Continua lupta pentru Gornet, comuna prahoveana eliberata de Curtea de Apel Bucuresti de sub carantina impusa de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta, condus de Raed Arafat (foto 1). De data aceasta, Lumea Justitiei va prezinta actiunile de recurs depuse la Inalta Curte de Casatie si Justitie atat de catre avocatul Bogdan Dumitru (foto 2) – cel care reprezinta comuna Gornet –, cat si de catre DSU.

In primul rand, Bogdan Dumitru solicita mentinerea partii din sentinta CAB legata de anularea Ordinului nr. 4659202/22.07.2020 emis de catre seful DSU Raed Arafat (privind carantinarea Gornetului), dar desfiintarea partii in care sentinta refuza sa-i acorde comunei Gornet daune morale de 2 milioane de euro, precum si alte 2 milioane de euro reprezentand daune-interese compensatorii.

Iata mai intai cererea de recurs depusa de avocatul Bogdan Dumitru:

„In fapt, prin sentinta civila nr. 694/04.08.2020, Curtea de Apel Bucuresti, ca instanta de fond, a admis ul de cerere principal si a dispus anularea Ordinului sefului DSP nr. 4659202/22.07.2020 privind instituirea carantinei zonale in localitatea Gornet, comuna Gornet, judetul Prahova, si a respins capatul de cerere in pretentii formulat de subscrisa, prin care solicitam daune morale si materiale in cuantum de 4.000.000 euro ca neintemeiat.

Vazand motivarea instantei de fond prin care a dispus anularea ordinului contestat emis de parat, apreciem ca acestea sunt legale si temeinice, numai ca timpul scurt avut la dispozitie, dar si presiunea mediatica cu impact la nivel national au facut ca respingerea actiunii noastre in pretentii sa se bazeze pe dispozitiile generale indicate ale Codului civil care reglementeaza sfera raspunderiii civile delictuale fara a se avea in vedere si normele juridice speciale.

In esenta, instanta de fond arata ca actiunea subscrisei ca persoana juridica de drept public a fost formulata pentru acordarea de despagubiri persoanelor fizice locuitori ai satului Gornet, prin masura carantinarii nu a fost afectat bugetul local si nici patrimoniul UAT Comuna Gornet, judetul Prahova.

In continuare, apreciem ca ordinul emis de parata a avut caracterele juridice ale unui act administrativ normativ unilateral care, prin punerea in aplicare de catre organele statului, a produs efecte juridice asupra fiecarei persoane fizice ce locuieste in satul Gornet, context in care, in conformitate cu dispozitiile speciale ale art. 1 din Legea 544/2004 privind contenciosul administrativ, cele 2.300 persoane carantinate nu aveau posibilitatea sa devina subiecte de sezina pentru a avea calitate procesuala activa pentru un eventual litigiu cu parata.

Chiar daca textele indicate de insianta de fond referitoare la recuperarea prejudiciului / prejudiciilor sunt corect indicate, apreciem totusi ca au fost insuficiente din urmatoarele considerente:

- In legea 273/2006 privind finantele publice locale, in sectiunea a 11-a, se reglementeaza principiul solidaritatii, fiind stipulat la art. 15, alin. 1 ca 'prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutoararea unitatilor administrativ-teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatii de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara constituit in bugetul local'.

- Constituirea bugetului local se efectueaza din venituri constand in taxe si impozite platite de persoane fizice si juridice, sume defalcate de la bugetul general consolidat al statului, precum si venituri din activitati economice, sponsorizari, donatii etc.

- Potrivit Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, se dipune la art. 1, alin. 3, ca 'instituirea venitului minim garantat se intemeiaza pe principiul solidaritatii sociale'”.

DSU e vai de capul ei la logica

Dupa cum puteti citi mai jos, sunt cel putin puerile motivele de recurs pe care Departamentul pentru Situatii de Urgenta – prin semnatura consilierei juridice Mihaela Ene – le foloseste pentru a cere reinstituirea carantinei in comuna Gornet. Mai precis, DSU ignora principiul proportionalitatii restrangerii drepturilor si libertatilor (consfintit de art. 53 din Constitutie) si da de inteles ca rolul de judecator in speta ar fi trebuit sa-i revina Directiei de Sanatate Publica Prahova, iar instanta sa fie un biet notar care doar sa confirme intelepciunea DSP-ului. De asemenea, DSU foloseste o argumentatie de tip circular (de tipul „A este B pentru ca A este B”; mai pe romaneste: „am dreptate pentru ca am dreptate”), pentru care ar fi avut mari sanse sa ramana corigent in clasa a noua la Logica. De rasul lumii: DSU pretinde ca instanta Curtii de Apel Bucuresti nu avea dreptul sa elibereze locuitorii comunei Gornet pentru simplul fapt ca Legea nr. 136/2020 („Legea carantinarii”) nu obliga la instituirea graduala a restrictiilor pentru populatie. Ridicolul continua cand DSU acuza CAB de faptul ca si-a intemeiat sentinta pe argumentele avocatului Bogdan Dumitru.

Prezentam principalele pasaje din actiunea de recurs formulata de DSU:

„Instanta de fond si-a motivat hotararea de anulare a Ordinului nr. 4659202/22.07.2020, emis de seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta privind instituirea carantinei zonale in localitatea Gornet, comuna Gornet, judetul Prahova (...), pe urmatoarele doua considerente:

1. Considera instanta de fond ca legiuitorul a avut in vedere, in primul rand, masurile aplicate la nivel individual, respectiv carantinarea persoanelor si izolarea acestora, iar autoritatile publice sa faca dovada faptului ca, daca aceste masuri nu se dovedesc eficiente, se poate dispune carantinarea zonei, ca singura alternativa de controlare a riscului raspandirii comunitare a bolilor infectocontagioase.

2. Autoritatea publica trebuie sa faca o evaluare fundamentata care sa conchida in sensul ca riscul raspandirii comunitare nu poate fi controlat prin alte metode.

Considerentele instantei de fond sunt profund nefondate, contrare principiilor si prevederilor legale reglementate de Legea nr. 136/2020 si creeaza un precedent periculos in contextul implementarii masurilor de sanatate publica necesare pentru limitarea transmiterii si raspandirii infectiei cu virusul SARS-CoV-2. (...)

Sustinerile instantei de fond denota o apreciere superficiala a Legii nr. 136/2020 si lipsa de intelegere juridica a scopului acestui act normativ special. (...)

Se poate constata faptul ca, din analiza definitiilor celor trei notiuni (n.r. carantina, carantina zonala si izolarea), rezulta ca ele sunt distincte, au stabilite principii, roluri si scopuri diferite. Caracterul de complementaritate a masurilor este lasat de legiuitor la aprecierea autoritatii publice competente cu decizia si implementarea acestora, aplicarea graduala nefiind stabilita ca o obligatie. (...)

Aplicarea celor trei instrumente reglementate de Legea nr. 136/2020 se realizeaza independent unele de altele, fara a fi conditionate intre ele.

In mod gresit, instanta de fond a retinut in motivare faptul ca 'legiuitorul a avut in vedere, in primul rand, masurile aplicate la nivel individual, respectiv carantinarea persoanelor si izolarea'.

Rationamentul instantei este de a se institui, in primul rand, carantina / izolarea individuala, ca aplicare graduala a masurilor. Astfel, mergand pe acest rationament, ar insemna ca focarele aparute in anumite localitati, cu transmitere intracomunitara, sa nu poata fi izolate si propagarae bolii infectocontagioase sa nu poata fi controlata. In aceasta situatie ipotetica, scopul Legii nr. 136/2020 de 'prevenire a introducerii si limitarea raspandirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Romaniei' nu ar mai putea fi atins.

Instanta de fond nu are obligatia de a detine cunostinte si informatii in domeniul sanatatii publice – acest aspect cade in sarcina altor institutii publice cu atributii in domeniu: Institutul National de Sanatate Publica, Ministerul Sanatatii (prin Directiile de Sanatate Publica).

In acest scop, instanta avea obligatia aplicarii principiului rolului activ al judecatorului, consacrat in art. 22 din Codul de procedura civila ('judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale') si sa solicite acestor institutii puncte de vedere referitoare la aplicarea prevederilor Legii nr. 136/2020.

In concluzie, prin analiza normelor legale mentionate mai sus, precum si a Legii nr. 136/2020, in ansamblul sau, rezulta fara putinta de tagada faptul ca legiuitorul a reglementat trei instrumente aplicabile la nivel national intr-o situatie de risc epidemiologic pentru protejarea sanatatii publice, fara a stabili, cu titlu obligatoriu, o aplicare graduala a acestora.

Legea nr. 136/2020 nu face mentiunea ca aceste masuri sunt aplicabile gradual. Instanta de fond a incalcat astfel principiul de drept conform caruia acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge, ceea ce a dus la pronuntarea unei hotarari bazate pe interpretarea gresita a legii. (...)

Instanta de fond considera ca evaluarea realizata de Directia de Sanatate Publica Prahova nu indeplineste cerinta de legalitate, intrucat are caracter vadit superficial si se limiteaza la afirmatii cu caracter general sau simple preluari din acte normative.

Se sustine de catre instanta de fond ca probele depuse de subscrisa parata (n.r. DSU) la dosar dovedesc realizarea anchetelor epidemiologice, stabilirea contactilor, a cazurilor la nivelul comunitatii, istoricul aparitiei focarului in comunitate si 'pot avea caracterul unor probe certe si pertinente si pot prezenta relevanta', dar, prin raportare la prevederile legale privind reevaluarea factorilor de risc, nu pot determina convingerea instantei de instituire a carantinei zonale.

Altfel spus, instanta de fond a constatat ca am fundamentat si dovedit, prin inscrisuri pertinente, efectuarea anchetelor epidemiologice, a contactilor si a modalitatii de propagare a virusului in localitatea Gornet, dar aceste probe nu au fost luate in considerare, pentru ca nu au atins 'exigentele' instantei referitoare la un aspect formal – respectiv: evaluarea factorilor de risc, care trebuia sa fie mai detaliata.

Mentionam faptul ca analiza legalitatii unui act administrativ de catre instanta de control se realizeaza in mod absolut si integrat, pe baza tuturor inscrisurilor care au stat la baza intocmirii sale, inscrisuri care fundamenteaza atat oportunitatea, cat si legalitatea emiterii actului. Aceste inscrisuri sunt parte integranta a actului administrativ si nu pot fi inlaturate.

Autoritatea publica competenta a realizat si documentat evaluarea factorilor de risc, iar concluzia la care a ajuns a fost in sensul ca riscul raspandirii infectiei in satul Gornet nu a putut fi controlat prin alte metode.

Legea nr. 136/2020 nu stabileste o ierarhie si nu reglementeaza principii de aplicare graduala a masurilor pe care autoritatea competenta este obligata sa le respecte. Cu toate acestea, masurile se pot aplica gradual atunci cand autoritatea competenta sa evalueze riscul epidemiologic apreciaza ca aplicarea complementara a masurilor este necesara pentru protejarea sanatatii publice.

Atat timp cat legea nu distinge, se prezuma ca lasa la latitudinea autoritatii competente decizia privind aplicarea masurii potrivite, prin raportare la situatia epidemiologica existenta la momentul respectiv, prin evaluarea riscului epidemiologic, cu respectarea regulilor stabilite ulterior printr-un act normativ de nivel inferior, OMS (n.r. Ordinul Ministrului Sanatatii) nr. 1309/2020.

In speta noastra, autoritatea competenta locala, DSP Prahova, a constatat ca, in ultimele 14 zile (08-20.07.2020), localitatea Gornet a atins pragul de infectare stabilit de Institutul National de Sanatate Publica de 3 persoane la 1.000 de locuitori, fiind astfel indeplinita conditia prevazuta la art. 3 alin. 1 din OMS nr. 1309/2020.

De asemenea, DSP Prahova a realizat o evaluare fundamentata a riscului raspandirii infectiei in comunitate, prin analiza criteriilor comunicate de INSP si stabilite in OMS nr. 1309/2020, din care au rezultat urmatoarele:

- un trend crescator al numarului de cazuri in ultimele 14 zile (15 cazuri noi intre 8 si 20.07.2020);

- rata de infectare depasea nivelul de 3/1.000 locuitori, iar ponderea populatiei era de peste 65 de ani;

- exista o transmitere comunitara. Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) publicata pe site-ul INSP defineste focarul ca fiind 3 cazuri intr-o localitate;

- focarul nu poate fi controlat de personalul DSP, incarcarea personalului DSP Prahova fiind de aprox. 50 de cazuri pe zi, ceea ce face imposibila urmarirea tuturor contactilor si realizarea tuturor anchetelor epidemiologice;

- localitatea are trei politisti locali la o populatie de 2.300 de locuitori, fapt care duce la imposibilitatea asigurarii unui control referitor la respectarea masurilor de ordine publica.

Carantina individuala instituita intr-un focar presupune izolarea tuturor persoanelor, inclusiv cele suspecte, la domiciliul acestora, fapt care duce la imposibilitatea locuitorilor de a se deplasa in afara domiciliului pentru asigurarea conditiilor minime de hrana si asistenta medicala. In acest caz, autoritatea publica locala trebuie sa aiba resurse umane si financiare pentru a asigura hrana, accesul la asistenta medicala etc. fiecarei persoane carantinate, precum si sa asigure ordinea si siguranta publica in localitate. (...)

In temeiul respectarii principiului legalitatii si proportionalitatii stabilit de art. 2 din Legea nr. 136/2020, masura carantinarii zonale a localitatii Gornet este legala si proportionala.

Astfel, in localitatea Gornet, DSP Prahova a apreciat, in urma evaluarii factorilor de risc si a depasirii pragului de infectare de 3 persoane la 1.000 de locuitori, ca aplicarea masurii carantinei zonale este singura care poate duce la prevenirea raspandirii bolii la perimetrele invecinate. Per a contrario, carantina individuala a persoanelor, ca masura de prevenire a raspandirii unei boli infectocontagioase in localitatea Gornet (care are un numar mare de locuitori), a fost apreciata de catre DSP Prahova ca o masura insuficienta, pentru faptul ca poate crea disfunctii de ordin social, restrictii mai mari in sarcina populatiei, imposibilitatea limitarii raspandirii virusului la localitatile invecinate.

Mai mult, in considerente, instanta de fond a precizat ca solutia pronuntata nu porneste de la premisa ca, in contextul epidemiologic existent, carantina zonala nu ar fi oportuna, ci se intemeiaza in mod esential pe validarea apararilor partii reclamante prin cererea de chemare in judecata.

In ceea ce priveste validarea apararilor partii reclamante, va rugam sa constatati ca reclamantul si-a 'dovedit' cererea cu trei buletine de analize depuse la dosar, in sedinta de judecata. Astfel, prezumtia de legalitate a actului administrativ nu a fost rasturnata prin apararile formulate de reclamant, asa cum este prevazut in art. 249 Cod procedura civila: 'cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca'. (...)

Hotararea instantei de fond este netemeinica si nelegala, prin faptul ca a desfiintat un act administrativ cu caracter normativ care beneficia de prezumtia de legalitate, desi prin apararile promovate de reclamanta nu a fost rasturnata aceasta prezumtie. De asemenea, hotararea a fost pronuntata printr-o interpretare superficiala a actului normativ, contrar scopului, spiritului si literei legii.

Pentru aceste considerente, instanta de fond si-a fundamentat hotararea in mod esential pe validarea apararilor partii reclamante prin cererea de chemare in judecata si prin concluziile orale, a nesocotit intru totul apararile paratei dovedite prin inscrisuri, a interpretat si aplicat gresit prevederile Legii nr. 136/2020 si a pronuntat o hotarare vadit nelegala”.

* Cititi aici recursul avocatului Bogdan Dumitru

* Cititi aici recursul Departamentului pentru Situatii de Urgenta