Desi a trecut mai mult de o luna de la moartea maestrului Ernest Andrei Moldoveanu (foto 1) – fost decan al Baroului Dambovita in perioada 1995-2003 – si cu toate ca Lumea Justitiei a solicitat in repetate randuri un punct de vedere de la DIICOT in legatura cu decesul avocatului survenit foarte probabil din cauza surmenajului provocat de cele 20 de ore de audieri la care a asistat, parchetul in continuare se face ca ploua.

Totusi, acum DIICOT va da socoteala nu in fata presei, ci a Inspectiei Judiciare, in conditiile in care Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a anuntat joi, 16 ianuarie 2020, ca a cerut CSM sa trimita Inspectia la parchet, spre a verifica daca a fost comisa abaterea disciplinara sanctionata de art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala”. Evident, totul in legatura cu decesul avocatului Moldoveanu.

Intai sa amintim despre ce este vorba. Avocatul Ernest Moldoveanu a murit pe 4 decembrie 2019 intr-un accident rutier, pe fondul surmenajului. Trei zile mai tarziu, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania a anuntat tragedia, precizand ca maestrul Moldoveanu fusese nevoit sa stea la DIICOT timp de 20 de ore, din cauza ca parchetul nu ii comunicase cand anume urma sa fie audiata persoana pe care avocatul o reprezenta. Pe cale de consecinta, concentrarea extrema si lipsa de odihna si-au spus cuvantul, ducand la un final tragic, a adaugat UNBR (click aici pentru a citi).

Probleme de personal la DIICOT Dambovita

Mentionam ca, potrivit informatiilor disponibile pe site-ul DIICOT, Biroul Teritorial Dambovita functioneaza cu un singur procuror – este vorba despre sefa biroului teritorial, Anca-Cristina Veseliu (foto 2; vezi facsimil 1). De asemenea, din informatiile noastre, dosarul in care avocatul Ernest Moldoveanu se prezentase ca aparator legal viza o grupare locala de trafic de droguri, in care erau implicati numerosi elevi de liceu – si ca traficanti, si in calitate de consumatori. Or, strategia DIICOT fusese ca sa-i audieze pe toti cu aceeasi ocazie (si suspecti, si martori), spre a evita situatia in care, odata iesiti de la audiere, unii dintre martori si suspecti sa-i informeze pe ceilalti in legatura cu mersul anchetei.

Nu avem certitudinea ca procuroarea Anca Veseliu este cea care a desfasurat audierea-maraton din decembrie, la fel de bine putand fi vorba si despre un politist judiciar, delegat sa efectueze activitati de urmarire penala in dosar. Urmeaza sa aflam mai multe informatii dupa ce Inspectia Judiciara va finaliza raportul de control.

Totusi, sursele noastre de pe plan local ne informeaza ca dupa decesul avocatului Moldoveanu, DIICOT Dambovita si-a dat seama ca procedase complet aberant, asa ca acum continua audierile de suspecti si martori in acelasi dosar, dar in loturi mici, de cate maximum cinci persoane.

Nu uitati de CEDO!

Revenind la demersul FACIAS, trebuie sa spunem ca solicitarea ONG-ului a fost inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii marti, 14 ianuarie 2020 (vezi facsimil 2). In anexa de la sfarsitul articolului, gasiti documentul integral.

Inainte sa va prezentam comunicatul organizatiei non-guvernamentale si sesizarea adresata CSM, precizam ca exista deja jurisprudenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste audierile pe timp de noapte. Astfel, la 22 februarie 2011, CEDO a obligat Romania la plata a cate 10.000 de euro catre doua persoane care fusesera audiate noaptea si in conditii de stres, intr-un caz de violenta politieneasca (dosarul Mugurel Soare contra Romaniei – click aici pentru a citi). Gasiti la final textul complet al hotararii CEDO.

Iata mai intai comunicatul Fundatiei pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului:

„Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), solicitand acestuia sa dispuna sesizarea Inspectiei Judiciare, pentru a efectua verificari prealabile privind posibile abateri disciplinare ale procurorilor DIICOT de la Biroul Teritorial Dambovita.

Solicitarea FACIAS vine in contextul in care la inceputul lunii decembrie a anului trecut, avocatul Ernest Andrei Moldoveanu, fost decan al Baroului Dambovita, a decedat intr-un accident de circulatie, dupa ce a stat aproape 20 de ore la audieri la DIICOT, cauza producerii acestui accident fiind, probabil, oboseala excesiva.

Totodata, FACIAS a solicitat dispunerea de verificari privind modul in care procurorii au efectuat activitatile de urmarire penala si daca acestea au fost facute cu incalcarea normelor reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Conform acestor norme, judecatorii si procurorii au datoria de a apara drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si sunt obligati sa le apere demnitatea, integritatea fizica si morala tuturor persoanelor care participa la procedurile judiciare.

Prezenta unei persoane in fata organelor de ancheta, indiferent de calitatea procesuala, are un puternic impact emotional, iar faptul ca acestea stau ore intregi pe holurile Parchetului, uneori fara posibilitatea de a-si procura mancare si apa, diminueaza considerabil capacitatea acestora de a participa la ascultare.

In cazul de fata, avocatul Ernest Andrei Moldoveanu s-a prezentat la Parchet pe data de 3 decembrie 2019, la ora 10.00. Datorita numarului persoanelor citate in cauza dar si a organizarii defectuoase a activitatii de ancheta, prin neprogramarea si necitarea esalonata, pe ore, a persoanelor de audiat, s-a ajuns in situatia ca ascultarea clientului asistat de avocatul Moldoveanu sa inceapa in jurul orelor 04:00 ale zilei urmatoare celei in care fusese citat si se prezentase la parchet (in 4 decembrie), finalizandu-se in jurul orelor 06:00, deci dupa cca. 20 de ore. La scurt timp dupa ce a parasit sediul parchetului, avocatul Ernest Andrei Moldoveanu a suferit un accident de circulatie soldat cu decesul acestuia, intrand cu masina intr-un TIR, cauza fiind cel mai probabil oboseala acumulata in cele cca. 20 de ore cat a stat la audieri.

FACIAS apreciaza drept abuziva modalitatea prin care procurorii de caz au inteles sa efectueze audierile, cu incalcarea flagranta a drepturilor procesuale ale persoanelor audiate, incalcand drepturi fundamentale constitutionale, asa cum sunt dreptul la viata si dreptul la integritate fizica.

Nu in ultimul rand, FACIAS solicita CSM sa elaboreze, in completarea regulamentului parchetelor, norme detaliate privind procedura de urmat in instrumentarea cauzelor complexe, ce necesita audierile a numeroase persoane, in scopul asigurarii unei anchete eficiente, cu respectarea drepturilor tuturor participantilor la aceste proceduri”.

Redam si sesizarea FACIAS catre CSM:

„Subscrisa, Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (...), in temeiul dispozitiilor art. 45 alin. 1 si 3 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art. 97 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, formulam prezenta

SESIZARE,

solicitandu-va sa dispuneti sesizarea Inspectiei Judiciare, respectiv efectuarea verificarilor prealabile pentru stabilirea existentei indiciilor savarsirii abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor de catre procurori din cadrul DIICOT – Biroul Teritorial Dambovita, constand in nerespectarea dispozitiilor de drept procesual penal si drept constitutional cu ocazia audierii unor martori si suspecti la inceputul lunii decembrie 2019, care a avut ca si consecinta decesul avocatului ERNEST ANDREI MOLDOVEANU, din cadrul Baroului Dambovita.

In subsidiar, in masura in care se va constata ca nu exista indiciile savarsirii vreunei abateri disciplinare, in conformitate cu dispozitiile art. 40 alin. 2 lit. p din Legea nr. 317/2014 privind Consiliul Superior al Magistraturii, solicitam dispunerea verificarilor necesare pentru a se constata daca procurorul / procurorii care au efectuat respectivele activitati de urmarire penala au incalcat normele reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, respectiv dispozitiile art. 7 si 8, potrivit carora judecatorii si procurorii au indatorirea sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si sunt obligati sa respecte si sa apere demnitatea, integritatea fizica si morala a tuturor persoanelor care participa, in orice calitate, la procedurile judiciare.

MOTIVELE sesizarii sunt urmatoarele:

I.1. Cu titlu de premisa, aratam ca desi DIICOT nu a uzat de “spectacolul catuselor”, precum DNA, in ultimii ani am asistat, in schimb, la audieri maraton a zeci de persoane, nejustificata de cele mai multe ori de specificul si complexitatea cauzelor, menita sa mascheze, in opinia noastra, lipsa de eficienta in instrumentarea unor cauze (cazul Caracal) sau esecul in combaterea fenomenului infractionalitatii pe anumite segmente de fapte antisociale.

Aceasta practica, a audierilor maraton, pune in pericol nu doar viata si sanatatea persoanelor chemate la audieri, inclusiv a avocatilor, constituind un atentat la integritatea fizica a acestora, ci chiar calitatea actului de justitie infaptuit in asemenea conditii, cu consecinta limitarii de o maniera nepermisa a dreptului la un proces echitabil, in componenta sa privitoare la dreptul la aparare.

Acesta pentru ca, dincolo de impactul emotional pe care il are prezentarea oricarei persoane in fata organelor de ancheta, indiferent de calitatea procesuala, efectuarea activitatii de audiere dupa multe ore de la momentul cand a fost citata si a ajuns la sediul organului judiciar, are consecinte vadite asupra capacitatii sale fizice de a participa la ascultare datorita starii de oboseala ce se instaleaza inevitabil dupa multe ore de stat pe holurile parchetului, uneori fara posibilitatea de a-si procura mancare si apa.

2. Revenind la motivele prezentei sesizari, potrivit informatiilor aparute in mass-media, in data de 3 decembrie 2019, la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Dambovita au fost citate pentru audieri intr-o cauza cca. 70-80 de persoane, in principal martori si cativa suspecti, una dintre aceste persoane fiind asistata de avocatul ERNEST ANDREI MOLDOVEANU, din cadrul Baroului Dambovita, care s-a prezentat la ora 10:00. Datorita numarului persoanelor ce au fost ascultate dar si al organizarii defectuoase a activitatii de ancheta, prin neprogramarea si necitarea esalonata, pe ore, a persoanelor de audiat, s-a ajuns in situatia ca ascultarea clientului asistat de avocatul Moldoveanu sa inceapa in jurul orelor 04:00 ale zilei urmatoare celei in care fusese citat si se prezentase la parchet (in 4 decembrie), finalizandu-se in jurul orelor 06:00, deci dupa cca. 20 de ore. La scurt timp dupa ce a parasit sediul parchetului, avocatul ERNEST ANDREI MOLDOVEANU a suferit un accident de circulatie soldat cu decesul acestuia, intrand cu masina intr-un TIR, cauza fiind cel mai probabil oboseala acumulata in cele cca. 20 de ore cat a stat la audieri.

3. Consideram ca, in cauza, procurorul / procurorii de caz au actionat abuziv prin modalitatea in care au inteles sa efectueze audierile, incalcand drepturile procesuale ale persoanelor audiate dar si drepturile fundamentale constitutionale (dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica statuate de art. 22 din Constitutia Romaniei), prelungirea audierilor pana la o ora tarzie din noapte putand fi asimilata unui tratament inuman, constituind totodata un atentat la viata si integritatea fizica a persoanelor supuse interogatoriului in conditiile descrise, respectiv a avocatilor care le asistau.

Desi Codul de procedura penala nu prevede expres durata cat o persoana (martor, suspect sau inculpat) poate sta la dispozitia organului judiciar pentru audieri, atunci cand se prezinta benevol, dupa ce a fost legal citata, apreciem ca aceasta trebuie sa fie una rezonabila, care sa nu depaseasca 8 ore. Aceasta concluzie se impune prin interpretarea corelativa a dispozitiilor art. 265 alin. 1, 2 si 12 din Codul de procedura penala, potrivit carora persoanele aduse cu mandat (justificat de necesitatea ascultarii sau prezentei la organul de urmarire penala) „raman la dispozitia organului judiciar numai pe durata impusa de audiere sau de indeplinirea actului procesual care a facut necesara prezenta lor, dar nu mai mult de 8 ore, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora”; or, daca unei persoane care a avut o atitudine culpabila, neprezentandu-se nejustificat la chemarea organului judiciar, nu i se poate impune sa stea mai mult de 8 ore la sediul organului judiciar pentru audieri, cu atat mai mult nu i se poate aplica acest „tratament” unei persoane care a adoptat o conduita judiciara corecta, conformandu-se citarii legale.

Totodata, un alt argument privind durata rezonabila a audierii este dat si de dispozitiile art. 106 din Codul de procedura penala, potrivit carora, „daca, in timpul audierii unei persoane, aceasta prezinta semne vizibile de oboseala excesiva (…..) organul judiciar dispune intreruperea ascultarii si, daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic”. Asadar, organul judiciar este obligat sa protejeze integritatea fizica sau psihica a persoanelor care se afla in fata sa si sa ia masuri efective in acest sens; or, dupa mai bine de 22 de ore de cand o persoana nu a dormit si a stat neintrerupt la sediul parchetului, neavand posibilitatea de se odihni, se poate lesne prezuma ca aceasta este intr-o stare de oboseala vadita, excesiva, care o face inapta de a participa la audiere, afectandu-i atat capacitatea fizica cat si pe cea intelectuala, de a reda cat mai fidel si complet o stare de fapt.

Este adevarat ca persoanele care s-au prezentat de bunavoie in fata organului judiciar pentru audieri sau avocatul acestora, teoretic, pot parasi oricand sediul organului judiciar, insa acest lucru se intampla foarte rar intrucat acestia realizeaza ca se expun unor sanctiuni sau „represalii” din partea anchetatorilor, putand fi adusi cu mandat de aducere, iar avocatii pot fi amendati in conditile art. 283 Cod procedura penala; pe de alta parte, in lipsa stabilirii unui orar cel putin orientativ al procedurilor judiciare cu privire la fiecare persoana convocata, in cazul unor loturi, avocatii nu parasesc sediul organului judiciar si din ratiuni practici, pentru a nu risca denuntarea angajamentului de catre client sau pentru a nu fi nevoiti sa revina in alta zi pentru aceeasi activitate.

4. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat ca potrivit art. 200 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, programul normal de lucru este 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana si se desfasoara in intervalul orar 08:00 – 16:00. In cazul procurorilor programul incepe de regula la ora 08:00 si se incheie, de regula, la ora 16:00. Cu titlu de exceptie, conditiile de desfasurare a activitatii in afara programului obisnuit de lucru sunt reglementate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In speta, in lipsa altor informatii decat cele aparute in mass - media, nu putem face aprecieri cu privire la respectarea dispozitiilor mentionate din regulament, urmand ca, in urma verificarilor prealabile, inspectorul judiciar sa stabileasca daca au fost sau nu respectate aceste dispozitii si, in acest ultim caz, daca sunt incidente si prevederile art. 99 lit. m Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Fata de toate aspectele mentionate, apreciem ca in speta sunt incidente dispozitiile art. art. 99 lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, intrucat procurorul / procurorii de caz au actionat, daca nu cu rea- credinta, cel putin din grava neglijenta, incalcand / nesocotind dispozitiile de drept procesual penal aplicabile in materia audierii persoanelor si acceptand vatamarea drepturilor procesuale si constitutionale (dreptul la viata si integritate fizica) ale persoanelor care participa la audieri, astfel ca, in baza dispozitiilor art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004, solicitam efectuarea de verificari prealabile pentru a se stabili veridicitatea aspectelor semnalate, respectiv daca aceste audieri maraton la ore tarzii din noapte reprezinta un abuz al autoritatilor judiciare ori au la baza aspecte ce tin de specificitatea cazului si care pot fi justificate legal.

Nu in ultimul rand, avand in vedere ca situatii similare se intalnesc frecvent in practica parchetelor, in special a DIICOT, solicitam CSM sa propuna elaborarea, in completarea regulamentului parchetelor, a unor norme detaliate privind procedura de urmat in instrumentarea unor cauze complexe, ce necesita audierea a numeroase persoane, precum si derularea simultana a altor activitati procedurale, in scopul asigurarii atat a unei anchete eficiente dar si a respectarii drepturilor participantilor la aceste proceduri.

II. Referitor la solicitarea SUBSIDIARA, de a se dispune verificarile necesare pentru a se constata daca procurorul / procurorii care au efectuat respectivele activitati de urmarire penala au incalcat normele reglementate de Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, respectiv dispozitiile art. 7 si 8, in situatia in care nu exista indiciile savarsirii vreunei abateri disciplinare, mentionam ca potrivit dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 303/2004: „Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua „(s.n).

Pe de alta parte, potrivit art. 7 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, „Judecatorii si procurorii au indatorirea sa promoveze suprematia legii, statul de drept si sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor”, iar in conformitate cu dispozitiile art. 8 „Judecatorii si procurorii sunt obligati sa respecte egalitatea cetatenilor in fata legii, asigurandu-le un tratament juridic nediscriminatoriu, sa respecte si sa apere demnitatea, integritatea fizica si morala a tuturor persoanelor care participa, in orice calitate, la procedurile judiciare” (s.n.).

In plus fata de aspectele deja invederate privind modalitatea concreta de derulare a audierilor in cauza, fara a li se fi comunicat avocatilor ordinea audierii, ora aproximativa la care se audiau suspectii sau martorii asistati de acestia, consideram ca se poate vorbi de un dezinteres sau chiar dispret al organului judiciar fata de munca avocatului, desi acesta este un partener al justitiei; or, un partener al justitiei trebuie tratat cu respect iar respectul nu inseamna numai cuvinte frumoase, aprecieri generale spuse in cadrul conferintelor si dezbaterilor profesionale sau scrise in ghiduri, ci trebuie sa fie efectiv. Efectivitatea respectului inseamna a se lua in calcul si viata, sanatatea, capacitatile umane ale avocatului, a lua masuri pentru ca activitatea profesionala a acestuia sa fie desfasurata in conditii optime, aceasta insemnand inclusiv ca programul sa fie unul care sa tina seama de viata si sanatatea avocatului.

Altfel, se poate muri sau pierde sanatatea si din cauza oboselii acumulate in salile de sedinta sau pe culoarele unitatilor de parchet, cum a fost cazul si in situatia semnalata.

In consecinta, apreciind ca procurorul / procurorii de caz au incalcat dispozitiile mentionate din Codul deontologic al magistratilor privitoare la obligatia de a respecta si apara integritatea fizica a tuturor persoanelor care participa, in orice calitate, la procedurile judiciare, actionand in maniera descrisa cu ocazia audierii unor martori si suspecti pe o durata de cca 20 de ore, solicitam efectuarea verificarilor prevazute de art. 74 alin. 1 lit. e din Legea nr. 317/2014 privind Consiliul Superior al Magistraturii si sesizarea Sectiei de procurori in vederea pronuntarii unei hotarari care sa fie avuta in vedere la evaluarea profesionala a respectivilor magistrati, in confprmitate cu dispozitiile art 19 din Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor.

Si nu in ultimul rand, va rugam sa aveti in vedere ca in raport de practicile mai sus sesizate sunt incalcate disp. art. 11 C.pr.pen., privind respectarea demnitatii umane, fiind evident ca supunerea oricarei persoane la audieri de circa 22 ore atat in calitate de parte procesuala sau de aparator al acestora, pe timp de noapte, reprezinta o incalcare a demnitatii sale umane dar si o eventuala incalcare a disp.art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante.

De asemenea, solicitam sa ne comunicati concluziile precum si masurile dispuse luate cu privire la prezenta sesizare”.

* Cititi aici sesizarea FACIAS catre CSM

* Cititi aici hotararea CEDO in cauza Mugurel Soare vs Romania