Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, secretarul de stat Raed Arafat (foto 1), nu scapa de procesul in care juristul Adrian-Cristian Secu (foto 2) solicita ca instanta sa constate nelegala existenta, inca din 2016, a Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei, infiintat in cadrul Comitetului National pentru Situatii de Urgenta prin Hotararea CNSU nr. 3/2016.

---

La 24 aprilie 2024, judecatorii Madalina-Elena Vladu-Crevon (foto 3), Liliana Visan si Decebal-Constantin Vlad de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus rejudecarea dosarului nr. 6228/2/2021 pentru insuficienta motivare a hotararii de la fond.

Prezentam minuta hotararii ICCJ nr. 2427/2024:

„Respinge exceptia lipsei de interes a recursurilor.

Admite recursurile declarate de Secu Cristian Adrian impotriva incheierilor din 20 iunie 2022, 8 septembrie 2022, sentintei nr. 111/2022 din data de 12 septembrie 2022 si incheierii din sedinta camerei de consiliu din data de 20 octombrie 2022, pronuntate de Curtea de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal. Caseaza incheierile si sentinta atacate si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Definitiva. Solutia va fi pusa la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei. Pronuntata astazi, 24 aprilie 2024”.

Redam minuta sentintei CA Brasov nr. 111/2022:

„Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru lipsa plangerii prealabile.

Admite exceptia lipsei de interes in formularea actiunii. Respinge, ca lipsita de interes, actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian in contradictoriu cu paratii Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, Grupul de Suport Tehnico-Stiintific si Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta si Presedinte al Grupului – Secretar de Stat Dr. Raed Arafat.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Brasov. Pronuntata in conditiile art. 396 alin.(2) din Codul de procedura civila, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa instantei, azi data de 12 septembrie 2022”.

Arafat a mai fost dat in vileag de instanta

In 12 septembrie 2022, magistratul Demis-Marius Sparios (foto 4) de la Curtea de Apel Brasov respinsese actiunea pe motiv de lipsa de interes a reclamantului. Aceasta desi Adrian Secu explicase ca restrictiile pandemice l-au impiedicat sa-si ingrijeasca sanatatea. Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate atat actiunea lui Secu (introdusa initial in 1 octombrie 2021 la Curtea de Apel Bucuresti, apoi declinata de catre CAB in favoarea CA Brasov la 19 ianuarie 2022), cat mai ales Hotararea CNSU nr. 3/2016 si Regulamentul de organizare si functionare a Grupului de suport tehnico-stiintific.

In esenta, Adrian Secu (pe atunci student la Drept) argumenteaza ca Hotararea CNSU 3/2016 nu a fost niciodata publicata in Monitorul Oficial si deci este inexistenta. Altfel spus: hotararea neavand valoare juridica, nici Grupul de suport nu functioneaza legal. De altfel, hotararea si regulamentul pe care le puteti vedea in facsimil 1 nu exista niciunde pe Internet, Adi Secu obtinandu-le prin eforturi proprii. Mai precis, judecatoarea Valentina Gherasim-Proca de la Curtea de Apel Bucuresti a obligat Comitetul National pentru Situatii de Urgenta sa depuna aceste documente la dosarul nr. 5056/2/2021, in care Secu a cerut suspendarea Hotararii CNSU nr. 3/2016 – cerere pe care magistrata CAB i-a respins-o in 2 august 2021.

Inainte de a va lasa sa cititi actiunea lui Secu si motivarea CA Brasov, amintim ca seful DSU Raed Arafat a mai fost zdrobit o data de catre judecatori, pe motiv ca a emis restrictii pandemice folosind o structura-fantoma. Este vorba despre Centrul national de coordonare si conducere a interventiei (CNCCI), infiintat in 2014 si controlat de catre Raed Arafat. CNCCI a intrat in legalitate abia la 5 mai 2022, la trei zile dupa publicarea in Monitorul Oficial a HG 574/2022. Hotararea de Guvern fusese emisa in 28 aprilie 2022, la peste trei luni dupa ce judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti constatase ca niciodata din 2014 pana in acel moment nu fusese emisa vreo HG de infiintare a CNCCI (click aici pentru a citi). Sentinta lui Jabre a fost mentinuta definitiv de catre ICCJ (click aici pentru a citi).

Faptul ca Raed Arafat controleaza CNCCI reiese foarte clar din faptul ca seful centrului este numit cu acordul comandantului actiunii, potrivit art. din HG 574/2022: „Seful CNCCI este inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta sau persoana desemnata de acesta cu acordul comandantului actiunii la nivel national”. Iar comandantul actiunii este nimeni altul decat seful DSU, potrivit art. 11 alin. 3 din HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc: „La nivel national, comandantul actiunii este secretarul de stat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau persoana desemnata de acesta”. Altfel spus: comandantul actiunii este Raed Arafat.

Cel putin in pandemie, seful CNCCI era colonelul IGSU Vasile Pirtea – altul decat inspectorul general al IGSU, Dan-Paul Iamandi. Nu stim daca Pirtea conduce si in prezent CNCCI, intrucat centrul este inconjurat de o totala secretomanie, neavand nici site propriu, nici hotarari publicate in Monitorul Oficial.

 

Iata principalul pasaj din actiunea lui Adrian Secu:

„Solicit instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, cu citarea partilor, sa dispuna urmatoarele:

1. constatarea inexistentei art. 3, art. 4 si art.5 din HCNSU nr. 3/2016

2. constatarea inexistentei, sau in subsidiar, anularea 'Regulamentului de organizare si functionare a Grupului de Suport Tehnico Stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei'

3. constatarea nelegalei infiintari si functionari a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific din octombrie 2016 si pana in prezent, cu consecinta incetarii activitatii acestuia

4. obligarea paratilor in solidar la plata cheltuielilor de judecata

MOTIVE

I. Chestiuni preliminare

Prin sentinta civila nr. 1168/2021 pronuntata in dosarul nr. 5056/2/2021, Curtea de Apel Bucuresti a respins ca neintemeiata cererea de suspendare a art.3, art.4 si art.5 din HCNSU nr. 3/2016 instanta retinand in esenta ca nu se poate stabili in procedura sumara a actiunii in suspendare natura juridica a HCNSU nr. 3/2016.

Totodata, instanta a retinut calitatea procesuala pasiva a tuturor paratilor chemati in judecata.

De asemenea, pentru prima oara, din dosar am luat la cunostinta de continutul actelor atacate in prezenta, respectiv HCNSU nr. 3/2016 si ROF al Grupului.

II. Interesul in formuarea actiunii

La nivelul Ministerului Afacerilor Interne isi desfasoara ilegal activitatea Grupul de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei, care se presupune a fi fost infiintat prin Hotararea nr. 3/2016 a Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, care dupa cum urmeaza sa demonstrez in cele ce urmeza, este inexistenta.

Activitatea Grupului are ca scop monitorizarea alertelor internationale emise de Organizatia Mondiala a Sanatatii si a starii de pericol pe care o genereaza pe teritoriul Romaniei, gestionarea si coordonarea interventiilor, instruirea personalului competent, in scopul prevenirii si controlul bolilor cu potential foarte ridicat de transmitere si raspandire pe teritoriul Romaniei

Potrivit OUG nr. 21/2004 cu modificarile si completarile ulterioare, Articolul 4 ^3: 'Hotararile privind declararea, prelungirea sau incetarea starii de alerta se fundamenteaza in baza analizei factorilor de risc prevazuti la art. 4^1 de catre grupurile de suport tehnico-stiintific constituite pe tipuri de risc'.

Potrivit Legii nr. 136/2020, cu modificarile si completarile ulterioare:

'Articolul 4

Masurile prevazute la art. 7 se aplica pentru grupuri populationale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic si biologic pentru sanatatea publica, de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, iar, in cazuri individuale, prin decizie motivata a directiei de sanatate publica, care va contine mentiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele de identificare ale persoanei carantinate, durata masurii si calea de atac prevazuta de lege. Masurile si grupurile populationale se stabilesc de catre Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, in baza propunerii Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei'.

'Articolul 11 (1) Carantina pentru persoanele care sosesc in Romania din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat in contact direct cu persoanele infectate, in situatiile de risc epidemiologic prevazute la art. 6, se dispune prin hotarare a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, la propunerea Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei si se pune in aplicare prin ordine ale ministrului sanatatii si ale unitatilor din subordine'.

Asadar, Grupul este infiintat pentru a evalua situatiile de risc epidemiologic si a propune masuri in acest sens, care se concretizeaza in Hotarari ale Grupului.

Cel mai recent exemplu este Hotararea CNSU nr. 76/2021, in care se mentioneaza astfel:

'Avand in vedere propunerile Grupului de Suport Tehnico-stiintific privind Gestionarea Bolilor Inalt Contagioase pe teritoriul Romaniei din data de 29.09.2021 referitoare la conditiile in care se poate permite participarea fizica a elevilor la cursuri, majorarea cantitatilor stocurilor de urgenta medicala cu produse, materiale si echipamente sanitare necesare in procesul de vaccinare a populatiei impotriva virusului SARS-CoV-2 si stabilirea unor masuri adaptate la contextul epidemiologic actual si la nivelul de imunizare a populatiei prin vaccinare sau trecere prin boala,

Hotararile Grupului sunt supuse spre aprobare Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, care

1. in baza OUG nr. 21/2004 preiau integral sau in parte propunerile grupului si le supun spre adoptare Guvernului

2. in baza Legii nr. 136/2020 preiau integral sau in parte propunerile grupului si le pun in executare prin acte administrative ale unitatilor din subordine'.

Asadar, Hotararile Grupului reprezinta documentatia administrativa care sta la baza tuturor Hotararilor CNSU, care produc efecte juridice.

Intrucat Hotararile Grupului reprezinta documentatia administrativa (elaborata de oameni fara pregatire juridica) care este preluata de regula integral in Hotararile CNSU, incetarea activitatii Grupului ar impiedica emiterea unor acte administrative nelegale, abuzive si neconstitutionale prin care se incearca o segregare a persoanelor vaccinate de cele nevaccinate.

Vaccinurile dezvoltate pana in prezent mi-ar pune viata in pericol, datorita bolilor pe care le am. Sunt diagnosticat cu hipertensiune arteriala si sufer de obezitate morbida. Nu pot accepta sa-mi risc viata si sa fiu vaccinat.

De asemenea, daca as refuza vaccinarea, ar trebui sa efectuez teste RT-PCR, a caror cost este imens, raportat la faptul ca trebuie prezentat un astfel de test efectuat in ultimele 72 de ore pentru a participa la diverse activitati sociale.

Deja sunt impuse o serie de restrictii si conditionari care impun efectuarea vaccinului sau efectuarea unui test RT-PCR, printre care, dar fara a ne limita la acestea: participari la activitati sportive, workshopuri, evenimente culturale, evenimente cinematografice, concerte, evenimente pivate, precum nunti, botezuri si alte asemenea si se urmareste extinderea lor. De remarcat ca in urma unor analize medicale, datorita excluziunii sociale la care am fost supus si a stresului acumulat datorita restrictiilor discriminatorii impuse, mi s-a recomandat sa fac psihoterapie.

In plus, recent, prin interventii televizate, Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU), Raed Arafat, evoca o schimbare a filosofiei masurilor anti-COVID-19, pronuntandu-se, pentru restrictionari de acces si mai dure pentru persoanele nevaccinate in functie de o anumita rata de incidenta:

'Asta inseamna ca alternative: nu intra toata lumea intr-un restaurant in interior, dar vaccinatii vor putea sa intre sau vaccinatii si testatii vor putea sa intre - va fi posibil sa se intample'.

Este de remarcat ca in Romania vaccinarea nu este obligatorie, nefiind adoptata o lege in acest sens si ca desi hotararile Grupului sunt menite sa propuna masuri pentru punerea in executare a legii, prin masurile propuse se interzic exercitarea unor drepturi si libertati fundamentale, fiind necesar ca eu sa fac dovada eligibilitatii pentru dobandirea acestor drepturi prin prezentarea dovezii vaccinarii sau testarii RT-PCR sau testarii antigen rapid.

Aceasta in conditiile in care eu din cauza starii de sanatate nu pot recurge la masura vaccinarii si prin urmare sunt supuse acestei segregari sociale.

De asemenea,la momentul formularii prezentei, salariul mediu net in Romania este de aproximativ 3.500 de lei, fara sa vorbim de venitul minim pe economie si de faptul ca exista persoane care nu au nici macar acest venit. Or, efectuarea unui test RT-PCR sau unui test antigen rapid trebuie sa se realizeze la un laborator medical care sa certifice exactitatea rezultatului testului si cum aceste teste nu sunt gratuite foarte multe persoane, printre care si eu, nu au posibilitatea financiara sa efectueze acest test si prin urmare vor fi nevoite sa recurga la vaccin care este gratuit pentru a nu fi supus segregarii.

Constrangerea pe calea unei hotarari ale Grupului cu masuri provizorii reluate prin hotarari ale CNSU si adoptate de Guvern prin Hotarari de prelungire a acestor masuri conduce la permanentizarea acestei situatii si la inlocuirea unei legi in acest sens cu o hotarare de Guvern care sa ia masuri privitoare la obligativitatea vaccinarii populatiei.

Astfel, art. 34 din Constitutie prevede ca dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat, statul fiind obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei sau sanatatii populatiei iar organizarea asistentei medicale, controlul exercitarii profesiilor medicale si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc prin legi.

Totodata, fata de stadiul actual al vaccinurilor COVID-19 asa cum rezulta de pe site-urile oficiale, nu pot fi obligat prin presiune sa ma vaccinez, ca urmare a faptului ca nu se cunoaste nici daca aceste vaccinuri ofera vreo protectie, iar pe de alta parte, multe dintre eventualele efecte adverse (pe termen scurt, mediu si lung) sunt necunoscute. Astfel:

a) Conform informatiilor furnizate de Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale din Romania, in 'ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI' acestor vaccinuri se mentioneaza:

- la Comirnaty1:

• 'Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin este necunoscuta si este inca in curs de a fi determinata prin studii clinice aflate in desfasurare';

• 'Limite ale eficacitatii vaccinului: La fel ca in cazul oricarui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu Comirnaty sa nu le ofere protectie tuturor persoanelor vaccinate. Este posibil ca persoanele sa nu fie pe deplin protejate inainte de 7 zile dupa a doua doza de vaccin';

• 'Fertilitatea: Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice daunatoare directe sau indirecte asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3)':

- la Spikevax2:

• 'Durata protectiei: Durata protectiei conferite de vaccin nu este cunoscuta si inca este in evaluare in cadrul studiile clinice in desfasurare';

• 'Limitarile eficacitatii vaccinului: Este posibil ca persoanele sa nu fie pe deplin protejate timp de pana la 14 zile ulterioare administrarii celei de-a doua doze. Ca in cazul tuturor vaccinurilor, este posibil ca vaccinarea cu Spikevax sa nu protejeze toate persoanele carora le este administrat'.

• 'Fertilitatea: Studiile la animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte asupra fertilitatii feminine (vezi pct. 5.3)';

- la Vaxzevria3:

• 'Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin nu este cunoscuta, fiind in curs de determinare in cadrul studiilor clinice aflate in desfasurare'.

• 'Limitari ale eficacitatii vaccinului: Protectia incepe la aproximativ 3 saptamani dupa prima doza de Vaxzevria. Este posibil ca persoanele sa nu fie complet protejate pana la 15 zile dupa administrarea celei de a doua doze de vaccin. Ca si in cazul celorlalte vaccinuri, este posibil ca vaccinarea cu Vaxzevria sa nu protejeze toate persoanele vaccinate (vezi pct. 5.1). Datele disponibile in prezent din studiile clinice nu permit estimarea eficacitatii vaccinului la persoanele cu varsta peste 55 de ani'.

• 'Fertilitatea: Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe sau indirecte de toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3)'.

- la Janssen4:

• 'Durata protectiei: Durata protectiei oferite de vaccin este necunoscuta, fiind inca in curs de a fi determinata prin studii clinice aflate in desfasurare'.

• 'Limitari ale eficacitatii vaccinului: Protectia incepe la aproximativ 14 zile dupa vaccinare. La fel ca in cazul oricarui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu COVID-19 Vaccine Janssen sa nu ofere protectie tuturor persoanelor vaccinate (vezi pct. 5.1)'.

• 'Fertilitatea: Studiile la animale nu indica efecte nocive directe sau indirecte cu privire la toxicitatea asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3)';

b) conform datelor publicate pe site-ul Institutului National de Statistica: in perioada 27.12.2020 – 04.07.2021, numarul total al persoanelor care au avut un test pozitiv de infectie cu virusul SARS-CoV-2, dupa administrarea vaccinurilor este de 28.804 persoane (23.814 persoane dupa administrarea primei doze si 4.990 persoane dupa administrarea celei de a doua doze);

c) informatiile furnizate de Grupul de Comunicare Strategica in comunicatele zilnice: la data de 07.07.2021 exista un numar mare de efecte adverse pentru cetateni romani vaccinati pana in prezent: 16.644 efecte adverse.

In plus, la data de 19.07.2021, Comitetul National de Coordonare a Activitatilor de Vaccinare (CNCAV) a transmis, informatii cu privire la miocardita si pericardita care pot aparea dupa vaccinare. Studiile au aratat ca cele doua afectiuni apar, in general, dupa a doua doza de vaccin, cu precadere la barbati tineri.

La ultima intalnire, Comitetul de siguranta (PRAC) al EMA (Agentiei Europene a Medicamentului) a concluzionat ca miocardita si pericardita pot aparea in anumite cazuri dupa vaccinarea cu vaccinurile COVID-19 Comirnaty (anterior BioNTech / Pfizer COVID-19 vaccine) si Spikevax (anterior COVID-19 Vaccine Moderna).

Miocardita si pericardita sunt boli inflamatorii ale inimii care pot aparea cel mai frecvent in urma infectiilor sau a bolilor autoimune.

Simptome – pot varia si includ adesea:

• senzatia de respiratie dificila (dispnee)

• batai puternice ale inimii care pot fi neregulate (palpitatii)

• durere in piept.

Comitetul de Siguranta (PRAC) a luat in considerare toate cazurile documentate si raportate la nivelul UE, disponibile pana in prezent. Analiza PRAC a inclus:

• 145 de cazuri de miocardita raportate in Spatiul Economic European (SEE) in randul persoanelor care au fost vaccinate cu Comirnaty si 19 cazuri in randul persoanelor care au fost vaccinate cu Spikevax;

• 138 de cazuri de pericardita raportate in urma utilizarii Comirnaty si 19 cazuri in urma utilizarii Spikevax.

La 31 mai 2021, aproximativ 177 milioane de doze de Comirnaty si 20 de milioane de doze de Spikevax au fost administrate in Spatiul Economic European.

In plus, PRAC a analizat si cazurile raportate la nivel mondial.

Frecventa foarte scazuta a cazurilor de miocardita si pericardita raportate si/sau investigate la nivelul statelor membre UE, face dificila, pentru moment, stabilirea incidentei acestor reactii adverse in randul persoanelor vaccinate.

PRAC a concluzionat ca majoritatea cazurilor au aparut in decurs de 14 zile de la vaccinare, mai des dupa administrarea celei de a doua doze, cu precadere la barbatii tineri.

Cinci dintre cazurile inregistrate in Spatiul Economic European s-au soldat cu decesul persoanelor, care se aflau la o varsta avansata sau care aveau in istoricul medical boli concomitente.

Miocardita si pericardita au fost identificate ca efecte secundare in urma vaccinarii cu vaccinuri bazate pe ARN mesager.

In aceste conditii se poate constata vaccinarea reprezinta un criteriu discriminatoriu pentru desfasurarea anumitor activitati.

Aceste prevederi sau practici aparent neutre dezavantajeaza si discrimineaza persoanele nevaccinate care la acest moment sunt majoritatea populatiei tarii.

Asa cum s-a aratat mai sus atat legea care da abilitatea CNSU sa emita hotarari in acest domeniu, Legea nr. 55/2020 se refera la masuri care trebuie luate in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei altor drepturi si libertati fundamentale cu respectarea principiului egalitatii de tratament juridic pentru situatii identice sau comparabile.

Hotararea CNSU este un act unilateral cu caracter normativ emis in regim de putere publica in vederea executarii legii neputand insa sa o substituie si sa emita pe aceasta cale norme cu putere de lege, deoarece ar trece in atributiile legislative ale Parlamentului.

In calitatea sa de act administrativ normativ, hotararea CNSU este prezumata ca respecta principiul legalitatii si ca atare trebuie sa fie conforma cu ordonantele, legile si Constitutia Romaniei.

Chiar daca nu mentioneaza expres obligativitatea tuturor persoanelor la vaccinare hotararea CNSU discrimineaza fara a fi necesar in scopul asigurarii sanatatii populatiei prin dezavantajarea categoriei persoanelor nevaccinate care asa cum s-a aratat mai sus reprezinta majoritatea populatiei Romaniei.

Este de remarcat ca, desi Hotararile CNSU si Hotararile Guvernului care le preiau propunerile CNSU produc efecte juridice, iar nu Hotararile Grupului, acestea sunt imposibil de atacat in timp util.

Acest lucru a fost confirmat de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia 392/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 688/12.07.2021, retinand urmatoarele:

'44. In cazul atacarii in justitie a hotararilor Guvernului, a ordinelor sau a instructiunilor ministrilor emise in vederea punerii in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr.55/2020, asigurarea unui acces la justitie efectiv, in sensul mai sus retinut, s-ar realiza doar in masura in care hotararea pronuntata de instanta de judecata ar determina, odata cu constatarea nelegalitatii actului administrativ atacat, inlaturarea efectelor acestuia si a consecintelor sale. Or, aceste efecte ale hotararii judecatoresti nu ar putea fi obtinute decat in masura in care pronuntarea acesteia ar avea loc in termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care este de cel mult 30 de zile de la intrarea lor in vigoare, asa cum reiese din dispozitiile art.3 alin.(1) si (2) si ale art.4 alin.(1) din Legea nr.55/2020.

45. Asa cum Curtea a constatat deja, dispozitiile Legii nr.55/2020 nu contin niciun fel de dispozitii procedurale care sa garanteze solutionarea cauzelor referitoare la actele administrative de declarare sau prelungire a starii de alerta intr-un termen scurt, care sa asigure un drept efectiv de acces la justitie.

46. Sub acest aspect, Curtea observa ca nici dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 nu ar raspunde acestor exigente. Chiar daca ar urgenta solutionarea actiunilor referitoare la actele normative prin care se instituie starea de alerta, instanta de judecata este tinuta sa asigure indeplinirea cerintelor referitoare la citarea legala a partilor si a dreptului partii adverse de a depune intampinare, care trebuie comunicata apoi reclamantului cu cel putin 15 zile inainte de primul termen de judecata [art.17 alin.(1) din Legea nr.554/2004]. Dispozitiile de lege prevad un termen de cel mult 30 de zile in care hotararile pot fi redactate, precum si faptul ca acestea pot fi atacate cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare [art.20 alin.(1) din Legea nr.554/2004]. Desi regula este aceea a suspendarii executarii actului administrativ atacat pana la solutionarea de urgenta a recursului [art.20 alin.(2) din Legea nr.554/2004], Curtea constata ca, in ceea ce priveste acele acte administrative emise pentru inlaturarea consecintelor epidemiilor, suspendarea nu este posibila [art.5 alin.(3) din Legea nr.554/2004].

47. Prin urmare, aplicarea procedurii de judecata reglementate de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 ar face imposibila pronuntarea unei hotarari intr-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel incat efectele acestei hotarari nu ar fi apte sa inlature in mod concret consecintele actelor administrative emise in temeiul Legii nr.55/2020.

48. Avand in vedere toate aceste aspecte, Curtea apreciaza ca dispozitiile art.72 alin.(2) din Legea nr.55/2020, cu referire la art.42 alin.(3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2004, precum si solutia legislativa din art.72 alin.(1) din Legea nr.55/2020, potrivit careia dispozitiile acestei legi se completeaza cu reglementarile de drept comun aplicabile in materie in ceea ce priveste solutionarea actiunilor formulate impotriva hotararilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeste sau inceteaza starea de alerta, precum si a ordinelor si a instructiunilor prin care se stabileste aplicarea unor masuri pe durata starii de alerta sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor art.1 alin.(5), ale art.21 si ale art.52 alin.(1) din Constitutie.

49. Curtea subliniaza ca, in vederea inlaturarii viciului de neconstitutionalitate constatat si a asigurarii unei reglementari clare, ca sa garanteze in mod efectiv si eficient accesul la justitie al persoanelor ale caror drepturi sau interese au fost incalcate prin emiterea unor hotarari ale Guvernului, ordine sau instructiuni ale ministrilor pentru punerea in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr.55/2020, legiuitorul este chemat sa reglementeze o procedura al carei continut sa fie usor identificabil, clar si previzibil sub aspectul consecintelor si care sa asigure posibilitatea solutionarii cauzelor in regim de urgenta, intr-un termen foarte scurt, astfel incat hotararile pronuntate sa fie apte sa inlature in mod concret si eficient consecintele actelor administrative atacate, in perioada

in care acestea produc efecte'.

Prin urmare, singurul remediu efectiv pentru evitarea segregarii discriminatorii, ilegale, abuzive si neconstitutionale, este incetarea activitatii Grupului de Suport tehnico-stiintific din procesul de adoptare a Hotararilor CNSU.

De asemenea, nepublicarea HCNSU nr. 3/2016 echivaleaza cu imposibilitatea justitiabilului si a instantelor de judecata de a cunoaste procesul de elaborare si adoptare a actelor administrative producatoare de efecte juridice(hot CNSU), cu consecinta sustragerii de la controlul judecatoresc a operatiunilor administrative si deci a tuturor masurilor propuse de aceasta entitate care functioneaza in mod nelegal.

Or, potrivit art. 18 alin.2) din Legea nr. 554/2004:

'Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (6), si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii'.

Hotararile Grupului nu sunt obligatorii a fi urmate de CNSU, insa sunt obligatorii a fi cerute,asa cum am aratat mai devreme, in virtutea art. 4 si art. 11 din Legea nr. 136/2020 si art. 4^3 din OUG nr. 21/2004.

Grupului nu sunt doar simple opinii ce nu produc efecte, ci sunt adevarate masuri si operatiuni care sunt preluate in mod constant ad literam in Hotararile CNSU.

O caracterizare perfecta a ceea ce inseamna Hotararile Grupului putem prelua din Sentinta Civila nr. 1124/2021, care stipuleaza urmatoarele:

'Hotararea nr. 2/01.07.2021 a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific a preluat toate aceste date, informatii si aprecieri, formulandu-se astfel o propunere de mentinere si actualizare regulata a listei tarilor/zonelor de risc epidemiologic ridicat pe zonele indicate (verde, galbena, rosie), o propunere de armonizare a legislatiei nationale cu Regulamentul UE 2021/953, definind in trei puncte cele trei certificate verzi de vaccinare, de testare si de vindecare care excepteaza de la masura carantinei, in sens detaliat si o propunere de exceptare de la masura carantinei la intrarea pe teritoriul national a persoanelor care sosesc din state terte si care nu au certificat verde digital, daca prezinta una dintre urmatoarele:

a) adeverinta de vaccinare cu schema completa efectuata cu cel putin 10 zile anterior prezentarii la intrarea in tara,

b) buletin de analize cu rezultat negativ la testarea RT-PCR cu maxim 72 de ore anterior prezentarii la punctul de intrare in tara,

c) vindecare dovedita cu buletin de analize cu rezultat pozitiv la testarea RT-PCR in ultimele 180 de zile anterior intrarii in tara si nu mai devreme de 14 zile de la data rezultatului'.

Ultima propunere a Hotararii nr.2/2021 este referitoare la vaccinurile acceptate, dezvoltate de PfizerBiontec, AstraZeneca, Moderna, Janssen, Sinopharm, Sinovac si Gamaleya.

Avand in vedere acestea, paratul CNSU s-a bazat pe datele, informatiile si propunerile furnizate de Grupul de Suport Tehnico-Stiintific prezentate mai sus si le-a materializat in actul administrativ normativ atacat in speta.

Curtea a considerat ca datele, informatiile si propunerile Grupului de Suport Tehnico-Stiintific au reprezentat in sine o analiza a datelor epidemiologice provenite de la ECDC si au fost supuse discutiei in cadrul grupului conditiile de acces pe teritoriul Romaniei raportat la aceste certificate de vaccinare, valabilitatea acestor certificate, acceptarea sau nu a biletului de externare ce face dovada ca o persoana a trecut prin boala, unele state europene neacceptandu-l, precum si modul de previzionare a manifestarii virusului in luna septembrie 2021 in contextul aparitiei tulpinii Delta, despre care studiile existente prezentate de reprezentantul Ministerului Sanatatii au estimat ca tulpina Delta va deveni dominanta pana la toamna, generand un numar crescut de imbolnaviri, in proportie de 70%. Situatia a fost evaluata si din perspectiva masurilor de relaxare si a celor restrictive aplicabile populatiei. A fost discutat factorul important al plecarii romanilor in strainatate in concedii si incidenta sa asupra situatiei epidemiologice. Alte aspecte supuse discutiei au fost despre anticorpii monoclonali.

Observam asadar ca instantele retin aceste Hotarari ale Grupului ca fiind adevarate analize, care sunt doar materializate prin Hotararile CNSU.

In fapt, evaluarea reala si adoptarea masurilor sunt realizate si dezbatute la nivelul Grupului, iar nu la CNSU, care prin preluarea Hotararilor Grupului doar ajusteaza niste elemente de tehnica legislativa, fara insa a depasi cadrul masurilor propuse de Grup.

III. Pe fondul cererii de constatare a inexistentei HCNSU nr. 3/2016

HCNSU nr. 3/2016 nu poate fi gasita nicaieri. Nici in Monitorul Oficial, nici macar pe internet.

Actele administrative normative contin reglementari cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, in timp ce actele individuale produc efecte, de regula, fata de o persoana, sau uneori fata de mai multe persoane, nominalizate expres in continutul acestor acte.

Incadrarea unui act infralegislativ intr-una dintre cele doua categorii mai sus aratate se realizeaza prin examinarea integrala a continutului sau,. Cu alte cuvinte, un act administrativ este fie normativ, fie individual, in functie de intinderea efectelor juridice pe care le produce. (I.C.C.J, Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 1718/2013).

Formalitatea publicarii reprezinta o garantie a respectarii legalitatii si transparentei administratiei publice.

Actul administrativ atacat nu se refera la drepturi ale unor persoane, ci creeaza o structura administrativa, iar membrii acestuia au atributii executive, iar nu consultative.

Astfel, la art. 3 din HCNSU nr. 3/2016, se stipuleaza ca Grupul are ca scop:

'- monitorizarea alertelor internationale emise de OMS

- gestionarea si coordonarea interventiilor

- instruirea personalului competent, in scopul preverii si controlul bolilor cu potential foarte ridicat de transmitere si raspandire pe teritoriul Romaniei'.

In plus, Regulamentul de Organizare si functionare al Grupului, la art.8 alin.6) stipuleaza in mod expres urmatoarele:

'In situatii exceptionale in care sanatatea populatiei este pusa in pericol iminent si care necesita decizie imediata, hotararile Grupului de suport tehnico-stiintific devin obligatorii, urmand a fi informat Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta'.

Asadar, aceasta structura administrativa are capacitate administrativa, din moment ce hotararile emise de ea capata in anumite situatii forta obligatorie si deci sunt acte administrative per se, care dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice.

Capacitatea administrativa a fost definita in jurisprudenta ca abilitarea legala de a efectua o operatiune administrativa sau de a emite un act administrativ, potrivit atributiilor anume conferite de lege.

In consecinta, creandu-se o structura administrativa cu capacitate administrativa, in mod indubital, actul atacat are natura unui act normativ.

Potrivit art. 11, alin.1, 2 si 5 din Legea nr. 24/2000:

'(1) In vederea intrarii lor in vigoare, legile si celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotararile si ordonantele Guvernului, deciziile prim-ministrului, actele normative ale autoritatilor administrative autonome, precum si ordinele, instructiunile si alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de specialitate se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Nu sunt supuse regimului de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei:

a) deciziile prim-ministrului clasificate, potrivit legii;

b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum si cele cu caracter individual, emise de autoritatile administrative autonome si de organele administratiei publice centrale de specialitate. (...)

(5) Celelalte acte normative se publica dupa ce au fost semnate de emitent'.

Problema care se ridica in speta este aceea de a determina daca emitentul hotararii CNSU contestate, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, face parte din administratia publica, mai exact daca este un organ al administratiei publice centrale de specialitate.

Potrivit art.8^1, alin.3 din OUG nr.21/2004, in forma sa in vigoare in anul 2016, 'Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta este un organism interministerial format din ministri si conducatori ai institutiilor publice centrale, in functie de tipurile de risc gestionate sau functiile de sprijin repartizate in competenta in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta. Data fiind natura acestuia, de organism compus din reprezentantii mai multor ministere si institutii publice centrale, in mod incontestabil Comitetul reprezinta o autoritate publica.

Sistemul general al autoritatilor publice este reglementat de Constitutia Romaniei (Titltul III, precum si unele dispozitii speciale inserate in cadrul altor titluri din legea fundamentala), orice autoritate publica din Romania trebuind sa se incadreze intr-una din categoriile generale indicate de Constitutie, date fiind natura de stat de drept a Romaniei (art.1, alin.3) si obligatia generala de respectare a Constitutiei (art.1, alin.5).

Avand in vedere ca emitentul hotararilor contestate nu este mentionat expres in vreuna din dispozitiile speciale ale Constitutiei, va rezulta ca el trebuie integrat in una din categoriile generale ale autoritatilor publice, enumerate de Titlul III din legea fundamentala.

Titlul III al Constitutiei este divizat in Cap.1 (Parlamentul Romaniei), Cap.2 (Presedintele Romaniei), Cap.3 (Guvernul Romaniei), Cap.4 (Raporturile Parlamentului cu Guvernul), Cap.5 (Administratia publica), Cap.6 (Autoritatea judecatoreasca).

Cum, in mod evident, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta nu poate face parte din capitolele 1, 2, 3, 4 si 6, el trebuie integrat in capitolul 5 al Constitutiei, privitor la 'Administratia Publica'.

Capitolul 5 este divizat, la randul sau, in sectiunea 1 (Administratia publica centrala de specialitate) si sectiunea 2 (Administratia publica locala).

Cum, in mod mod evident, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta nu poate face parte din sectiunea 2, el nu poate fi integrat decat in sectiunea 1 (Administratia publica centrala de specialitate).

Ca atare, facand parte din administratia publica centrala de specialitate, Comitetul National pentru Situatii de Urgenta se va supune, in ceea ce priveste actele administrative cu caracter normativ pe care le emite, obligatiei de publicare in Monitorul Oficial, impuse de art.11, alin.1 din Legea nr.24/2000.

Sanctiunea care intervine in cazul nepublicarii in Monitorul Oficial a actelor administrative cu caracter normativ este cea a 'inexistentei' actului normativ, dat fiind ca potrivit art.11, alin.1 din Legea nr.24/2000, publicarea in Monitorul Oficial reprezinta o conditie pentru intrarea in vigoare a actelor normative, adica pentru a lua fiinta, pentru a exista din punct de vedere juridic, pentru a putea incepe sa produca efecte juridice si deci pentru a intra in circuitul juridic (in cauza neinteresand existenta materiala, in planul realitatii fizice, a unui inscris care incorporeaza vointa emitentului, ci existenta lui in planul realitatii juridice).

Altfel spus, un astfel de inscris nu genereaza niciun efect juridic si deci nu beneficiaza de nicio prezumtie de legalitate.

In acest sens, depun la dosar Sentinta Civila nr. 1076/2021 a Curtii de Apel Bucuresti, ramasa definitiva prin Decizia Civila nr. 3883/2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a constatat inexistenta a doua dintre Hotararile CNSU, respectiv HCNSU nr. 28/2021 si HCNSU nr. 40/2021, precum si Sentinta Civila nr. 1075/2021 a Curtii de Apel Bucuresti, prin care s-a constatat inexistenta HCNU nr. 36/2020.

IV. Inexistenta ROF al Grupului, sau in subsidiar, nulitatea absoluta a acestuia

ROF al Grupului, de asemenea, nu poate fi gasit nicaieri. Nici in Monitorul Oficial, nici macar pe internet.

In mod evident, acesta are un caracter normativ, avand in vedere intinderea efectelor juridice ale acestuia.

Subliniem, spre exemplu, cap II Referitor la atributiile Grupului:

'In situatii exceptionale in care sanatatea populatiei este pusa in pericol iminent si care necesita decizie imediata, hotararile Grupului de suport tehnico-stiintific devin obligatorii, urmand a fi informat Comitetul National pentru Situatii Speciale de Urgenta'.

In mod evident, astfel de atributii nu pot califica ROF ca fiind un act individual, din moment ce Hotararile Grupului care contin masuri in domeniul managementul situatiilor epidemiologice pot deveni si obligatorii pentru cetatenii tarii.

Prin urmare, fiind un act normativ, nepublicat, si acesta este lovit de sanctiunea inexistentei.

In subsidiar, in masura in care considerati ca actul administrativ este individual, solicitam anularea acestuia.

Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis), desemneaza regula de drept potrivit careia anularea (desfiintarea) actului juridic initial (primar) atrage si anularea actului juridic subsecvent (urmator), datorita legaturii lor juridice.

ROF al Grupului este un act subsecvent HCNSU nr. 3/2016.

Intrucat HCNSU nr. 3/2016 este inexistenta, atunci ROF al Grupului este lipsit de cauza si, pe cale de consecinta, lovit de nulitate absoluta.

V. Nelegala infiintare si functionare a grupului

Intrucat cele doua hotarari sunt inexistente / nule, acest lucru viciaza ab initio orice activitate a Grupului, din 2016 si pana in prezent.

Prin urmare, Grupul, ca si entitate administrativa, nu a dobandit niciodata capacitate administrativa in mod legal, astfel ca se impune incetarea oricarei forme de activitate a acesteia”.

Redam cel mai important fragment din sentinta Curtii de Apel Brasov (vezi facsimil 2):

„Instanta, prin incheierea din data de 20.06.2022 (f.140), a admis exceptia inadmisibilitatii exceptiei de nelegalitate si a respins, in consecinta, ca inadmisibila, exceptia de nelegalitate a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. II/5555/11.04.2016, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian, iar prin incheierea din data de 23.06.2022 (f. 142-143), instanta a dispus sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, invocata de reclamant.

Prin incheierea din data de 08.09.2022 (f. 168-172), instanta: a respins, ca nefondata, exceptia lipsei calitatii de reprezentant legal a dr. Raed Arafat pentru Departamentului pentru Situatii de Urgenta, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian; a respins, ca neintemeiata, exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Departamentului pentru Situatii de Urgenta, exceptie invocata de reclamantul Secu Cristian Adrian; a respins, ca neintemeiata, exceptia nulitatii actelor procedurale efectuate de D.S.U. in numele si pentru C.N.S.U., precum si exceptia nulitatii actelor procesuale efectuate de catre C.N.S.U, exceptii invocate de catre reclamant; a respins cererea reclamantului de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei cu exceptia de neconstitutionalitate a art. I din OUG nr. 1/2014, a art. I din OUG nr. 68/2020 precum si a art. II pct. 1 din OUG nr. 63/2021; a respins, ca neintemeiata, exceptia lipsei capacitatii de folosinta a Grupului de suport tehnico-stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei, exceptie invocata de catre C.N.S.U.

Prin aceeasi incheiere, instanta a amanat pronuntarea la data de 12.09.2022 asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii, precum si asupra exceptiei lipsei de interes a reclamantului in formularea actiunii, exceptii invocate de catre parata C.N.S.U.

A fost administrata, in cauza, proba cu inscrisurile depuse de parti la dosar.

Analizand, in conditiile art. 248 alin. (1) din Codul de procedura civila exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei de interes a reclamantului in formularea actiunii, exceptii invocate de catre paratul C.N.S.U., Curtea retine urmatoarele:

Exceptia inadmisibilitatii actiunii a fost motivata de parat prin sustinerea neparcurgerii de catre reclamant a procedurii prealabile obligatorii, precum si a neproducerii vreunui efect juridic a deciziilor sau propunerilor adresate de CNSU de catre Grupul Tehnico-Stiintific.

Sub primul aspect invocat de catre parat, Curtea apreciaza ca, intrucat dispozitiile din Hotararea CNSU nr. 3/2016, contestate de reclamant, au drept obiect constituirea Grupului de Suport Tehnico-Stiintific, componenta acestuia si competenta de elaborare a Regulamentului de organizare si functionare a acestui grup, aceasta hotarare este un act administrativ normativ pentru care exista obligatia de parcurgere a procedurii prealabile potrivit art. 7 alin. (1) si (11) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar plangerea in acest caz poate fi formulata oricand. Aceeasi natura, de act administrativ cu caracter normativ, o are si Regulamentul de organizare si functionare a Grupului de Suport Tehnico-Stiintific privind gestionarea bolilor inalt contagioase pe teritoriul Romaniei.

Verificand respectarea de catre reclamant a obligatiei de parcurgere a procedurii prealabile, Curtea constata ca a fost facuta dovada transmiterii la data de 08.04.2021, prin e-mail, catre Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a unei solicitari a reclamantului de revocare a hotararii CNSU nr. 3/2016, care are natura unei plangeri prealabile, astfel ca este indeplinita conditia legala si, sub acest aspect, exceptia invocata de parat este, in consecinta, neintemeiata.

In ceea ce priveste cel de-al doilea aspect de inadmisibilitate invocat de parat, Curtea retine ca pentru a putea fi contestat in fata instantei de contencios administrativ, un act administrativ nu trebuie sa creeze in mod necesar obligatii in sarcina altor subiecte de drept decat destinatarul sau destinatarii sai, iar in ceea ce priveste existenta sau nu a unei vatamari a unui drept sau interes legitim al reclamantului, aceasta este o problema de fond, care tine de temeinicia, si nu de admisibilitatea actiunii, prin urmare cele invocate de parat nu pot intemeia, in substanta lor, o exceptie a inadmisibilitatii.

Date fiind cele ce preced, Curtea va respinge, ca fiind neintemeiata, exceptia inadmisibilitatii actiunii.

In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a reclamantului in formularea actiunii, exceptie invocata de catre paratul Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, Curtea apreciaza ca aceasta este intemeiata.

Cu titlu preliminar, Curtea retine ca, asa cum s-a statuat si in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (de exemplu, decizia nr. 2385/03.05.2022) din punctul de vedere al interesului, in materia contenciosului administrativ, trebuie facuta distinctie intre notiunea de interes procesual (definita de codul de procedura civila, in sensul de conditie de exercitare a dreptului la actiune) si notiunea de interes legitim (consacrata de prevederile art. 1 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004), aceasta urma notiune fiind relevanta pentru solutionarea pe fond a actiunii.

Asadar, exceptia ridicata de parat, care sustine lipsa unui interes personal al reclamantului in formularea actiunii, va fi analizata sub aspectul notiunii de interes procesual. In acest sens, Curtea retine, in primul rand, ca dispozitiile legii speciale privind contenciosul administrativ nr. 554/2004 se completeaza, potrivit art. 28 alin. (1) din aceasta lege, si cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care acestea din urma nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.

In al doilea rand, Curtea retine ca potrivit art. 32 alin. (1) lit. b), comb. cu art. 33 din Codul de procedura si rap. la art. 28 din Legea nr. 554/2004, una din conditiile de exercitare a actiuni in contencios administrativ este aceea a justificarii de catre reclamant a unui interes determinat, legitim, personal, nascut si actual.

In cauza, reclamantul isi justifica interesul procesual, in esenta, prin aceea ca este afectat in drepturile si interesele sale legitime ca urmare a infiintarii Grupului Tehnico-Stiintific, intrucat actele emise de acest Grup stau la baza documentatiei care fundamenteaza masurile luate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta in contextul pandemiei de COVID-19.

Dupa cum s-a retinut mai sus, interesul procesual, pentru a justifica formularea unei actiuni, este necesar sa fie determinat. Aceasta conditie vizeaza stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte in concret in eventualitatea admiteri formei procedurale exercitate.

Curtea apreciaza ca interesul procesual al reclamantului in cauza nu este unul determinat, intrucat prin eventuala admitere a actiunii sale, care vizeaza constatarea inexistentei hotararii de infiintare a Grupului Tehnico-Stiintific si a inexistentei regulamentului de organizare si functionare a acestui Grup, acesta nu obtine folosul practic pe care il urmareste, si anume constatarea nelegalitatii hotararilor si masurilor luate de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta in gestionarea pandemiei de COVID-19, intrucat legalitatea infiintarii si functionarii Grupului nu este o conditie de legalitate a acestor hotarari sau masuri.

Reclamantul a avut si are posibilitatea de a ataca in mod direct legalitatea masurilor sau hotararilor de care este nemultumit si despre care apreciaza ca ii vatama drepturile sau interesele legitime, pentru formularea actiunii ce face obiectul prezentei cauze neavand, asadar, un interes procesual determinat.

De asemenea, Curtea retine ca reclamantul nu a dovedit nici ca interesul sau procesual in promovarea actiunii este nascut si actual, neindicand in concret masurile si/sau hotararile CNSU care ar depinde de constatarea inexistentei actelor contestate, limitandu-se la a invoca aspecte de ordin general, care tin de procedurile care se urmeaza si de nocivitatea masurilor dispuse de CNSU in gestionarea pandemiei de COVID-19, precum si intentia sa ca pe viitor sa mai atace astfel de masuri, daca se vor lua, in considerarea unei eventuale solutii favorabile in prezentul dosar. Astfel de sustineri nu pot fi primite ca fondate, intrucat tind spre a justifica existenta unui interes prin eventualitatea luarii pe viitor a unor masuri nelegale sau atacarea, tot pe viitor, a unor masuri luate deja.

Avand in vedere cele aratate mai sus, Curtea retine ca reclamantul nu justifica un interes procesual determinat, nascut si actual, astfel ca va admite, ca fiind fondata, exceptia lipsei de interes in formularea actiunii si va respinge ca lipsita de interes actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul Secu Cristian Adrian in contradictoriu cu paratii Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, Grupul de Suport Tehnico-Stiintific si Seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta si Presedinte al Grupului – Secretar de Stat Dr. Raed Arafat, toti cu sediul in municipiul Bucuresti, Piata Revolutiei nr. 1A, sector 1”.

* Cititi aici intreaga actiune a juristului Adrian-Cristian Secu