29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

APARAREA LUI BASESCU – Fostul presedinte Traian Basescu a incercat sa suspende procesul cu CNSAS, cerand sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Basescu a dorit sa stie daca dreptul UE se opune aplicarii mecanismului de verificare instituit prin OUG 24/2008 eurodeputatului care a mai fost verificat de CNSAS. ICCJ a refuzat sesizarea CJUE, dar a admis atacarea la Curtea Constitutionala a 7 pasaje din OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

27 March 2022 17:56
Vizualizari: 3219

Fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu (foto 1) a incercat sa suspende procesul in care Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut – si a reusit definitiv, in cele din urma – ca instantele sa-i constate politicianului calitatea de colaborator al Securitatii.



S-a intamplat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la termenul din 11 martie 2022 al dosarului nr. 3160/2/2019, cand Basescu a solicitat sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu trei intrebari legate de mecanismul de verificare instituit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii. Cu aceeasi ocazie, ex-presedintele Romaniei a cerut sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a sapte pasaje din OUG 24/2008. In ambele cazuri, politicianul a vrut ca instanta sa suspende judecata procesului pana la pronuntarea CJUE, respectiv a CCR.

La randul lor, judecatorii ICCJ Ana Roxana Tudose (foto 2), Ionel Barba si Adrian Remus Ghiculescu i-au respins lui Basescu cererea de sesizare a CJUE, dar i-au admis-o pe cea de sesizare a CCR. Totusi, in ambele cazuri, magistratii supremi i-au refuzat fostului presedinte suspendarea procesului.

Daca sesizarea CCR poate sau nu sa suspende judecata procesului (in functie de aprecierea instantei), aceasta suspendare intervine automat in cazul sesizarii CJUE. Chiar daca nici Basescu, nici instanta nu precizeaza explicit temeiul legal, mentionam ca acesta este art. 412 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedura civila: „Judecarea cauzelor se suspenda de drept: (...) in cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, potrivit prevederilor tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana”.


Redam intrebarile pe care Basescu a vrut sa le adreseze CJUE:


Intrebarea nr. 1:


In circumstante precum cele din prezenta cauza, dreptul Uniunii Europene – in special art. 2 din Statutul deputatilor in Parlamentul European, principiul securitatii juridice si dreptul de a fi ascultat – se opune aplicarii mecanismului de verificare instituit prin OUG 24/2008 persoanei care exercita functia de membru al Parlamentului European si care a mai fost anterior verificata de CNSAS?”


Intrebarea nr. 2:


Dreptul Uniunii Europene – in special art. 14 alin. (3) si art. 2 din TUE, principiul securitatii juridice si dreptul de a fi ascultat – se opune aplicarii mecanismului de verificare instituit prin OUG 24/2008 persoanei care candideaza la functia de membru al Parlamentului European si care a mai fost anterior verificata de CNSAS?”


Intrebarea nr. 3:


Dreptul Uniunii Europene – in special principiile securitatii juridice si protectiei increderii legitime, precum si art. 7 CDFUE – se opune aplicarii procedurii de verificare a trecutului unei persoane care candideaza la functia de membru al Parlamentului European si detine functie de membru al Parlamentului European, in conformitate cu mecanismul instituit prin OUG 24/2008, de catre o institutie publica, fara a exista limite de cu privire la numarul de reverificari pe care le poate realiza institutia publica si fara a tine seama de rezultatul verificarilor anterioare?”


Prezentam pasajele din OUG 24/2008 atacate la CCR:


- art. 2 lit. b: „In intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: (...) colaborator al Securitatii - persoana care a furnizat informatii, precum note si rapoarte scrise, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului*). Persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii, potrivit prezentei definitii, iar actele si documentele care consemnau aceste informatii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborarii cu Securitatea, nu implinisera 16 ani, nu sunt avute in vedere de prezenta definitie, in masura in care se coroboreaza cu alte probe. Colaborator al Securitatii este si persoana care a inlesnit culegerea de informatii de la alte persoane, prin punerea voluntara la dispozitia Securitatii a locuintei sau a altui spatiu pe care il detinea, precum si cei care, avand calitatea de rezidenti ai Securitatii, coordonau activitatea informatorilor”

(nota Ministerului Justitiei:

Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 8 august 2012, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate referitoare la sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, constatandu-se ca acestea sunt neconstitutionale.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In concluzie, in intervalul 8 august 2012 - 23 septembrie 2012, dispozitiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, incetandu-si efectele juridice in data de 24 septembrie 2012, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate”);

- art. 3 lit. b: „Pentru a asigura dreptul de acces la informatii de interes public, orice cetatean roman, cu domiciliul in tara sau in strainatate, precum si presa scrisa si audiovizuala, partidele politice, organizatiile neguvernamentale legal constituite, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, in legatura cu existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, in sensul prezentei ordonante de urgenta, a candidatilor la alegerile prezidentiale, generale, locale si pentru Parlamentul European, precum si a persoanelor care ocupa urmatoarele demnitati sau functii: (...) deputat sau senator in Parlamentul Romaniei, membru in Parlamentul European”;

- art. 5 alin. 1 fraza a II-a: „Verificarea calitatii de lucrator al Securitatii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite in demnitatile ori in functiile prevazute la art. 3 lit. b)-h^1), inclusiv pentru cele aflate in exercitiul respectivelor demnitati ori functii la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta”;

- art. 6 alin. 1: „Directia de specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca urmare a sesizarii din oficiu a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sau la solicitarea persoanei indreptatite, desfasoara activitati specifice administrative de verificare a documentelor si informatiilor detinute in legatura cu o anumita persoana in arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, precum si la institutii care mai detin documente create de Securitate”;

- art. 8 lit. a: „Colegiul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ia in discutie nota de constatare si, dupa caz: aproba nota de constatare si dispune Directiei juridice introducerea unei actiuni in constatare a calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia”;

- art. 10 alin. 2: „Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 (n.r. de necolaborare cu Securitatea) se publica de indata pe pagina proprie de internet a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, in termen de 30 de zile de la publicarea lor”;

- art. 32 (in forma anterioara datei de 1 august 2019): „In cazul in care, urmare a preluarii prevazute la art. 31, rezulta documente si informatii noi si neprocesate cu privire la calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisa anterior prezentei ordonante de urgenta o decizie de neapartenenta sau de necolaborare cu Securitatea, daca persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii initiaza si aplica, in mod corespunzator, procedura cuprinsa in prezenta ordonanta de urgenta”.

(Nota MJ: „Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 794 din 23 noiembrie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1198 din 17 decembrie 2021, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatandu-se ca Legea nr. 161/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii este neconstitutionala, in ansamblul sau.

Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMANIEI, republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, incepand cu data de 17 decembrie 2021, pct. 3 al art. unic din Legea nr. 161/2019, care abroga art. 32, se suspenda de drept, urmand sa-si inceteze efectele juridice incepand cu data 31 ianuarie 2022, daca legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate”.)


In esenta, Traian Basescu reclama ca pasajele de mai sus din OUG 24/2008 incalca urmatoarele articole din Constitutia Romaniei si din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:


I. Constitutie:


- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 1 alin. 5: „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 15 alin. 2: „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”;

- art. 21:

Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.

(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite”;

- art. 24:

Dreptul la aparare

(1) Dreptul la aparare este garantat.

(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”;

- art. 26:

Viata intima, familiala si privata

(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.

(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”;

- art. 124:

Infaptuirea justitiei

(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- art. 147:

Deciziile Curtii Constitutionale

(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

(2) In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

(3) In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit Art.ui 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.


II. Conventia EDO:


- art. 8:

Dreptul la respectarea vietii private si de familie

1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora”.


Redam principalul pasaj din incheierea prin care ICCJ i-a respins lui Basescu sesizarea CJUE, dar i-a admis sesizarea CCR (chiar daca in ambele cazuri a refuzat suspendarea judecatii):


Inalta Curte pune in dezbaterea partilor cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, formulata de recurentul-parat Basescu Traian.

Avocatul recurentului-parat, Valeriu Stoica, sustine cererea prin prisma faptului ca recurentul-parat a candidat la alegerile pentru Parlamentul European si a devenit membru al Parlamentului European, iar aceasta calitate, atrage incidenta dreptului european, sub mai multe aspecte. Arata ca este vorba de prevederi aflate in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, in Tratatul de functionare a Uniunii Europene si in Statutul parlamentarilor europeni. Tinand seama de aceste texte, care trebuie sa fie corelate cu reglementarea nationala a procedurii de alegere a membrilor Parlamentului European, inseamna ca interpretarea acestor prevederi din legislatia nationala, este dependenta de sensul care se da reglementarilor dreptului european invocate anterior.

Din aceasta perspectiva sunt doua chestiuni fundamentale de analizat si anume: prima chestiune se raporteaza la interpretarea art. 2 din Statutul Deputatilor din Parlamentul European, corelat cu principiul securitatii juridice. Acest text instituie principiul care exista si in dreptul national, respectiv principiul independentei membrilor parlamentului european si, ca urmare, daca modul in care se face procedura din dreptul intern de verificare a calitatii de colaborator sau a calitatii de agent al organelor de securitate din timpul regimului comunist, pune in discutie aceste reglementari europene, si interpretarea lor este cea care, in final, va conditiona si intepretarea prevederilor nationale.

Din aceasta perspectiva, trebuie sa se tina seama de primele doua intrebari formulate si care au in vedere, pe de o parte, interpretarea art. 2 din Statutul Deputatilor din Parlamentul European in corelatie cu principiul securitatii juridice si, de asemenea, interpretarea art.14 alin.3 si art.2 din Tratatul Uniunii Europene in corelatie cu principiul securitatii juridice si a dreptului de a fi ascultat.

A doua problema fundamentala este cea legata de dreptul la viata privata si de protectia acestui drept, astfel cum este consacrat de art.7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fiind cunoscut ca nu este suficient un scop legitim pentru a face o ingerinta in sfera vietii private, mai este nevoie ca aceasta ingerinta sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit si sa fie, de asemenea, realizata in acord cu principiul securitatii si principiul increderii legitime. Or, intrebarea nr. 3 are in vedere tocmai aceste aspecte, care presupun interpretarea art.7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Subliniaza faptul ca sunt indeplinite toate criteriile pentru sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, considerand ca nu exista niciun impediment pentru sesizarea acesteia care sa rezulte din asa-numitele criterii stabilite in cauza CILFIT de instanta unionala. De asemenea, nu exista nicio decizie a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in legatura cu interpretarea art.2 din Statutul parlamentarilor europeni, iar in legatura cu celelalte texte, elementele care au fost avute in vedere nu sunt cele aplicabile in aceasta cauza si, din acest punct de vedere nu se poate invoca doctrina actului clarificat care ar putea sa justifice o eventuala respingere a cererii de sesizare. Si mai mult decat atat, nu se poate vorbi nici de doctrina actului clar, pentru ca elementele puse in discutie necesita aceasta interpretare din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Pentru aceste considerente, aparatorul recurentului-parat solicita admiterea cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cu consecinta suspendarii judecatii cauzei, depunand la dosar concluzii scrise in acest sens.

Consilierul juridic al intimatul-reclamant Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, sintetizand argumentatia expusa in notele scrise depuse la dosar, mentioneaza ca cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare, trebuie respinsa.

Un prim argument vizeaza faptul ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in sensul ca recurentul-parat nu propune, in fapt, interpretarea dreptului unional, ci stabilirea conformitatii dispozitiilor dreptului national prin raportare la acesta.

Aceasta afirmatie este intemeiata pe faptul ca dispozitia din Legea nr.33/2007, indicata de catre recurentul-parat, privind obligativitatea declaratiei pe proprie raspundere, din care sa rezulte ca persoana care candideaza, a fost sau nu lucrator al securitatii sau colaborator al acesteia, nu reprezinta o norma de punere in aplicare a dreptului unional, ci este doar o corelare normativa cu dispozitia corespunzatoare din O.U.G. nr.24/2008. Ratiunea reglementarii acesteia este una strict nationala, de politica legislativa interna, astfel ca instanta unionala nu poate sa confere elementele de interpretare, in vederea aprecierii conformitatii cu dreptul Uniunii Europene.

In subsidiar, precizeaza ca situatia de fata se incadreaza in unul dintre cazurile retinute de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in care instanta nationala, chiar daca este de ultim grad, nu este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie a Uniunii Europene si anume, cand aplicarea corecta a dreptului unional, se impune cu asemenea evidenta, incat nu lasa loc niciunei indoieli cu privire la interpretarea sa.

In opinia sa, considera ca nu se poate interpreta dreptul Uniunii Europene ca fiind incompatibil cu o asemenea verificare in baza O.U.G. nr.24/2008, cata vreme aceasta procedura de verificare s-a finalizat cu sesizarea instantei de judecata, in fata careia se asigura respectarea principiilor contradictorialitatii si a dreptului la aparare si, de asemenea, este evident ca aceasta procedura nu e incompatibila cu dreptul Uniunii Europene, deoarece nu duce la limitarea dreptului de a fi ales in Parlamentul European.

Pentru aceste motive, solicita respingerea cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii unei hotarari preliminare.

Avocatul intervenientului Mugur Ciuvica solicita respingerea cererii avand in vedere urmatoarele considerente: cele 3 intrebari folosesc termenul general de dreptul Uniunii, care trebuie interpretat. Avand in vedere dispozitiile art.94 din Regulamentul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, nu s-ar putea admite o cerere formulata generic, ci doar pe articolele indicate in mod expres.

Referitor la intrebarea nr.3, din punctul sau de vedere, prevederile art.7 din Carta drepturilor fundamentale Uniunii Europene nu pot forma obiectul unei intrebari preliminare. Ca atare, trebuie avute in vedere, Declaratia comuna si Recomandarea adresata instantelor nationale, publicata in Monitorul Oficial al Uniunii Europene nr.C-380/1 din 8 noiembrie 2019 unde, la paragraful 10, se precizeaza clar ca dispozitiile art.51 alin.1 din Carta si toate drepturile prevazute din Carta, se aplica doar statelor membre, in procedura de punere in aplicare a dispozitiilor europene, fapt pentru care, Curtea de Justitie a Uniunii Europene nu este competenta sa se pronunte asupra unei cereri de decizie preliminara, cand o situatie juridica nu intra in domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, dispozitiile Cartei, invocate de instanta de trimitere, nu pot constitui, prin ele insele, temeiul acestei competente.

Prin urmare, considera intrebarea nr.3 ca fiind inadmisibila.

Referitor la celelalte doua intrebari care au ca obiect prevederile art. 2 din Statutul deputatilor in Parlamentul European sustine ca acestea se refera la calitatea de membru dobandita, si nu la faza premergatoare dobandirii acestei calitati.

In ceea ce priveste art.2 si art.14 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, arata aparatorul intervenientului ca acestea sunt norme cu caracter general si nu au aplicabilitate in speta de fata.

In continuare arata ca, potrivit art.94 din Regulamentul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, instanta trebuie sa faca o legatura intre dispozitiile nationale si cele ale Uniunii care ar necesita o interpretare, iar pe cale de consecinta, in cauza de fata nu se poate face o astfel de legatura, nefiind aplicabile in procedura prevazuta de ordonanta in discutie, motiv pentru care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si, pe cale de consecinta, solicita respingerea cererii de sesizare, ramanand fara obiect si cererea de suspendare.

Inalta Curte subliniaza faptul ca nu a fost formulata o veritabila cerere de suspendare, o suspendare obligatorie, de drept, care intervine ca efect al admiterii cererii de sesizare Curtii de Justitie a Uniunii Europene, de aceea nu a fost pusa in discutie o asemenea cerere si nu s-au solicitat concluzii pe acest aspect, ea decurgand din actul sesizarii.

Inainte de retragerea pentru deliberare, Inalta Curte subliniaza faptul ca, in ceea ce priveste exceptia de nelegalitate, analizata si prin prisma sustinerilor intimatului-reclamant Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii din punctul de vedere depus la data de 09 martie 2022 si a precizarilor depuse de recurentul-parat Basescu Traian, atrage atentia ca aceste chestiuni sunt indisolubil legate de fondul cauzei si vizeaza aspecte invocate si pe fondul cauzei. Exceptia de nelegalitate reprezinta un mijloc procedural in care se invoca nelegalitatea unui act administrativ cu caracter individual, in cursul desfasurarii unui proces, dar, asupra caruia, Inalta Curte se poate pronunta, fie printr-o incheiere interlocutorie, fie prin hotararea finala prin care se dezinvesteste.

Prin urmare, instanta invedereaza partilor ca asupra exceptiei de nelegalitate Inalta Curte se va pronunta odata cu fondul recursului.

Dupa deliberare, Inalta Curte pronunta, in sedinta publica, solutia asupra cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu intrebari preliminare, formulata de recurentul-parat Basescu Traian, aratand si considerentele retinute in pronuntarea solutiei.

In prealabil, instanta de recurs mentioneaza faptul ca, astfel cum a apreciat Inalta Curte in mai multe decizii de speta pronuntate de-a lungul timpului, de cand s-a pus in practica institutia sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu intrebari preliminare, asa cum decurge si din economia dispozitiilor art.267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene se face in situatia in care, in cursul unui litigiu aflat pe rol, se pune problema validitatii interpretarii sau validitatii unei norme comunitare, instanta nationala fiind aceea indreptatita si tinuta sa aprecieze asupra relevantei dreptului comunitar pentru solutionarea litigiului si daca cererea de adresare a intrebarii preliminare este, sau nu necesara.

Prin urmare, ceea ce are de analizat si stabilit, ca atare, instanta nationala in cazul in care a fost sesizata cu o astfel de cerere, este relevanta intrebarilor preliminare dar si a raspunsurilor pe care Curtea de Justitie a Uniunii Europene le va da intrebarilor preliminare, in solutionarea litigiului pendinte, in cursul caruia s-a formulat cererea de trimitere preliminara.

Aceasta este si jurisprudenta constanta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cea mai recenta hotarare relevanta fiind cauza C-56/19 din 06 octombrie 2021 a Marii Camere, in care s-a subliniat faptul ca, pentru a fi sesizata Curtea de Justitie a Uniunii Europene trebuie ca raspunsurile la intrebarile preliminare sa fie relevante pentru rezolvarea litigiului ce se desfasoara inaintea instantei de trimitere.

Revenind la cauza de fata, se observa faptul ca, in ceea ce priveste cererea formulata de recurentul-parat Basescu Traian, nu este indeplinita conditia relevantei intrebarilor si nici a raspunsurilor pentru solutionarea litigiului pendinte, pentru ca, ceea ce invoca recurentul-parat Traian Basescu in sustinerea intrebarilor preliminare se refera strict la calitatea sa de europarlamentar si la procedura de verificare din perioada in care a candidat pentru functia de parlamentar in Parlamentul European. Or, asa cum rezulta din tot continutul dosarului de fond, cat si din criticile cu care a fost sesizata Inalta Curte, pe calea recursului, astfel cum a fost precizat la data de 05 noiembrie 2021, aceste aspecte privind calitatea de europarlamentar a recurentului-parat Basescu Traian, nu au fost invocate si nu au fost analizate din aceasta perspectiva. In acest context, trebuie amintit ca instanta de recurs este tinuta, in solutionarea caii de atac, sa analizeze temeinicia criticilor din perspectiva legalitatii sentintei recurate si in limitele cadrului procesual stabilit in fata instantei de fond.

Prin urmare, dispozitiile Legii nr.33/2007, vizate de intrebarile preliminare adresate CJUE si care reglementeaza procedura organizarii si desfasurarii alegerilor pentru Parlamentul European, nu au legatura cu dezlegarea pretentiilor deduse judecatii, avand in vedere ca nu au fost invocate prin cererea de recurs si nici nu au facut obiectul cercetarii judecatoresti efectuata de instanta de fond, astfel incat, intrebarile preliminare formulate nu prezinta relevanta pentru solutionarea prezentei cai de atac.

In concluzie, pentru considerentele prezentate, Inalta Curte respinge cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene formulata de recurentul-parat Basescu Traian ca neintemeiata.

In continuarea dezbaterilor, Inalta Curte acorda cuvantul partilor pentru a pune concluzii asupra cererii de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de recurentul-parat, cerere care face obiectul dosarului asociat nr. 3160/2/2019/a1, sustinerile partilor, precum si solutia pronuntata asupra cererii de sesizare si motivarea acesteia urmand a fi consemnate in incheiere separata, intocmita in respectivul dosar asociat.

Avand in vedere ca recurentul–parat a solicitat, corelativ cu cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, si suspendarea judecatii cauzei, in temeiul art. 413 alin. 1 punctul 1 din Codul de procedura civila, Inalta Curte pune in dezbaterea partilor si aceasta cerere.

Aparatorul recurentului-parat Basescu Traian arata ca cererea de suspendare a judecatii cauzei a fost amplu motivata in notele scrise depuse la dosar si apreciaza ca, in situatia admiterii cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, sunt indeplinite cerintele pentru suspendarea facultativa a judecatii, intrucat, daca s-ar constata ca prevederile din O.U.G. nr. 24/2008 sunt contrare legii fundamentale, inseamna ca dispare insusi temeiul cererii de chemare in judecata formulata de CNSAS.

Pentru aceste motive solicita admiterea cererii de suspendare a judecatii recursului pana la pronuntarea Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocata in dosar.

Reprezentantul intimatului-reclamant Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii solicita respingerea cererii de suspendare a judecatii recursului, pentru argumentele expuse pe larg in punctul de vedere depus la dosar.

Avocatul intervenientului accesoriu Ciuvica Mugur solicita respingerea cererii de suspendare a judecatii cauzei, avand in vedere ca aceasta exceptie de neconstitutionalitate putea fi invocata in fata Curtii de Apel Bucuresti sau la Inalta Curte, odata cu depunerea recursului, motiv pentru care considera ca solicitarea reprezinta o tergiversare a solutionarii cererii de recurs. Mai mult, sustine ca recurentul-parat are deschisa calea procedurala a revizuirii, in cazul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, tocmai pentru evitarea suspendarii judecatii cauzelor pentru o perioada indelungata.

In opinia sa, O.U.G. nr. 24/2008 nu este o lege sanctionatorie, ci are ca scop doar aducerea faptelor unor persoane la cunostinta publicului pentru a fi supuse oprobiului public si, prin urmare, acesta constituie un alt motiv pentru care nu se impune suspendarea cauzei.

Deliberand asupra cererii de suspendare a judecatii recursului pana la solutionarea de catre Curtea Constitutionala a exceptiei de neconstitutionalitate invocate in cauza, Inalta Curte constata ca aceasta nu este intemeiata, pentru urmatoarele considerente:

In primul rand, instanta de trimitere trebuie sa faca o analiza concreta si obiectiva a scopului in care se solicita suspendarea judecatii cauzei in cadrul cererii de sesizare a Curtii Constitutionale si daca sunt intrunite conditiile prevazute de art.413 alin. 1 punctul 1 din Codul de procedura civila, pentru a se asigura corectitudinea foolosirii acestui mijloc procedural, in scopul pentru care a fost reglementat.

Totodata, instanta subliniaza ca modificarea prevederilor Legii nr.47/1992 republicata, au avut in vedere inclusiv suprimarea suspendarii de drept a judecatii cauzei, ca efect al sesizarii Curtii Constitutionale, tocmai pentru ca o eventuala invocare a exceptiei de neconstitutionalitate sa nu fie folosita pentru a se obtine suspendarea judecatii, in scop de tergiversare.

Art.413 alin.1 pct.1 din Codul de procedura civila reglementeaza o masura de suspendare facultativa a judecatii, respectiv atunci cand dezlegarea data cauzei in legatura cu care se pune problema suspendarii judecatii, depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul altei judecati. Ca atare, simplul fapt ca intre doua procese exista o anumita legatura, nu justifica masura suspendarii, esential fiind ca solutia in procesul al carui judecata se doreste a fi suspendata, sa fie influentata, sa depinda, in tot sau in parte de solutia pronuntata in cauza pana la a carei solutionare se solicita suspendarea.

Se impune a se preciza ca, in doctrina, in legatura cu cererea de suspendare a judecatii in temeiul art. 413, care a devenit un obicei in a fi formulata aferent cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, s-a aratat ca legatura de cauzalitate, aparenta, care se analizeaza in cazul sesizarii Curtii Constitutionale, trebuie sa fie cu mult mai putin conturata decat legatura puternica de interdependenta pe care o reclama art.413 pct.1 alin.1 din Codul de procedura civila, in cazul masurii suspendarii facultative, intre solutia ce urmeaza a fi dispusa in cauza care se suspenda si cea in cauza in legatura cu care se pune problema suspendarii. Tocmai aceasta exigenta, corelativ cu suprimarea de catre legiuitor a institutiei suspendarii de drept in materia sesizarii Curtii Constitutionale, arata grija legiuitorului pentru ca acest incident procedural sa nu fie folosit in scopul tergiversarii procesului sau prejudicierii intereselor partilor adverse.

Prin urmare, in cauza de fata, existenta acestei legaturi ceruta in temeiul art.413 alin. 1 punctul 1 din Codul de procedura civila, nu este indeplinita. Un argument in plus, este acela ca, aspectele de neconstitutionalitate invocate de recurentul-parat, privesc imprejurari ce fac obiectul cererii precizatoare din data de 05 noiembrie 2021, prin care s-a invocat un element nou, de pretinsa inadmisibilitate, care, in sensul dispozitiilor art.497 din Codul de procedura civila, deschide perspectiva unor solutii diferite in recurs, care fac ca aceasta legatura de cauzalitate sa se dilueze si mai mult.

In concluzie, Inalta Curte respinge cererea de suspendare a judecatii cauzei formulata in temeiul dispozitiilor art. 413 alin. 1 punctul 1 din Codul de procedura civila de recurentul-parat Basescu Traian, ca neintemeiata.


* Cititi aici intreaga incheiere a ICCJ

* Cititi aici cererea lui Basescu de sesizare a CJUE

* Cititi aici solicitarea fostului presedinte de sesizare a CCR

Comentarii

# maxtor date 27 March 2022 18:05 +41

intrebare 1 (de baraj): deffinitzia dintr-o lege ce raza de actziune are,a? ("americanii" i-au invatzat porcaria cu "definitia").

# Cetateanul date 27 March 2022 18:35 +111

Se susține în esență că nu ar fi existat libera voință de a colabora. De foarte puține ori spre deloc cei de la a IV-a obligau la delațiune. Cei de la MC precum și cei școlarizați pentru nevoile MFA aveau sifoane ce se ofereau singure, din proprie inițiativă. Basme din astea că eu nu știam cine erau ăia sunt pentru proști. PS Eh...cum e acum cu opiniunile marilor defensori care ziceau că delatorul nu va suferi nimic juridic? Că nici spp, nici casă, nici mașină nu pierde? PPS Și excepțiunile lui pește prăjit vor aceeași soarte! :lol:

# nae girimea date 28 March 2022 08:02 +3

Ati vazut cata incredere are canalia in "justitia" romana , aia mosita chiar de el ?

# tot UN cetatean! date 28 March 2022 11:34 0

Domnilor , victimele "implementarii" noii gandiri din JUSTITIA ROMANA( de dupa 2004 atat in PENAL cat si IN CIVIL) materializata prin DECIZIILE PILOT de la CEDO beneficiaza de ceva sau vorba 'ceea " RAMAN CU CE LE-A FOST FURAT", ori cu STATISTICA REALIZARILOR LA SEDINTELE DE BILANT ! Cat despre "UNELTELE" care "AU EXECUTAT" apropos-sunt tot oamenii zilei ?- la penzie?(platita pt traumele spirituale si psihologice suferite in laborioasa "munca" de generare a motivarilor de condamnare a nevinovatilor cat si cele de justificare a falsilor urmasi si beneficiari ai proprietatilor luate cu japca , (ca in justitie NU exista infractiune - complicitati etc ci doar JUDECATI DISCIPLINARE ! Apropos- CI-UL(MFA ?) de unde "lua lumina"?

# XXX date 28 March 2022 18:19 0

Băsescu a fost somat să evacueze locuinţa pe care o ocupă în calitate de fost preşedinte. textul somaţiei este următorul:"IEŞI AFARĂ JAVRĂ ORDINARĂ!"

# Alegător date 29 March 2022 19:42 0

Cu tot respectul,mi se pare o rușine pentru noi ca ,Țară să ne facem de ras cu aceasta umilință,că un fost președinte,să ne facem de ras,cu așa ceva Cine dracu ,vrea că această ,,Colonie,,să decadă în asemenea hal?cine?Nu l am votat pe Băsescu,nu sânt fan Băsescu,nu sânt de acord cu ce o făcut acest.,Petrov.Nu mă simt bine ca simplu cetățean să ajung sa mă simt umilit cu faptul că 10 ,ani mi au fost furați.Nu.Știam că Geonă o câștigat alegerile.Dar să ajung acuma sa particip la denigrarea lu Petrov,mi se pare umilitor pentru noi ca.,Colonie.Cum dracu sa nu avem măcar atâta responsabilitate noi că nație sa nu ne facem de râs având un președinte cu asemenea ,,,patalamaua?Cum?E dacă așa vor Securicii sa fim bătaia de joc a .,UE....E .Atunci ne merităm soarta.Da.Am ajuns aici datorita.,Securimii.Dăm porcoi de bani la securici,dar ,MOCA.E DE ASTA AM AJUNS UNDE SÂNTEM.SECURICI VEGHEAZĂ,NR.VOTURILE.GEN.SEC.1.????Acuma vine recensământul,dațivă datele vin alegerile.????Menționez.Nu L am votat .

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva