29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ARON E NUMAI BUN PENTRU CURTEA CONSTITUTIONALA – Seful CSM Mircea Aron are in cazier tot atatea condamnari la CEDO ca si ex-presedinta ICCJ Livia Stanciu, numita judecator CCR pe motiv de inalta competenta profesionala. Coautor nesanctionat al imensei erori judiciare din dosarul Visan, fostul procuror comunist Mircea Aron nu a dat socoteala nici pentru incalcarile dreptului la un proces echitabil constatate de CEDO in cazurile Vaduva si Danila (Hotararile)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

13 December 2016 15:12
Vizualizari: 20494

Intr-un sistem judiciar dominat la varf de impostura si aroganta, nicio posibilitate nu trebuie exclusa.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul suprem Mircea Aron (foto), poate calca nestingherit pe urmele fostei sefe a ICCJ Livia Stanciu, numita recent la Curtea Constitutionala pentru un mandat de 9 ani. Daca admitem ca Stanciu indeplineste „conditia de inalta competenta profesionala” ceruta de art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 pentru ocuparea unui loc in CCR, in ciuda celor doua condamnari crunte incasate la CEDO in cazurile Gutau (2016) si Gaitanaru (2012), nu vedem de ce nu s-ar califica pentru prestigioasa functie si Mircea Aron. O spunem evident cu ironie, dupa ce am aflat ca seful CSM are la activ tot atatea incalcari ale dreptului la un proces echitabil ca si fosta sa colega de la Sectia penala suprema.


Este vorba despre cazurile Vaduva (2014) si Danila (2007), a caror legatura cu numele judecatorului Mircea Aron am descoperit-o inventariind deciziile penale ale ICCJ despre care CEDO a stabilit ca au fost pronuntate cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Curtea de la Strasbourg a constatat violari grave ale dreptului la aparare in cazul reclamantului Ion Irinel Vaduva, condamnat definitiv la 10 ani inchisoare pentru trafic de droguri printr-o decizie din 3 februarie 2006 pronuntata de un complet suprem din care au mai facut parte, pe langa Mircea Aron, judecatoarele Luminita Livia Zglimbea si Ioana Surdescu.

Solutia CEDO in cauza Vaduva vs. Romania a fost adoptata cu opinie separata concurenta din partea judecatoarei Iulia Antoanella Motoc, care a admis incalcarea dreptului la un proces echitabil in acest caz, insa nu a fost de acord cu anumite aspecte de procedura, detaliate de Lumeajustitiei.ro in ziua pronuntarii – 25 februarie 2014 (mai multe amanunte aici).

Cat priveste decizia ICCJ in cazul Danila, despre care s-a mai scris in presa la momentul condamnarii Romaniei la CEDO (2007), aceasta dateaza din 1998. Recursul lui Costica Danila a fost examinat de un complet suprem in care s-au aflat, alaturi de Mircea Aron, judecatorii Stefan Mateescu si Maria Coca-Cozma. Dupa doua solutii de achitare la fond si apel, Costica Danila s-a ales la Inalta Curte cu o pedeapsa de 4 ani inchisoare cu executare, pentru o fapta de luare de mita constand in produse alimentare.

Sa mai spunem ca fostul procuror comunist Mircea Aron este si coautor al erorii judiciare din cazul Viorica Visan (femeia care a executat 10 ani de inchisoare pentru crima fiului sau), malpraxis dovedit in 2006 si musamalizat, tot atunci, de Inspectia Judiciara a CSM.

Prezentam in continuare motivarile solutiilor CEDO in cazurile Vaduva si Danila. Atasat, puteti citi integral atat hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului, cat si deciziile ICCJ pentru care statul roman a fost condamnat la CEDO in cele doua dosare.

Iata cum motiveaza CEDO incalcarea dreptului la un proces echitabil in cauza Vaduva vs. Romania:

Curtea retine ca reclamantul a fost achitat de tribunal pe motiv ca probele impotriva acestuia nu erau concludente (supra, par. 19). Cu toate acestea, in baza acelorasi probe aflate la dosar, reclamantul a fost apoi condamnat de curtea de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie (supra, par. 25 si 28). Nici curtea de apel, nici ICCJ nu au procedat la ascultarea nemijlocita a reclamantului sau a martorilor.

Se impune examinarea rolului Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a naturii problemelor pe care trebuia sa le solutioneze (Popa si Tanasescu vs. Romania, citata anterior, par. 47; Hanu vs. Romania, nr. 10890/04, par. 34, 4 iunie 2013).

In cauzele Popa si Tanasescu (citata anterior, par. 47) si Gaitanaru vs. Romania (nr. 26082/05, par. 30, 26 iunie 2012), Curtea a avut posibilitatea sa examineze intinderea competentelor ICCJ ca instanta de recurs, atunci cand examineaza un recurs precum cel din prezenta cauza, respectiv dupa ce prima cale de atac a fost solutionata deja de o instanta de grad inferior. Curtea a constatat ca procesele de la ICCJ au fost guvernate de aceleasi norme ca in cazul unui proces pe fond, instanta avand de examinat atat faptele cauzei, cat si problemele de drept. ICCJ putea decide fie sa mentina achitarea reclamantului, fie sa il condamne dupa o evaluare atenta a chestiunii vinovatiei sau nevinovatiei lui. In cazul in care necesitatea unor audieri nemijlocite ar fi determinata de circumstantele cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie putea retrimite cauza la o instanta de grad inferior, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala in vigoare la acea data (supra, par. 29).

In prezenta cauza, reclamantul a prezentat ca motive de recurs erorile fundamentale asupra faptelor survenite in hotararile instantelor de grad inferior (supra, par. 26). ICCJ a examinat recursul in acest cadru legal. Instanta trebuia sa decida ce importanta acorda declaratiilor initiale ale lui Tudor Tudor si schimbarii ulterioare a pozitiei acestuia, precum si celorlalte probe contestate de reclamant. Astfel, instanta trebuia sa faca o evaluare completa a vinovatiei sau nevinovatiei reclamantului in raport cu invinuirile aduse acestuia din moment ce aceleasi probe au condus atat la achitarea, cat si la condamnarea acestuia (supra, par. 19 si 25). Mai mult, atat curtea de apel, cat si ICCJ au facut o evaluare privind caracterul prezumtiv lipsit de onestitate al reclamantului in timpul procesului. Desi reclamantul a contestat modul in care curtea de apel a apreciat caracterul sau prezumtiv lipsit de onestitate, acest capat de cerere nu a fost solutionat de ICCJ (supra, par. 26).

Problemele ridicate pot fi considerate, in mod justificat, ca prezentand o oarecare complexitate si nu puteau fi evaluate corespunzator fara ascultarea nemijlocita, de catre instanta, a reclamantului si a martorilor (Lacadena, citata anterior, par. 47).

De asemenea, pentru a-l condamna pe reclamant, curtea de apel si ICCJ s-au bazat pe declaratia initiala a lui Tudor Tudor si pe transcrierile convorbirilor. Reclamantul a contestat insa in mod repetat legalitatea inscrisurilor respective.

Legalitatea declaratiei initiale a lui Tudor Tudor a fost macar verificata si confirmata de tribunal (supra, par. 19), insa instantele nu au examinat legalitatea transcrierilor. Curtea retine ca, desi relevanta si importanta acelei probe nu a fost contestata in timpul procesului, instantele nu au putut obtine o expertiza asupra continutului ei deoarece procurorul a refuzat sa permita expertilor desemnati de instanta sa examineze materialul respectiv (supra, par. 17). De asemenea, nu s-a dat curs cererilor reclamantului ca procurorul sa prezinte o copie a autorizatiei de interceptare si ca toate transcrierile sa fie puse la dispozitie, desi reclamantul a prezentat argumente privind relevanta lor pentru aparare (supra, par. 22 si 28).

Desi nu are sarcina de a evalua relevanta acestei probe, Curtea retine ca instantele interne nu i-au permis reclamantului sa foloseasca garantiile procedurale prevazute de lege pentru a contesta autenticitatea si acuratetea transcrierilor (supra, par. 31).

In ultimul rand, ICCJ s-a bazat pe procesele-verbale intocmite de investigatorii sub acoperire (supra, par. 28). Reclamantul a contestat folosirea acestor procese-verbale in toate gradele de jurisdictie si a cerut audierea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorului acestora (supra, par. 18, 26 si 28). Autoritatile interne nu au prezentat motive intemeiate pentru neascultarea acestor martori (supra, par. 18; Al-Khawaja si Tahery, citata anterior, par. 119). Condamnarea reclamantului s-a bazat in mare masura, daca nu chiar in cea mai mare masura, pe declaratiile date de martori in faza de urmarire penala. Cu toate acestea, apararii nu i s-a acordat niciodata posibilitatea de a le adresa intrebari, nici macar intr-o sedinta secreta in care li s-ar fi putut garanta confidentialitatea, posibilitate care era prevazuta de legea interna (supra, par. 30).

Aceeasi concluzie este valabila in ceea ce priveste omisiunea instantei interne de a proceda la ascultarea nemijlocita a martorului D.C., presupus informator al politiei, a carui declaratie data in prezenta procurorului constituia, in opinia Guvernului, unul dintre cele mai incriminatoare inscrisuri in privinta reclamantului (supra, par. 23 si 36).

Considerentele de mai sus ii sunt suficiente Curtii pentru a concluziona ca, prin condamnarea reclamantului in lipsa ascultarii nemijlocite a acestuia sau a martorilor si in lipsa unei examinari corespunzatoare a cererilor acestuia pentru expertizarea inregistrarilor convorbirilor telefonice si pentru audierea corespunzatoare a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorului, autoritatile interne nu au oferit practic garantiile corespunzatoare pentru a contrabalansa problemele cauzate apararii prin limitarea drepturilor acesteia.

Procesul indreptat impotriva reclamantului nu a fost echitabil si, in consecinta, a fost incalcat Art. 6.1 din Conventie”.

Iata si motivarea hotararii CEDO in cauza Danila vs. Romania:

(...) Pe de alta parte, Curtea a declarat ca atunci cand o instanta de apel este sesizata cu o cauza in fapt si in drept si studiaza in ansamblu problema vinovatiei sau nevinovatiei, ea nu poate, din motive de echitate a procesului, sa se pronunte asupra acestor chestiuni fara o apreciere directa a marturiilor prezentate personal de acuzatul care sustine ca nu a comis fapta considerata infractiune (Ekbatani vs. Suedia, hotararea din 26 mai 1988, seria A nr. 134, p. 14, par. 32; Constantinescu vs. Romania, mai sus-citata, par. 55).

In speta, Curtea observa de la bun inceput ca nu se contesta faptul ca reclamantul a fost condamnat de curtea suprema de justitie fara sa fi fost audiat in persoana (paragraful 20 de mai sus).

Ca urmare, pentru a stabili daca a avut loc o incalcare a articolului 6, este indicat sa se examineze rolul curtii supreme de justitie si natura chestiunilor pe care trebuia sa le ia la cunostinta.

Curtea reaminteste ca in speta extinderea puterilor jurisdictiei de recurs este definita in articolele 385/15 si 385/16 din Codul de procedura penala. Conform articolului 385/15, curtea suprema de justitie, ca instanta de recurs, nu era obligata sa judece din nou pe fond, dar avea aceasta posibilitate. La 15 iulie 1998, curtea suprema de justitie a admis recursul parchetului, a casat sentinta tribunalului judetean din 19 februarie 1997 si decizia din 30 mai 1997 a curtii de apel si a judecat din nou pe fond. Conform prevederilor legale sus-citate, rezulta ca procedura in fata jurisdictiei de recurs era o procedura completa care urma aceleasi reguli ca o procedura pe fond, curtea suprema de justitie ajungand sa cunoasca deopotriva in fapt si in drept cauza. Jurisdictia de recurs putea sa decida fie confirmarea achitarii reclamantului, fie vinovatia acestuia, dupa ce va fi realizat o apreciere completa a chestiunii vinovatiei sau nevinovatiei partii interesate, administrand dupa caz noi mijloace probatorii.

In speta, aspectele pe care curtea suprema de justitie a trebuit sa le analizeze spre a se pronunta asupra vinovatiei reclamantului aveau un predominant caracter factual. Era vorba de a aprecia daca reclamantul primise o suma de bani si daca primise mai multe bunuri din partea lui D.C.

Curtea constata ca, spre deosebire de cauza Constantinescu sus-citata, prezenta cauza nu implica aplicabilitatea articolului 385/6 alin. (3) din Codul de procedura penala conform caruia in cadrul unei proceduri de recurs introduse contra unei hotarari care nu este susceptibila de apel, instanta este obligata sa examineze cauza sub toate aspectele acesteia, fara a trebui sa se limiteze la mijloacele si cererile invocate de partea care a introdus recursul. Totusi, este indicat sa se observe ca, desi curtea suprema de justitie s-a pronuntat in cadrul unei proceduri de recurs impotriva unei sentinte care facuse obiectul unui apel, rezulta ca trebuia sa procedeze la propria sa apreciere asupra faptelor spre a cerceta daca erau suficiente spre a permite condamnarea reclamantului. Ca urmare, jurisdictia de recurs trebuia sa aiba cunostinta de cauza in fapt si in drept si sa studieze in ansamblul ei chestiunea vinovatiei sau nevinovatiei, conform jurisprudentei constante a curtii.

In sfarsit, desi Guvernul subliniaza faptul ca reclamantul nu a cerut sa fie audiat de curtea suprema de justitie, Curtea apreciaza ca jurisdictia de recurs era obligata sa ia masuri pozitive in acest scop, chiar daca reclamantul nu formulase in mod expres o cerere in acest sens (a se vedea, mutatis mutandis, Botten, sus-citat, par. 53).

Ca urmare, Curtea considera ca hotararea privind condamnarea reclamantului, pronuntata fara ca acesta din urma sa fie audiat in persoana si mai ales dupa achitarea sa de cele doua jurisdictii inferioare, este contrarie cerintelor unui proces echitabil in sensul Art. 6.1 al Conventiei.

A avut deci loc o incalcare a articolului 6.1 din Conventie”.

*Cititi aici Hotararea CEDO din 25.02.2014 in cauza Ion Irinel Vaduva vs. Romania (cererea nr. 27781/06)

*Cititi aici Hotararea CEDO din 08.03.2007 in cauza Costica Danila vs. Romania (cererea nr. 53897/00)

*Cititi aici decizia ICCJ nr. 719/03.02.2006 pronuntata de judecatorii supremi Luminita Livia Zglimbea, Mircea Aron si Ioana Surdescu, in dosarul 30435/1/2005, privind pe Ion Irinel Vaduva

*Cititi aici decizia ICCJ nr. 2007/15.07.1998 pronuntata de judecatorii supremi Stefan Mateescu, Mircea Aron si Maria Coca-Cozma, in dosarul (...)/1997, privind pe Costica Danila

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 13 December 2016 13:25 +9

dragnea!!!!!!renunta la postul de prim ministru!!!!!!ocupa/te de justitie!!!!!!!uite ce au facut nenorocitii din justitie!!!!!in 50 de zile poti scoate LEGEA RASPUNDERII MATERIALE A JUDECATORILOR!!!(imperativa si asteptata de romani),apoi scoate din ccr pe sprincenata si morar,REDESCHIDE PROCESELE MINJITE,(joianis are si el procese minjite) schimba leggea cu imunitatile si fa art din constitutie 16,DUMNEZEUL JUSTITIEI(nimeni nu/i mai presus de lege)baga/l la puscarie pe moroiul si alcoolitii(si koivesi),suspenda/l pe joianis si preia presedentia romaniei,poporul o sa te iubeasca.repune in drepturi judecatorii si procurorii persecutati de moroiul/joianis.dragnea!!!!!!ocupa/te de justitie si lumea O SA TE IUBEASCA NECONDITIONAT,ALTFEL O SA AI SOARTA JOIANISULUI CARE SE INDREAPTA VERTIGINOS SPRE SUSPENDARE(si aici imi este martora arhiva luju ,am prezis/o!!!

# steluta date 13 December 2016 14:28 +5

EU PRESIMT CA DRAGNEA VA COABITA CU SISTEMUL TICALOSIT CA SI PONTA IN 2012-2014 MAI ALES IN DOMENIUL JUSTITIEI . PS. Prin declaratii Johannis incearca sa MINTA ca are rol constitutional decizional in desemnarea candidatului de premier desi : decizia CCR din 2014 spune clar ca presedintele desemneaza un candidat de premier PROPUS de partide sau de majoritatea care a castigat alegerile , nu propus din "capul sau" NEAVAND ROL DECIZIONAL conform aceleiasi hotarari a CCR

# unul din lumea cea mare date 13 December 2016 17:50 +6

ptr steluta// steluto!!!!stii foarte bine ca te apreciez si/mi placi in luarile tale de cuvint sau in opiniile tale.daca se intimpla precum ,,prezici,, steluto,atunci chiar dau dracului tara asta caci ,ESTE IREMEDIABIL PIERDUTA SI BLESTEMATA,si cu toate ca o iubesc o sa/mi iau gindul total si iremediabil de la ea!!!!!noi astia care haladuim prin lume,iti spun ca SA INTRE IN CAP LA TOATA LUMEA,MIINE DACA NISTE CONDUCATORI DESTEPTI DIN ROMANIA NE/AR CHEMA INAPOI SI NE/AR GARANTA CORECTITUDINE ,NE/AM INTOARCE CU TOTI BANII NOSTRII(strinsi cu greu)SI CU TOATA EXPERIENTRA ADUNATA DE NOI.steluto,poate nu dai 2 bani pe ce zic eu dar experienta(sau know how/ul) nostra valoreaza multe miliarde de euro.pe care romania le/ar primi ca un cadou din partea noastra.fereasca/l dzeu pe dragnea sa coabiteze ,ca pateste ca ponta.dragnea sa coabiteze cu aia care AU CUVINT SI MIE MI SE PARE CA TARICEANU ARE, SI ESTE PATRIOT CA SI DRAGNEA,pina una alta ma bucur ca a cistigat TARA,dragnea si tariceanu.sper

# unul din lumea cea mare date 13 December 2016 18:09 +4

ptr steluta// si daca as fi dragnea,mi/as infringe mindria si bucuria ca am cistigat si i/as da lui tariceanu locul de prim ministru si l/as conditiona pe tariceanu sa o numeasca la justitie pe CATANICIU.steluto eu asa as vedea,o rezolvare desteapta!!!!!!!apoi dragnea ar ajunge presedinte.sper ca o sa ma ,,primesti,, intr/o zi sa vorbim steluto .sa traiesti si SA FII SANATOASA!!!!!!!!!!!!!(stiu steluto ca rolul de min al justitiei il vrea caracaleanul(de la caracal sau de la generalul roman KARAKALA) de iordache ,ca a fost nevasta sa la iccj)

# unul din lumea cea mare date 13 December 2016 13:42 +6

aron!!!!un alt judecator mermelit din mermelica!!!!!!!!!!!!ca alti 80% dintre bucatarii chinezi din justitia mermelita!!!!!!hai sindicalistelor,nu iesiti la greva pentru salarii mai mari????cit de tare meritati SALARII MAI MARI PENTRU ATROCITATILE COMISE??SAU IN NUMELE ACESTOR ATROCITATI,CIT DE MARE AR TREBUI SA FIE SALARIUL VOSTRU?????

# Ticu Isari date 13 December 2016 15:16 +8

Nu inteleg aceasta pozitie a americanilor de a accepta in pozitii cheie numai tortionari, fii si fiice de comunisti dovediti. Sunt mai bine controlati si buni executanti nazisti pentru Unchiul Sam. Un om destept si cu coloana vertebrala nu isi are locul langa colonisti pentru ca ei nu accepta inteligenta ca si datorie. Doamne, am vazut in asa zisa lume democrata atat de multi idioti ca ma intreb unde este adevarul si cum de mai exista aceste tari. Am trait in comunism mult timp. Familia mea a fost desfigurata, furata, inchisa de catre comunisti. Am facut foame in timpul lui Ceausescu, cand toata averea a fost confiscata de comunisti. Astazi vad cum progeniturile tortionarilor sunt in functii decizionale, iar America jubileaza cu ei si langa ei. "Anus contra naturii", "noaptea mintii" cand vezi ca acesti nazisti au atata trecere la americani. Si rusii sunt ticalosi mari, dar parca noii parteneri sunt si mai mari, numai ca ei se dau democrati.

# Cetateanul date 13 December 2016 17:00 +5

Va rog sa remarcati ca Motoaca a avut alta opinie in privinta uneia din decizii. Practic, judecatorii straini sunt mult mai protectivi de drepturi fata de cetatenii romani decat este aceasta securista. Iar pentru a impiedica astfel de solutii la CEDO si-a aduc ciraci-grefieri care sunt procurori sau judecatori sistemisti si care declara tot inadmisibil. Aceste cauze sunt dintre cele declarate admisibile pe vremea profesorului Barsan, inainte de a fi inlaturat prin inscenarea dosarului judecatoarei Barsan. Tot respectul domnului profesor si doamnei judecator.

# unul din lumea cea mare date 13 December 2016 17:58 +7

ptr cetateanul//pentru ca ponta a numit/o pe motoc la cedo,pentru asta l/am injurat,si nu numai.iti spun eu de ce a ajuns ,,cruciata,, la cedo si aici ponta a fost ... ca de obicei.CA SA MICSOREZE RATA DE CISTIG A ROMANILOR LA CEDO,CA SA NU SE MAI PLATEASCA DESPAGUBIRI SI CA SA SE ,,ARATE CA ARATANIA DE JUSTITIE ,, nu/i chiar ciuppacabra de care zicea edelweiss.ponta a fost un ... pe care l/am sprijinit ,dragnea la fel,sper si imi doresc ca dragnea sa aibe caracter!!!!!!inshalaaaaaa!!!!

# Adevărul date 13 December 2016 17:44 +6

Parlamentul trebuie să ia măsuri și să aprobe legea răspunderea magistrațiilor altfel nu scăpăm niciodată de magistrați care dau sentințe strămbe cu știință sau din obligație.Pănă cănd mai suportăm minciuna de la cel mai înalt nivel al justiției.De ce să plătim noi cetățenii simpli greșala altora, sau pedeapsa nu este individuală ?

# Edelweiss - Rarinc de Bucovina date 13 December 2016 23:16 +3

Buey, am și Io* nevoie de o consultație juridică moca. Poate mă ajută advocatul ceala tradițional care se păruiește de vreo 3.000 de ani c-un advocat netradițional. Șotia e așa: poci să sesizez la „Cooperativa Nufărul” din CSM despre o pronunțare care, după încheierea deliberărilor, a fost amânată de 3 ori: 14 zile, apoi 14 zile, apoi încă 7 zile? :-) Glumesc! Deja am scris sesizarea și plicul, pe art. 97, 99^1 alin. (2) din Legea 303/2004 a Cyborgului și Androidului judiciar, cu raportare la art. 391 C.proc.pen. Știu deja răspunsul „Cooperativei” dar mi-e dor să mai primesc o tâmpenie oficială față de care să mă hlizesc ca prostul. (sunt cam trist și n-are cine mă înveseli, așa că apelez la clovnii din IJ / CSM). :sad: :sad: :sad:

# Sava date 14 December 2016 13:00 +2

Aron esti in grupul lui kovesi ,livia stanciu,man ciprian/doar in vara anului 2015 erai la cafea in Stei cu tatal acestui frustrat procuror de liceu minier,cu care esti on relatii de prietenie avind loc vizite la tine acasa linga VASCAU.ASta nu te-a impiedicat sa participi la hotaririle CSM-ului prind apararea reputatiei proc.man,la fel danilet,caruia judecatorul din Stei care a judecat fam.sava i-a cerut traficarea solutiei la Inspectia judiciara privind sesizarea noastra la abuzurile si incalcarile drepturilor noastre,danilet aparand martor pentru jud.muntean,iar inspectia s-aconformat.Ti-ai exercitat si tu A ron influenta ,astfel ca ma intreb daca este cineva din csm si inspectia jud.peste nivelul vostru.Rusine!sava-Oradea

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva