Interviu exploziv cu judecatoarea Gabriela Baltag, reprezentanta judecatorilor de la tribunale in Consiliul Superior al Magistraturii. Cu cateva zile inainte de sedinta in care Sectia pentru judecatori a CSM urmeaza sa isi desemneze viitorul presedinte al Consiliului pentru mandatul din 2022, ne-am dus la sediul institutiei in care judecatoarea Gabriela Baltag (foto) a fost alesa de aproape 800 de judecatori sa reprezinte magistratii din tribunale in CSM pentru a realiza un interviu cu aceasta. Primul in cinci ani, de cand judecatoarea Gabriela Baltag a devenit membru al Consiliului.

Reprezentativitatea cu care Gabriela Baltag a ajuns in CSM este unica, aceasta avand cel mai mare numar de voturi exprimate in favoarea sa din partea judecatorilor care au trimis-o in CSM. Nu a fost insa suficient, caci, odata ajunsa aici, s-a conformat noii dogme a Consiliului, potrivit careia mandatele de presedinte al CSM vor fi asigurate in functie de gradele profesionale. Cuvantul nu s-a tinut decat pana la curtile de apel, apoi "noua traditie" a pierit, odata cu alegerea lui Bogdan Mateescu, judecator trimis in CSM de judecatorii de judecatorii. 

Astazi, aproape de finalul a cinci ani de mandat, judecatoarea Gabriela Baltag isi gaseste puterea si candideaza pentru functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru a remedia, intr-un an, ce se mai poate remedia din imaginea institutiei devenita opaca si nefunctionala.

"In toata cariera mea profesionala nu am fost jignita mai mult decat am fost jignita in acest Consiliu", afirma deschis judecatoarea Baltag, intrebata despre necesitatea unui Cod de conduita in CSM, dupa multiplele situatii in care membri ai Consiliului au manifestat comportamente si atitudini suburbane.

Doamnele Justitiei nu mai exista nici ele, afland astfel de la judecatoarea Gabriela Baltag ca pe unele reprezentate ale Consiliului le deranjeaza sa fie asociate cu Gabriela Baltag si Evelina Oprina, izolate pe motiv ca sunt radicale prin solutiile si propunerile pe care le au. Nu mai exista grupuri de Whatsapp, spre exemplu, cu toti membri din CSM, dupa ce insasi judecatoarea Baltag s-a trezit "cu mesaje care erau destinate altora si erau despre mine" preferand sa iasa.

In fata acestei imagini care cu sinceritatea ne-a fost devolata de judecatoarea Baltag despre ceea ce se dorea a fi un "organism colegial", CSM a reprezentat, sau ar fi trebuit sa reprezinte, si institutia care mai presus de toate vegheaza pentru aplicarea legii si lupta pentru aflarea adevarului. Numai ca, "Adevarul a fost cel care ne-a despartit!", marturiseste Gabriela Baltag.

S-a intamplat in 2019, dupa Raportul Inspectiei Judiciare care a produs cutremurul in magistratura, Raport care, astfel cum ne dezvaluie judecatoarea Gabriela Baltag era incomplet: "Nu au fost analizate toate instantele. Sunt numai 10 curti de apel si nu toate curtile de apel si nu toate curtile de apel reprezentative. Imaginati-va dvs ca daca noi am cunoaste ce s-a intampla la Curtea de Apel Bucuresti probabil este un exemplu ca este cea mai mare curte de apel care nu se gaseste evidentiata niciunde. Nu stim daca a fost verificata, dar evidentiata nu este cu siguranta. Eu sper ca va veni un alt Consiliu intr-o zi care va dori sa completeze acel raport pentru ca ceea ce este scris acolo este adevarat, dar nu este tot".

Tentativele de aflare a adevarului au fost sortite esecului, incercand pe rand trei reprezentati ai CSM sa afle situatia reala a ceea ce s-a intamplat in instante pe vremea protocoalelor si nu numai.

Totusi, statistica ramane si este alarmanta: "Vorbim astazi ca trei sferturi din judecatorii Inaltei Curti au fost sub lupta DNA in mod nedrept. Cred ca 80-90% din judecatorii acestei tari au fost asa pentru ca am avut exemple cand au fost instante intregi in atentia DNA. Tribunalul Bihor, spre exemplu, din 40 de judecatori, 39 au facut obiectul unor interceptari".

De aceea, si nu doar din acest motiv, s-ar impune reformarea inclusiv a Inspectiei Judiciare care astazi functioneaza doar pe baza de avize si confirmari din partea inspectorului sef, aviz care ar fi cazul sa fie inlocuit, sustine judecatoarea Baltag, cu controlul judecatoresc: "Ar fi foarte bine sa ne gandim daca nu ar fi corect si bine ca sa existe asupra oricarui act al Inspectiei Judiciare nu mecanisme de geul confirmarii sau avizarii ci controlul judecatoresc, asa cum este in situatia clasarilor. Si atunci am elimina foarte multe nemultumiri, banuieli si foarte multe critici aduse activitatii pe acest segment".

Cat priveste Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie, judecatoarea Gabriela Baltag anunta "moartea" acesteia, din cauza lipsei de personal: "Pe 31 martie 2022 SIIJ va muri pentru ca structura nu poate functiona cu mai putin de 5 procurori, iar actualilor procurori SIIJ le expira mandatele si se desfiinteaza natural". Care este aportul actualului presedinte CSM la acest deces: major, caci in sarcina sa sta organizarea concursului care intarzie sa fie declansat. In cazul in care pana la finalul anului nu se declanseaza un astfel de concurs, SIIJ va murit.

Soarta acestei structuri s-ar schimba insa doar daca in al 13-lea ceas se trezesc unii politicieni si aleg sa apeleze la niste artificii pentru a tine SIIJ pe aparate, sa functioneze la nevoie.

Publicam in continuare prima parte a interviului realizat cu judecatoarea Gabriela Baltag la Consiliul Superior al Magistraturii:

In 2017, pe 6 ianuarie, avea loc sedinta de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, organizata la INM, la care s-a procedat la "predarea de stafeta" de catre vechiul CSM catre actualul CSM. Cum este magistratura si sistemul judiciar in prezent fata de acum 5 ani cand ati inceput mandatul de membru al CSM, ca reprezentant al judecatorilor de la tribunale, intrand in consiliu cu peste 800 de voturi?

Este o intrebare complexa, pentru ca ar trebui sa reamintesc macar cateva din etapele pe care le-a parcurs actualul Consiliu. Mandatul actualului Consiliu, aproape de final, este unul cu foarte multe goluri, cu foarte multe neimpliniri, cu lucruri care s-au construit, putine, dar multe dintre ele s-au si daramat, s-au fractionat. Nu as putea sa spun ca sunt fericita ca incheiem un mandat, daca il vom incheia cum este, cu nimic aproape din sperantele pe care le aveam cand am venit in Consiliul Superior al Magistraturii. Nimic din ce am sperat nu s-a dus pana la capat. Sunt foarte putine lucruri de care as putea sa spun ca sunt mandra.

Cum ar fi?

Cum ar fi, de exemplu, statutul judecatorilor. Ce imi vine in cap, prima data este faptul ca mi-am dorit foarte mult ca la Inalta Curte sa nu poata ajunge decat judecatorii. S-a reglementat acest lucru pentru un timp in lege, atunci cand Legile Justitiei au fost reformate, dar din pacat a venit Ordonanta 7, care a spulberat acest deziderat care era unul legitim si astazi avem din nou magistrati care pot fi 15 ani in profesia de procuror si e suficient sa fi fost ultimii 3 ani judecator la Curtea de Apel ca sa poata ajunge la Inalta Curte. Si nu o data am gasit in CV-urile magistratilor care candideaza pentru Inalta Curte ani coplesitori in functia de procuror, si doar cativa ani in functia de judecator. Asta este doar un exemplu care imi vine la indemana si care ma doare, pentru ca am militat o viata pentru acest aspect si societatea a asteptat asta de la noi. Din pacate, suntem unde suntem...

Unde sunteti? Unde se situa din punctul dvs de vedere CSM in 2016 si unde se situeaza acum? Intrebarea nu este intamplatoare pentru ca, astfel cum multi din sistem erau convinsi ca noul CSM nu ar avea cum sa fie mai rau decat vechiul CSM. Evenimentele, jocurile de culise si activitatile desfasurate in acest Consiliu ne-au demonstrat insa altceva...

Actualul CSM din care fac parte a primit foarte multe incredere publica si foarte multa speranta din partea societatii si de la sistemul judiciar. Astazi oamenii nu mai vorbesc la fel despre noi, aproape ca sunt deranjati cand sunt intrebati de activitatea CSM. Cred ca asta poate sa ne spuna totul despre cum suntem noi in prezent. Nu suntem deloc bine.

As fi vrut sa va vorbesc despre multele lucruri bune pe care le-am facut si sa spunem ca au ramas putine neimpliniri. Din pacate, nu pot, trebuie sa fiu sincera. Sunt foarte putine lucrurile bune si implinirile. Desi am fi putut sa facem foarte multe impreuna, pentru ca sunt oameni care au facut afirmatii in sensul acesta si am incercat sa ma apropi de viziunile care erau comune cu ale colegilor mei. Greselile mele sunt ale tuturor si ale celorlalti sunt si ale mele.

Trebuie sa fim corecti cu noi si sa spunem lucrurilor pe nume. Nu mai avem nici transparenta, acest lucru este evident si spuneam intr-un alt interviu, ca inainte de a veni in Consiliu am fost presedintele unei asociatii profesionale. Consiliul vechi cunoaste prin membrii sai ca aproape ca nu exista zi in care Asociatia Magistratilor din Romania sa nu faca solicitari publice Consiliului Superior al Magistraturii. Cred ca zilnic se intampla cate ceva. Nu exista sa nu primesc informatii. Primeam note, primeam raspunsuri complete, nu ca acum. Imaginati-va ca din calitatea de membru al CSM nu am acces la informatii sau le aflu foarte tarziu, sau le aflu doar dupa ce au trecut.

Adica lipsa de transparenta exista nu doar pentru cei din afara sistemului, ci si din interiorul CSM...?

Categoric, incet-incet s-au pus niste lanturi, niste gratii, suntem intre ziduri de piatra, pentru ca nu vede nimeni ce este la noi, sau prea putin. Acest lucru s-a intamplat in ultimii ani, am devenit din ce in ce mai putin vizibili si nu stiu de ce pentru ca suntem un serviciu public si este firesc ca oamenii sa cunoasca despre activitatea noastra. Nu avem nimic de ascuns. Fireste, sunt unele lucruri care nu pot fi pusa la dispozitia tuturor, avand un regim aparte, dar activitatea noastra in proportie de 95% trebuie cunoscuta public.

Ce s-a intamplat in ultimii trei ani mai ales cu CSM? Ce s-a intamplat cu doamnele Justitiei? Presa si reprezentantii sistemului judiciar au fost martorii unor lupte, tonuri ridicate si comportamente nefiresti pentru niste magistrati in CSM pe teme extrem de arzatoare, cum ar fi Legile Justitiei, Protocoalele secrete, Raportul Inspectiei Judiciare cu celebrele liste ale magistratilor vizati de actiunile DNA. De ce s-a produs dezbinarea si de ce credeti ca nu s-a dorit aflarea adevarului si scoaterea acestuia la lumina de catre toti membri?

Se intampla multe in CSM. In primii ani, da, a existat, nu as putea spune o echipa mai extinsa, dar nu e gresit nici asa sa spunem. Am venit fiecare, nu ne cunosteam, animati de idealuri inalte, am gasit punti de legatura si am crezut ca suntem la fel si gandim la fel. Acest lucru s-a intamplat aproape trei ani de zile, cand ne-am gasit la aceeasi masa a discutiilor pentru un timp indelungat, atunci cand vorbeati despre noi ca fiind Doamnele Justitiei. Acum, aceasta sintagma, pe unele dintre aceste doamne le deranjeaza. Le deranjeaza pentru ca nu mai doresc sa fie asociate cu persoane cum sunt eu sau doamna judecator Oprina, considerate radicale.

As vrea sa intervin pentru a sublinia ca sunteti membrul CSM care a obtinut cele mai multe voturi pentru aceasta demnitate. Sunteti omul care are cea mai reprezentativitate in acest Consiliu...

In prezent, viziunea multor dintre noi s-a schimbat. Nu viziunea mea sau a doamnei Oprina. Noi suntem in acelasi loc, desi s-a incercat foarte mult sa se zugraveasca un portret a ceea ce suntem in prezent, a ceea ce am devenit. Nu am inteles de ce pentru ca lucrurile acestea nu le-am inteles nici noi. S-a spus ca ne-am dat cu procurorii, ca avem anumite inclinatii, ca avem viziuni politice, tot ne plimba din partid in partid, lucru care nu poate fi nici macar acceptat. Dvs ati putut sa vedeti ca principiile noastre sunt tot acolo, la locul lor. Nu stim de ce exista acest interes de a ne discredita, o sa aflam in timp sau, pana la urma, nu este treaba noastra. Noi, eu si doamna Oprina, nu suntem intr-o lupta de putere. Am auzit si chestiunea asta, ca nu suntem puternice pentru ca suntem izolate. De ce ar trebui sa fim puternice altfel? Daca aplica legea, pentru un judecator aceasta este puterea. Legea pe care o aplica si puterea pe care i-o da este cea mai importanta caracteristica. Nu conexiunile sau simpatiile sau faptul ca vorbeste cineva bine de mine. Si, desigur, legatura cu colegii, care s-a pierdut in ultimii ani...

In trecut se reclama existenta unor bisericute in interiorul CSM. Ce sa intelegem, ca nici bisericute nu mai sunt si ca fiecare membru este manat doar de votul pe care intelege sa il dea?

Da, intr-o forma sau alta, da. Sa stiti ca si noi am facut parte din grupuri de comunicare din interiorul Consiliului, precum whatsapp. Dupa un timp ne-am dat seama ca nu sunt tocmai ceea ce ne dorim si am zis ca decat sa ma trezesc cu mesaje care erau destinate altora si erau despre mine pe un grup mai bine renunt la ele. Si din acest considerent astazi singurele mele grupuri sunt cu familia si cu colegii de la tribunale.

Credeti ca dorinta de aflare a adevarului din partea unor membri ai Consiliului a dus la dezbinare in CSM?

Da! A dus! Va spun foarte direct! O sa para un pic ciudat, insa adevarul a fost cel care ne-a despartit!

Puteti sa identificati un moment?

Cred ca 2019, dupa ce au fost adoptate Legile Justitiei, am realizat ca nu tot ce am visat noi, ce ne-am dorit si pentru ce am fost consultati s-a intamplat. Prima data Legile Justitiei au primit aviz negativ, la limita. Nu ne-am gandit niciodata ca va fi un aviz negativ dupa atatea discutii avute cu colegii nostri. Stiam care sunt asteptarile sistemului judiciar. Din pacate, ne-am trezit cu un aviz negativ, stim ca s-au facut foarte multe discutii, si in rapoarte de tara, prezentat ca si cum a fost covarsitor, dar el nu a fost asa, a fost la limita. Acum fiecare se gandeste si se va gandi probabil toata viata cum a dat votul acela si de ce l-a dat asa.

De ce au fost vazute "oaia neagra" aceste Legi ale Justitiei. Inteleg sa fie gresit interpretate si intelese in afara sistemului judiciar, dar vorbim de oameni care au atacat constant Legile Justitiei criticand reglementari care erau de absolut bun simt. Ca sa fim clari, exista in continuare oameni care considera ca Legile Justitiei scapa politicienii de puscarie.

Vedeti dvs, adevarul acela ne desparte! Adevarul acela care nu a vrut sa fie dus pana la capat, care nu a fost acceptat, care nu a fost rostit tuturor. Acela a creat probleme foarte mari. Daca de la nivelul Consiliului ar fi existat o campanie sustinuta prin care noi, in primul rand, sa aducem la cunostinta societatii ca este vorba despre legile noastre, despre statutul judecatorilor si procurorilor, despre legea de organizare judiciara, tot ce tine de instante, parchete, despre Consiliul Superior al Magistraturii si nu despre problemele de natura penala ale unor sau altora, asa cum s-a rostogolit. Dar noi nu am facut acest lucru, noi am fost preocupati de alte chestiuni, de razboaiele dintre noi care sunt cele mai evidente, care au tinut pagina publicatiilor si a stirilor aproape zilnic in primii ani. Am facut si am comis greseli pe aceasta latura a lipsei de comunicare.

Si sala unde se tin conferintele de presa din CSM ce rost mai are?

Exact asta am vrut sa va spun dvs, aproape ca o intrebare. De cate ori ati fost la o conferinta de presa in anii acestia?

Nu imi aduc aminte cand a fost ultima conferinta de presa...

Este evident! Poate ca daca noi am fi venit spre societate si am fi explicat, societatea ar fi inteles si nu s-ar fi luptat pentru legile justitiei oameni care ar fi inteles despre ce este vorba si ca nu discutam de legi care sunt in favoarea cuiva. Vorbim despre legi care reglementeaza modul de organizare si functionare a sistemului judiciar. Dar problemele nu au fost doar cele din exterior, ci si cele venite din interior. Am fost surprinsa, venind dintr-o instanta unde gandirea era suficient de omogena, pentru ca era un colectiv de judecatori cu peste 20 ani vechime, putini erau cei sub 20 de ani vechime care aveau experienta si unde nu am intalnit viziuni diferite. Spre exemplu, atunci cand veneam la Bucuresti sa reprezint Asociatia Magistratilor poate ca intr-un drum prin instanta imi spuneau o ideea. Stiam ce mesaj trebuie sa transmit, nu mi-am facut niciodata probleme ca mesajul meu nu va fi acceptat de colegii mei pentru ca stiam ca va fi acceptat. Si am venit in Consiliul Superior al Magistraturii si am descoperit ca magistratura nu e cea de la Piatra Neamt. E o magistratura divizata, o magistratura asa cum eram si noi de altfel in CSM, divizati si in lupte pe care nu le inteleg nici astazi. Nu stiu de ce si de unde au pornit. Sunt foarte multe neadevaruri, pornind de la adevarul acela pe care trebuia sa il spunem si pe care nu l-am rostit pana la capat. Foarte multe neadevaruri au pornit din sistemul judiciar. Dvs stiti ca in exterior, din sistemul judiciar, s-au dus foarte multe informari incorecte. Pentru mine a fost socant sa vad ca vin astfel de informatii de la magistrati. Era de neconceput sa acccept vreodata ca un magistrat sa nu spuna ce este corect, dar sa mai si astearna in scris si sa dea mai departe si sa sustina ca astazi nu este zi si este noapte. Lucrurile au fost prezentate radical diferit de realitate. Din pacate lucrurile neadevarate au ramas cele retinute de opinia publica. Oamenii, cel mai adesea, accepta mai degraba neadevarul decat adevarul. Le-a placut aceasta latura, aceaasta jeluire pe teme care nu erau reale, de exemplu Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Sectie al carei rol nu a fost nici pana astazi explicat nici de la CSM, nici de la Ministerul Justitiei sau Parchetul General. De ce nu s-a dorit clarificarea ei, ce se intampla cu SIIJ?

Se doreste probabil, pe de o parte, necesitatea ei a fost evidenta, si este evidenta. Eu am sa sustin pana la capat ca era absolut necesar sa existe o alta structura care sa ancheteze presupusele fapte comise de magistrati. Directia Nationala Anticoruptie, pe aceasta latura, cred ca are pacate cat pentru zece vieti, greseli si abuzuri interminabile. Sa nu va imaginati ca noi, daca am aprobat un Raport al Inspectiei Judiciare pe faptele magistratilor chiar stim tot adevarul. Nu, noi stim foarte putin pentru ca am avut o perioada foarte limitata. E adevarat ca noi am stabilit-o cumva incepand cu februarie 2014, cand au intrat in vigoare noile reglementari in materie penala si pana in 2018 cand a fost finalizat acest Raport. Dar nu au fost analizate toate instantele. Sunt numai 10 curti de apel si nu toate curtile de apel si nu toate curtile de apel reprezentative. Imaginati-va dvs ca daca noi am cunoaste ce s-a intampla la Curtea de Apel Bucuresti probabil este un exemplu ca este cea mai mare curte de apel care nu se gaseste evidentiata niciunde. Nu stim daca a fost verificata, dar evidentiata nu este cu siguranta. Eu sper ca va veni un alt Consiliu intr-o zi care va dori sa completeze acel raport pentru ca ceea ce este scris acolo este adevarat, dar nu este tot. Spuneati despre lista cu magistratii care au avut dosare. Stiti deja ca eu impreuna cu doamna judecator Oprina, dar si domnul Alistar, ca sa fim corecti pana la capat, am cerut sa cunoastem lista magistratilor care au avut dosare. De ce sa ai un sentiment de jene. De ce te-ai jena ca cineva a facut un abuz asupra ta. Daca cineva m-a cercetat eu nu stiu, pentru ca nu m-a instiintat nimeni, desi la un moment dat am facut solicitari si pe mandate de siguranta nationala, si la SIIJ. Mi-au spus ca nu exista in evidente. Listele acelea au existat cu siguranta si era corect ca fiecare magistrat sa fie informat, sa ceara explicatii de la organul de urmarire penala. Ar fi fost bine, pentru ca vorbim astazi ca trei sferturi din judecatorii Inaltei Curti au fost sub lupta DNA in mod nedrept. Cred ca 80-90% din judecatorii acestei tari au fost asa pentru ca am avut exemple cand au fost instante intregi in atentia DNA. Tribunalul Bihor, spre exemplu, din 40 de judecatori, 39 au facut obiectul unor interceptari. Cum e? Este un pic foarte trist. Situatia a fost peste tot aceeasi.

Credeti ca daca judecatorii respectivi stiau de existenta unor astfel de dosare isi schimbau chiar si solutia?

Eu sper ca nu. Sper ca judecatorii acestei tari daca voiau sa dea o solutie o dadeau asa cum stiau ei, potrivit constiintei. Sper sa nu mai existe cumva in aceasta tara un judecator care sa se lepede de solutia pe care a dat-o. Eu am invatat un lucru cand am venit in aceasta profesie. Ca atunci cand ai dat o solutie, ai crezut in ea si orice ti s-ar intampla nu ai voie sa te lepeze de ea, niciodata.

Au existat magistrati care s-au lepadat, stim foarte bine. Ne referim desigur la cazul Robert Rosu.

Da, asa este. Au existat. Eu am avut o pozitie publica pe acest subiect si chiar atunci cand o cerere formulata de unul dintre cei doi judecatori a fost discutata in Sectia pentru judecatori eu am avut o abordare. Inteleg ca nu e placut si nu e deloc confortabil sa fii anchetat de organele de urmarire penala, dar nu pot accepta vreodata ca un judecator se poate speria de organele de urmarire penala si poate sa arunce la gunoi activitatea sa, munca sa, hotararea judecatoreasca. Nu exista nimic, nicio temere de asa natura si intensitate incat sa genereze o astfel de conduita din partea unui judecator. Motiv pentru care eu am spus ca judecatorul acela, in momentul in care se punea presiune si era intrebat de ce a dat solutia aceasta, care sa ne amintim a fost verificata de catre alti judecatori, trebuia sa vina si sa spuna Consiliului Superior al Magistraturii ce se intampla pentru ca daca ar fi spus poate ca multe lucruri s-ar fi putut corecta, derapajele si neregulile ar fi iesit mai devreme la lumina si nu ar fi trebuit sa treaca ani de zile, sa sufere niste oameni sau un om asa cum in aceasta situatie s-a intamplat.

Intorcandu-ne la SIIJ, ati spus ca ar trebui sa functioneze aceasta structura sub o forma sau alta. De ce nu organizeaza CSM concurs pentru functia de procurori ai SIIJ. La finalul lunii decembrie, cel tarziu, ar trebui deja concursul sa fie declansat, lucru care nu se intrevede?

Nu se va intampla acest lucru.

In sarcina cui revine obligatia de organizare a concursului pentru SIIJ? De ce credeti ca se doreste desfiintarea singurei structuri din sistemul judiciar in care politicul nu are nicio implicare? Daca intra in atributiile presedintelui CSM organizarea concursului pentru SIIJ, atunci dl Mateescu, atat cat mai este presedinte al Consiliului, ca fin cunoscator al institutiilor din sistemul judiciar, trebuie sa declanseze de indata procedura pentru ca SIIJ sa nu devina neoperationala, din lipsa de procurori.

Ceea ce spuneti este real, asa ar trebui sa se desfasoare lucrurile in mod normal, nu ideal.

Eu vreau sa stiu cine tine concursul in loc?

Consiliul Superior al Magistraturii!

CSM, intreaga institutie? Cladirea CSM-ului, cine?

Indiferent de vointa mea, a doamnei Oprina sau a altor colegi care sper ca isi doresc sa mai functioneze SIIJ, cata vreme aceasta situatie nu este abordata deloc nu avem ce sa facem. Anul acesta cred ca de doua ori s-a pus in discutie necesitatea unui concurs, prin suplimentarea ordinii de zi, si a fost respinsa din fasa. Nici macar nu am acceptat sa vorbim despre nevoile SIIJ, dar sa mai facem ceva pentru Sectie. Este categoric, asta a fost viziunea, am tot asteptat ca acest subiect sa fie pus pe ordinea de zi. Ni se reproseaza mereu mie si doamnei Oprina ca suntem populiste si ca dorim sa aduce subiecte in discutie cand ridicam pe o suplimentare de ordine de zi o chestiune vitala, zicem noi, pentru magistratura si pentru societate ca facem chestiunea asta numai sa castigam popularitate. Am spus acum sa nu mai zicem noi, ca poate va exista o initiativa din partea conducerii Consiliului. Nu s-a intamplat absolut nimic, pana acum doua plenuri cand am ridicat aceasta problema inainte de a intra in ordinea de zi si am spus ca trebuie sa discutam si sa facem o analiza la nivel de Consiliu pentru a vedea ce se intampla cu SIIJ pentru ca SIIJ in mod natural va muri. Guvernantii isi doresc desfiintarea SIIJ pe 31 martie. Guvernantii trebuie sa cunoasca faptul ca pe 31 martie 2022 SIIJ va muri pentru ca structura nu poate functiona cu mai putin de 5 procurori, iar actualilor procurori SIIJ le expira mandatele si se desfiinteaza natural. Nu am vazut niciun fel de lucrare initiata, desi au trecut trei saptamani de cand am ridicat aceasta chestiune. Nimeni nu a avut niciun fel de reactie, dovada ca aceasta este atitudinea CSM.

Inteleg astfel ca presedintele CSM trebuie sa declanseze concursul pentru ocuparea posturilor de procurori in cadrul SIIJ?

Sigur ca da.

De ce nu a facut-o?

Nu stiu.

Bun, in acest caz ii vom face presedintelui CSM o solicitare publica, in care sa ne clarifice motivul pentru care nu a fost declansata o procedura pentru concurs la SIIJ pana in prezent, punand astfel in pericol functionarea SIIJ. Astfel cum il vom intreba si daca apreciaza ca este necesar adoptarea unui Cod de conduita in CSM pentru ca am sesizat de-a lungul timpului in randul membrilor, limbaj agresiv, chiar vulgar, unele astfel de reactii venite chiar din partea actualului presedinte CSM Bogdan Mateescu. Vedeti necesar un astfel de Cod de conduita?

Asta este numai ce ati vazut dvs public, pentru ca daca ati vedea ce se intampla in partea nepublica cred ca, nu ca ati fi ingrozita, nu ati mai crede niciodata in judecatori, pentru ca eu vorbesc de judecatori. Despre acest subiect al conduitelor, al vorbelor dintre noi, o sa imi rezerv dreptul peste ani de zile, cand voi fi eliberata de aceasta obligatie de rezerva sa povestesc opiniei publice viata noastra din CSM, inclusiv conduita mea, pentru ca si eu poate ca am gresit uneori. Nu pot sa spun ca sunt perfecta, nici nu imi place sa spun ca sunt perfecta pentru ca m-as gandi de ce mai exista o zi a doua zi daca as fi perfecta de astazi. Voi povesti opiniei publice exact ce s-a intamplat in anii acestia de Consiliu, care sunt pentru mine o rana. In toata cariera mea profesionala nu am fost jignita mai mult decat am fost jignita in acest Consiliu. In primul rand, nu numai ca nu am fost respectata ca judecator, nu am fost respectata ca om, nu mai spun ca femeie. Am trait momente pe care nu le pot descrie si la care au fost partasi si altii care nu au reactionat deloc, ba chiar s-au bucurat sau au aplaudat in taina sau si vizibil. Sunt de acord, cred ca un Cod de conduita ar fi necesar. Un cod de conduita elementar, pentru ca nu cerem acum un cod cu foarte multe fineturi.

Si pentru ca vorbim despre institutii importante din sistemul judiciar, aduc in discutie si Inspectia Judiciara, a carei reformare consider nu doar eu ca este necesara. De la modul de lucru al inspectorilor judiciari pana la modul de avizare a lucrarilor inspectorilor de catre sefii acestei institutii. In Legile justitiei ar trebui incluse noi prevederi pentru Inspectia Judiciara, astfel incat primul filtru sa fie facut de catre instanta, si nu de catre inspectorul sef? Considerati ca functioneza normal Inspectia in prezent care pare ca a predat armele?

Este greu sa ma pronunt cat functioneaza si cat nu functioneaza pentru ca avem de fiecare data dosare pe rol, dar pot sa va spun ca aceasta institutie poate fi foarte bine reformata, pe de o parte din ceea ce am observat noi, ca si beneficiari ai muncii atunci cand in Sectia pentru judecatori din CSM decidem asupra cauzelor instrumentate, cat si sugestiilor care vin din partea colegilor si a societatii. Un lucru spun clar, ar fi foarte bine sa ne gandim daca nu ar fi corect si bine ca sa existe asupra oricarui act al Inspectiei Judiciare nu mecanisme de geul confirmarii sau avizarii ci controlul judecatoresc, asa cum este in situatia clasarilor. Si atunci am elimina foarte multe nemultumiri, banuieli si foarte multe critici aduse activitatii pe acest segment.

Adica instanta sa devina un filtru pentru Inspectia Judiciara in totalitate, nu doar partial, la final, dupa decizia CSM!?

Da, ar fi foarte bine.

Va urma...