O noua problema care se evidentiaza in situatiile deduse judecatii este cea legata de modul in care isi exercita atributiile asistentii judiciari, care desi sunt obligati de lege sa consemneze opinia lor in incheierile din sentintele pronuntate in litigiile civile, nu o fac, acest lucru putand sa duca, automat, la anularea multor sentinte data in dosare aflate pe rolul instantelor din tara. Asistentii judiciari, potrivit art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organziarea judiciara, ”participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotararie judecatoresti pronuntate”, „opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza„. Totusi, desi acest lucru e stipulat de lege, in instante, acesti asistenti judiciari doar iau banii statului degeaba, pentru ca avem situatii clare in care opiniile asistentilor judiciari lipsesc din hotarare. In premiera, aceasta problema a fost atacata de avocatul Janina Ionescu (foto) din cadrul Baroului Prahova, intr-un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Pitesti la Sectia civila, in dosarul 2566/90/2009. Avocatul Janina Ionescu a solicitat ca instanta de recurs sa admita nulitatea sentintei civile nr. 597 din 2 iunie 2011 pronuntata de Tribunalul Valcea pe motiv ca nu a fost pronuntata de o instanta alcatuita legal, intrucat nu cuprinde opinia fiecarui asistent judiciar.

In motivele recursului, aparatorul SC Foraj Sonde S.A. Craiova a subliniat ca textul de lege in baza caruia sentinta data in dosarul sus-mentionat trebuia sa aiba consemnata si opinia asistentului judiciar. ”Este lesne de observat ca, distinct de cerinta de forma privind semnarea sentintei intr-un litigiu de munca, de catre asistentii judiciari, legea obliga in mod aditional la consemnarea opiniilor acestora in cuprinsul considerentelor hotararii, cu particularitatea ca eventualele opinii separate se motiveaza obligatoriu. Asadar, indiferent ca sunt convergente sau divergente, fata de opinia magistratului judecator ce intra in compunerea completului in litigiile de munca, opiniile asistentilor judiciari trebuie obligatoriu mentionate in hotarare. Nu poate fi acceptata o eventuala teza, in sensul ca semnarea de catre acestia a respectivei hotarari echivaleaza cu consemnarea opiniei lor in hotarare, deoarece daca ar fi avut un asemenea rationament legiuitorul, nu s-ar mai fi referit expres in aliniatul 2 al art. 55 la consemnarea opiniei in hotarare distinct de semnare or, actus interpretandus est potius ut valaet quam ut pereat„. In motivele de recurs, avocatul puncteaza faptul ca textul de lege reglementeaza o cerinta speciala referitoare la probatiunea compunerii completului specializat in etapa procesuala a deliberarii. Pe de alta parte, probatiunea speciala nu poate fi suplinita prin semnaturile olografe ale asistentilor judiciari din cadrul sentintei.

„Compunerea specializata a completului de judecata trebuie respectata atat in etapa procesuala a dezbaterilor cat si in etapa procesuala a deliberarii. Daca in etapa dezbaterilor probatiunea compunerii specializate a completului de judecata rezulta din practicaua incheierilor de sedinta, in cadrul etapei procesuale a deliberarii acestora, se pate face exclusiv cu elementul intrinsec sentintei, constand din opinia convergenta sau divergenta, dupa caz, a asistentilor judiciari”, se mai arata in motivatia recursului depusa la Curtea de Apel Pitesti.

Lipsa opiniilor asistentilor judiciari din cuprinsul sentintei recurate atrage nulitatea neconditionata de producerea unei vatamari procesualea respective hotarari judecatoresti, deaorece ”face imposibila exercitarea controlului judiciar cu privire la compunerea completului de judecata in etapa deliberarii”.

Jurisprudenta CEDO

CEDO a statuat in jurisprudenta sa referitoare la dreptul la un tribunal stabilit de lege ca aptitudinea tribunalului de a fi stabilit de lege priveste nu numai baza legala a insasi existentei tribunalului, ci si structura formatiunii de judecata pentru fiecare cauza, iar notiunea de ”lege” avuta in vedere de art.6 paragraf 1 al Conventiei priveste nu numai legislatia referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare, dar si orice alta dispozitie de drept intern a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la constatarea iregularitatii participariii unui membru al formatiunii de judecata la solutionarea unei anumite cauze.

Legat de aceasta problema, care poate duce la nulitatea multor sentinte date de instante civile din toata tara, av. Janina Ionescu a declarat pentru Lumeajustitiei.ro: ”Este foarte grav ca in nicio hotarare din dreptul muncii nu se regaseste opinia acestor asistenti judiciari. Ei doar semneaza hotararile, fara sa isi spuna vreo parere, fara ca aceasta parere sa fie consemnata – asa cum stipuleaza legea, cu toate ca ei sunt obligati prin lege sa contribuie la actul de justitie, asa cum se pricep si sunt platiti pentru aceasta obligatie”.

In final, ne intrebam de ce asistentii judicaiari sunt platiti acesti asistenti judiciari. Salarizarea acestora o regasim in norma metodologica din 13 ianuarie 2011 a Ministerului Muncii pentru aplicarea prevederilor Legii 285/2010 publicata in M.O.nr.48 din 19 ianuarie 2011: ”Persoana care, la 31 decembrie 2010, era incadrata in functia de asistent judiciar se reincadreaza in aceeasi functie si gradatie, stabilindu-se clasa de salarizare in raport cu vechimea in functie prevazuta la art. 16 alin. (1) din cap. VIII al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 si cu vechimea in munca avute la 31 decembrie 2010 (pentru o vechime in functie de la 3 la 5 ani si o vechime in munca de peste 20 de ani, clasa de salarizare este 100). Asistentii judiciari se pot incadra pana la clasa maxima de salarizare 100”.

* Cititi aici motivele de recurs depuse de avocatul Janina Ionescu