Fostul judecator din CSM, Adrian Toni Neacsu (foto), clarifica lucrurile in scandalul lucrarilor stiintifice din penitenciar. In prezent avocat la Casa Neacsu, Adrian Toni Neacsu sublinaza ca desi s-a publicat OUG nr.2/2016 prin care se suspenda pana la 1.09.2016 aplicarea lit f) a art. 96 alin 1 din legea executarii pedepselor, aceasta masura nu este aplicabila tuturor, ci doar pedepselor incepute a fi executate dupa data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta nr. 2. Caravesazica, detinutii aflati in penitenciare care au realizat deja o lucrare pe care au publicat-o nu fac subiectul acestor prevederi, intrucat acestia beneficiaza de legea penala mai favorabila. De ordonanta de urgenta gandita de "pompierul de la MJ care trebuie sa stinga un foc", asa cum s-a autointitulat fosta asistenta a Monicai Macovei si actuala ministresa a Justitiei, Raluca Pruna, vor beneficia, conform pertinentelor explicatii oferite de Adrian Toni Neacsu, doar cei care vor executa pedepsele dupa data de 3 februarie 2016.

De departe, explicatiile oferite de Adrian Toni Neacsu in cel mai concis si precis mod arata cum se interpreteaza noile norme privind reducerea pedepselor cu ajutorul lucrarilor stiintifice si unde este, de fapt, problema. In argumentele sale, postate pe pagina personala de Facebook, avocatul Adrian Toni Neacsu isi exprima convingerea ca "pompierul de la MJ mai mult a atatat focul decat l-a stins", prin OUG nr. 2/2016. Si asta pentru ca era cunoscut faptul ca responsabilitatea reglementarii modalitatii de recunoastere a lucrarilor stiintifice revenea exclusiv Guvernului, inca din 2013, cand trebuia sa adopte un Regulament de aplicare a legii executarii pedepselor in care sa fie prevazute criteriile, conditiile si procedurile pentru calificarea unei lucrari scrisa in penitenciar ca fiind "lucrare stiintifica publicata".

Altfel, demersul Inspectiei Judiciare a CSM, care a inceput o ampla verificare a tuturor dosarelor in care instantele au dispus liberarea conditionata in baza muncii considerata prestata ca urmare a publicarii unor lucrari stiintifice, este inutil si arunca pe fereastra resurse care puteau fi folosite in alte cauze.

Spre exemplu, in loc sa se verifice dosarele in care s-a dispus liberarea conditionata a unor detinuti pentru "carti de memorii, despre fotbal, despre muntele Athos sau alte nazbatii editoriale" apreciate ca fiind lucrari stiintifice, se putea lucra la emiterea Regulamentului de aplicare a legii executarii pedepselor, necesar inca din 2013.

Iata pozitia lui Adrian Toni Neacsu in ce priveste problema lucrarilor stiintifice din penitenciare:

"S-a publicat OUG 2/2016 prin care se suspenda pana la 1.09.2016 aplicarea lit f) a art. 96 alin 1 din legea executarii pedepselor. E vorba despre partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza elaborarii de lucrari stiitifice publicate sau inventii si inovatii brevetate.

Orice student la Drept de anul II (daca deschide cursul de penal general la principiile dreptului penal) isi da seama usor ca nu s-a rezolvat nimic si ca pompierul de la MJ mai mult a atatat focul decat l-a stins. Potrivit unui principiu elementar in dreptul penal suspendarea se aplica doar pedepselor incepute a fi executate dupa data intrarii ei in vigoare. Toate pedepsele incepute a fi executate anterior datei de 3 februarie 2016 raman supuse legii penale mai favorabile, care in cazul de fata este art 100 alin 3 Cod penal, cu referire la art 96 alin 1 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, nesuspendata. Solutia Guvernului e pe masura dezbaterii publice despre uniunea scriitorilor din puscarie: amatoare, patimasa si superficiala. Si este bucuria avocatilor.

Desi Inspectia Judiciara a CSM a inceput o ampla verificare a tuturor dosarelor in care instantele au dispus liberarea conditionata in baza muncii considerata prestata ca urmare a publicarii unor lucrari stiintifice, autoritatile judiciare stiu prea bine ca intreaga responsabilitate este in alta curte. Legea in vigoare, ca si cea din 1969 pana in 2013, nu prevede si nu a prevazut niciodata posibilitatea liberarii conditionate pentru carti de memorii, despre fotbal, despre muntele Athos sau alte nazbatii editoriale. Legea, foarte clara si foarte consecventa cam de 50 de ani incoace, ofera aceasta vocatie doar pentru "lucrari stiintifice publicate". Potrivit art. 187 din legea 254/2013, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii Guvernul era obligat sa adopte, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor legii executarii pedepselor. Acest Regulament era cel care trebuia sa stabileasca criteriile, conditiile si procedura pentru calificarea unei lucrari scrisa in penitenciar ca fiind "lucrari stiitifice publicate". Regulamentul nu a fost adoptat niciodata, iar toate liberarile conditionate considerate de opinia publica drept scandaloase se datoreaza in mod direct acestei omisiuni vinovate".

Judecatorul CAB George Dorel Matei: "Este singurul comentariu juridic realist, pertinent si de bun simt juridic"

Analiza lui Toni Neacsu a fost apreciata pana si de judecatorul Dorel Matei de la CAB, cel care impreuna cu Anamaria Tranca au facut pe plac DNA si sefei ICCJ Livia Stanciu in cazul Rarinca, transformand o decizie definitva de achitare intr-una de condamnare. La scurt timp dupa postarea pe Facebook a avocatului Adrian Toni Neacsu, judecatorul George Dorel Matei de la Sectia I penala a Curtii de Apel Bucuresti si-a exprimat aprecierea pentru argumentele oferite de fostul membru al CSM, afirmand ca este "singurul comentariu juridic realist" de cand au inceput dezbaterile pe tema lucrarilor stiintifice din penitenciare.

Iata comentariul judecatorului George Dorel Matei:

"Toni, cred ca este singurul comentariu juridic realist, pertinent si de bun simt juridic citit de mine de cand au inceput dezbaterile pe tema asta... Problemele sunt evident la comisiile din penitenciar care au considerat ca maculatura aia este munca stiintifica si au acordat zile castig".