea o alta gandire. Una sanatoasa, credem noi.

Mai exact, in 8 februarie 2018, printr-o hotatare data de Completul ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din care a facut parte (vezi facsimil 1), judecatoarea Ioana Alina Ilie se pronunta in sensul ca deciziile Curtii Constitutionale trebuie in mod obligatoriu sa fie aplicate. Ilie explica la acea data ca efectele deciziilor CCR nu pot fi interpretate de alte institutii ale statului, intrucat un asemenea lucru ar insemna o stirbire a competentei CCR. Alina Ioana Ilie concluziona, in acest context, ca instantele judecatoresti nu trebuie sa interpreteze efectele deciziilor CCR, ci sa aplice deciziile Curtii Consititutionale.

Opinia judecatoarei Alina Ioana Ilie se regaseste in Decizia nr. 1 din 8 februarie 2018 pronuntata in dosarul 3257/1/2017 prin care Completul ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a examinat sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept “modalitatea de interpretare a dispozitiilor art. 297 din Codul penal, respectiv art. 246 din Codul penal din 1969, in sensul de a lamuri daca este indeplinita conditia tipicitatii infractiunii de abuz in serviciu sau a intervenit dezincriminarea, ca efect al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 405 din 15 iunie 2016”.

Iata fragmentul din Decizia nr. 1/2018 a Completului ICCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din care a facut parte si judecatoarea Alina Ioana Ilie privind obligativitatea aplicarii deciziilor CCR (hotararea integrala este atasata la finalul articolului):

“Efectele deciziilor Curtii Constitutionale nu pot fi interpretate, in procesul de aplicare a legii, de catre alte institutii ale statului, intrucat un atare demers ar genera o stirbire a competentei sale exclusive in materie. Prin urmare, instantele judecatoresti nu trebuie sa interpreteze efectul deciziei, ci sa aplice acea decizie intr-un mod conform considerentelor sale la cazul dedus judecatii, demers pe deplin posibil si in speta de fata.

De altfel, Curtea Constitutionala, in considerentele Deciziei nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013 a statuat ca, in raport cu dispozitiile art. 126 alin. (3) din Constitutie, 'sintagma dezlegarea data problemelor de drept judecate, cuprinsa in art. 4145 alin. (4) din Codul de procedura penala, pe de o parte, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a continutului dispozitiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu si a deciziilor Curtii Constitutionale si a efectelor pe care acestea le produc, si, pe de alta parte, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre instantele judecatoresti, iar nu si de catre Curtea Constitutionala, care este o autoritate distincta de sistemul judecatoresc. Altfel spus, numai in aceste conditii dezlegarea data problemelor de drept judecate poate fi obligatorie, pentru ca numai in aceste conditii poate exista o compatibilitate cu normele constitutionale. Orice alta interpretare este in contradictie cu prevederile art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie, deoarece lipseste de efecte deciziile Curtii Constitutionale, determinand ca recursul in interesul legii sa fie transformat, cu incalcarea Constitutiei, intr-o forma de control al actelor Curtii Constitutionale'. Or, mutatis mutandis, aceste considerente se aplica si in cazul hotararilor prealabile”.