Italia i-ar putea spune fara nici cea mai mica problema „adio” Uniunii Europene, tinand cont de crasa nepasare cu care a fost tratata in fata pandemiei de coronavirus atat de catre birocratii de la Bruxelles, cat si de catre principalele economii ale UE, Germania si Franta. Iptoeza a fost lansata marti, 17 martie 2020, de catre avocatul Gheorghe Piperea (foto), care a evidentiat cu aceeasi ocazie un scenariu corolar: pierderea increderii romanilor in lozinca „vrem o tara ca afara”.

Pe de alta parte, nici statul roman nu va iesi cu imaginea nesifonata din criza coronavirusului, diasporezii urmand sa acuze autoritatile de la Bucuresti ca nu le-au acordat suficienta asistenta medicala si ca nici nu s-au implicat in aducerea lor in tara in timp util, in conditiile in care unele tari si-au inchis deja granitele (vezi cazul Ungariei), a punctat avocatul.

In acelasi context al strainilor care ii lasa balta pe romani, maestrul Piperea a prezentat in premiera un discurs pe care l-a scris pentru Marian Patuleanu, primarul din comuna sa natala (Singureni, judetul Giurgiu), pentru ca edilul sa-l rosteasca in Hanau – orasul german in care la 19 februarie un neonazist a impuscat mortal 10 oameni si a ranit alti 5. Printre cei ucisi s-a numarat si Vili Viorel Paun, un tanar de 23 de ani din Singureni. Primarul Patuleanu chiar a tinut cuvantarea respectiva in Hanau (unde a fost prezenta insasi Angela Merkel), dar presa germana a ignorat-o, sustine Gheorghe Piperea.

Cutremuratorul discurs demasca xenofobia occidentalilor fata de romani, in ciuda faptului ca acestia fac munci pe care multi dintre vestici le refuza, cu riscul de a fi tratati ca niste sclavi. Iar ei cu greu se pot intoarce in tara de origine, din cauza ca statul roman – din excesul de zel de a adopta mimetic lozinca „vrem o tara ca afara” – a ignorat politicile de protectie sociala, preferand in schimb sa le cante in struna corporatiilor straine, conchide profesorul universitar.

Iata ce a scris avocatul Gheorghe Piperea pe Facebook:

„Uniunea Europeana se afla la rascruce. Ca niste gaini fara cap, birocratii de la Bruxelles si sefii guvernelor statelor cu cele mai mari economii din Europa nu numai ca s-au dus dupa fenta Chinei (care a orchestrat magistral partitura 'pandemiei'), dar au si reusit, in numai 2 saptamani, sa distruga ideea de solidaritate europeana si conceptul de libertate de circulatie a marfurilor, capitalului si a persoanelor in interiorul UE.

Nu stiu daca Italia va mai ramane in UE dupa ce trece pandemia - cele doua mari economii 'prietene', Germania si Franta, au refuzat in mod cinic sa ajute Italia - dar imi este clar ca romanii care aveau cea mai mare incredere in UE si-au pierdut planurile de a avea 'o tara ca afara'. Lipsiti de asigurari sociale de sanatate si de siguranta locului de munca in 'strainatate', sute de mii de 'imigranti' s-au intors acasa plini de disperare si de manie contra UE, dar increzatori ca 'acasa' vor fi ocrotiti. Pe perioada pandemiei vor fi, cu siguranta, inclusi gratuit in programele de preventie si combatere a coronavirusului, dar nu se stie ce le va mai putea oferi Statul roman ulterior, caci acesti oameni nu au asigurari de sanatate. Nu stiu ce este in sufletul acelor oameni care, de exemplu, sunt acum la granita dintre Austria si Ungaria, si vad ca nu sunt lasati sa vina acasa, iar Statul roman pare ca i-a abandonat acolo.

Probabil putina lume isi mai aduce aminte de atacul terorist de la Hanau, in care a fost ucis si un roman, un consatean de-ai mei. De altfel, putina lume isi mai aduce aminte de alte panici la moda in trecutul apropiat - incendiul din jungla amazoniana, potentialul razboi cu Iranul, incendiul din Australia, suspendarea lui Trump etc. Ne focusam toti, inclusiv serviciile secrete, pe coronavirus, uitand de alte amenintari la adresa securitatii si integritatii noastre individuale sau nationale.

Dar eu mi-aduc aminte.

Pentru comemorarea victimelor acelui atentat, acum doua saptamani s-a organizat o ceremonie la Hanau, la care a fost prezenta si Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

Surprinzator, a fost invitat si primarul din comuna Singureni. La cererea sa, am scris un discurs pentru urechile dnei Merkel si pentru presa germana. Nu stiu daca discursul a fost ascultat (e cert, insa, ca a fost ignorat, caci nu a aparut in presa), asa ca va invit pe voi sa il cititi.

Puteti sa il traduceti in germana si in italiana. Nu e cazul unei traduceri in franceza, ca Macron si presa franceza nu dau doi bani pe noi. Nu e cazul sa il traduceti nici in olandeza sau in suedeza, ca Olanda si Suedia nu vor sa stie nimic despre Romania si romani (daca nu e despre koruption).

Voila:

'Excelenta Voastra, doamna Cancelar Angela Merkel,

Stimati concetateni europeni,

Nimic nu este mai rau si mai nedrept pe lume decat uciderea unui fiu sau a unei fiice.

Tragediile ca cea din orasul Hanau ar putea fi evitate in viitor. Pentru aceasta, primul demers pe care ar trebuie sa il faca autoritatile germane si cele europene ar trebui sa fie coborarea discursului public la nivelul familiei si al apropiatilor celor ucisi.

Desi drepturile noastre fundamentale sunt permanent restrictionate in scopul desfasurarii luptei impotriva terorismului, iar fonduri imense sunt alocate serviciilor secrete, astfel de rataciti, ca cel care a curmat atatea vieti si a distrus atatea destine in recentul atentat terorist din orasul Hanau, isi duc nestingheriti la capat proiectele ucigase.

Pentru un dram de speranta de mai bine si de incredere in viitorul Europei, ar trebui interzise fara nicio ezitare orice ideologii rasiste sau totalitare si ar trebui inchisi toti cei care propovaduiesc ura si indeamna la atentatul asupra vietii altora.

Excelenta,

Sunt primarul unei comune mici de langa Bucuresti, ai carei rezidenti sunt, in proportie de peste doua treimi, plecati la munca in Uniunea Europeana. Inca se mai spune pe la noi ca acesti oameni au plecat la munca 'in strainatate', desi aderarea Romaniei la UE, in ianuarie 2007, ne-a transformat pe toti in cetateni europeni, liberi sa se stabileasca si sa munceasca oriunde in UE, ca la ei acasa. Din nefericire, in politicile publice ale statelor cu economie puternica, precum si, mai ales, in opinia publica main-stream europeana, suntem inca stampilati ca 'emigranti'.

Cetatenii romani nu pleaca 'la munca in strainatate' ca turisti sau ca persoane rau-intentionate, ci din necesitate.

In Romania, exceptand orasele mari, nu se gasesc locuri de munca decent platite. Sunt zone geografice, ca localitatea Singureni, unde nu se gasesc locuri de munca, in ciuda apropierii de marile orase.

Saracia si lipsa de perspective ii obliga pe cetatenii romani sa 'emigreze'.

Uniunea Europeana si statele cu economii puternice au contribuit esential la aceasta saracire si lipsa de perspective. Romania este, prin 'efortul' conjugat al politicienilor nostri si al birocratilor de la Bruxelles, o tara de desfacere, dez-industrializata, cu infrastructura degradabila in ritm alert si cu o agricultura la nivel de inceput de sec. XX. Economia Romaniei isi bazeaza cresterea pe consum si pe import. Legile si politicile publice sunt facute pentru corporatiile globale si pentru creditorii financiari care activeaza in Romania, si nu pentru oamenii de rand. De aceea, nu ar trebui sa surprinda exodul celor 4 milioane de cetateni romani in UE, ci sa socheze lipsa de preocupare pentru crearea de locuri de munca, educatie, sanatate si dezvoltare umana, la locurile de bastina a cetatenilor romani.

Opinia publica europeana este invatata sa creada ca Romania este o tara corupta si, in consecinta, cetatenii romani pot avea intentii rele sau comportamente de rea-credinta. Romania nu este mai corupta decat alte tari ale UE, iar cetatenii romani sunt onesti si de buna-credinta, in aceeasi proportie in care sunt onesti si de buna credinta nemtii, olandezii sau italienii. Cu toate aceste, de la stampila nerealista de cetean al unei tari corupte, pana la transformarea in tap ispasitor a 'imigrantului' roman, nu mai este decat un pas.

Frustrarile cetatenilor europeni din statele cu economie dezvoltata pentru propriul loc de munca pierdut sau pentru statutul social asa-zis uzurpat de 'imigranti' pot duce la nenorociri ca cea din orasul Hanau, unde a fost ucis cu sange rece Vili, constateanul nostru.

Cetatenii romani care muncesc in UE sunt, insa, in marea lor majoritate, oameni cinstiti si muncitori. Contribuie la cresterea permanenta a PIB-ului in UE. Fac munci sau profesii pe care multi localnici le refuza si, socant pentru o Europa a sec. XXI, sunt cazuri din ce in ce mai numeroase de sclavie a romanilor la locul de munca. Dar aceste lucruri nu fac parte din agenda opiniei publice europene, intrucat cetateanul roman este docil, este credincios, este retinut, nu se revolta.

Va asigur, insa, stimati concetateni europeni, ca multi dintre cei care lucreaza acum in UE, in conditii grele sau umilitoare, s-ar intoarce in Romania, cu conditia ca politicile publice sa nu mai fie concentrate pe corporatii si banci, ci pe dezvoltare umana, locala si regionala, generatoare de locuri de munca si speranta de viata decenta.

Mutati-va atentia de pe corporatii globale si banci, pe omul de rand, si veti vedea rapid aceasta inversare a fluxului de 'emigranti', inapoi catre tari ca Romania, unde traditiile si familia inca mai conteaza in viata omului de rand.

O asemenea lectie, invatata din experienta romaneasca, ar putea fi aplicata si in cazul imigrantilor non-UE. Combaterea saraciei si a inegalitatii economice, prin eforturi sustinute si rezonabile de dezvoltare umana, locala si regionala, ar reduce valul acestor imigranti, fara a mai face din valurile migratiei non-UE motive de teama, populism sau rasism in UE'”.