Am vazut acum pe net ca Curtea (ma scuzat') de Apel Brasov, dupa ce o sesizat CJUE cu ceva intrebari despre prescriptie, despre care nu am acuma timp sa scriu, o trimis o hartie la Luxemburg prin care le cere la Dumnezeii level 2 (special skills, nivel suprematie) sa repuna parchetele in termenul de formulare a recursului in casatie pe motiv de prescriptie.

Mi-or trecut prin cap niste ganduri, in ordine dezordonata, pe care nu pot sa nu le impartasesc pe net.

Primul gand o fost „What a duck!” Ma rog, nu chiar asta, ca nu gandesc in engleza, dar daca scriu in romana se inroseste dna Dogioiu si nici nu ma publica Savescu. Deci asta o fost primu gand, un fel de „la dracu…” cu vocea lui Irina Nistor.

Dupa aia, al doilea gand o fost: „Ba, frate, ba… nu se poate asa ceva”.

Apoi, al treilea gand o fost sa ma uit sa vad daca aparatorii patriei de la PT Brasov or cerut chestia aia, dar pare ca e din oficiu. Din oficiu, Curtea de Apel s-o gandit sa puna o pila pentru parchete la europeni. Bravo, tata, hai, toata lumea, in picioare, aplauze si premiul societatii civile pentru apararea valorilor statului de drept!

M-am mai gandit la unele chestii. De exemplu, m-am gandit la procedura din fata CJUE si la Regulamentul de procedura, dar mi-o trecut repede. Daca le cere la aia de acolo sa schimbe Codul de procedura penala roman (plus Constitutia in cererea principala), nu are sens sa te mai incurci in detalii.

M-am mai gandit si ca nu mai are sens avocatura; cum ar fi sa ma reprofilez si sa ma fac influensar? Le spun la niste oameni ca important e sa vrei, sa gandeasca outside the box, ca sunt lideri, sa gandeasca pozitiv si sa nu manance carne si o sa am o viata buna. Fara ganduri, fara nervi, fara frustrari, fara judecatori de genul asta care au atat de multa impartialitate in ei, ca or dat si la altii. Ar fi fain, tre' sa aprofundez un pic directia asta, a dezvoltarii personale. Pana acum, m-am dezvoltat doar impersonal, e momentul sa fuck ceva pentru mine.

M-am gandit si ca „sa vezi ca le-o admite”, ca si aia de acolo lupta cu coruptia pana la unu, ca de la doua baga rulouri cu branza de cocos la cantina.

Apoi am facut hernie la creieru’ mic, am lasat gandurile astea pe calculator si m-am dus sa ma tund. Macar pot sa mint lumea ca sunt suparat de la faptul ca chelesc, nu de la altele.

preluare de pe blogul avocatului Radu Chirita