A aparut Protocolul de cooperare incheiat la finalul anului 2013 de fostul procuror general al Romaniei, Tiberiu Nitu, si de fostul presedinte al ANAF Gelu Diaconu, document care a permis inspectorilor ANAF sa se mute in sediile parchetelor pentru a lucra cot la cot cu procurorii in dosarele penale in care, ulterior, ANAF se constituia parte. Documentul exploziv a fost publicat in premiera de jurnalistul Ion Cirstoiu pe blogul sau, cristoiublog.ro, in 12 martie 2019, si releva ca, din 2013 pana in prezent, au fost constituite echipe comune formate din inspectori antifrauda si procurori, care au cooperat in dosarele ce vizau infractiuni precum evaziunea fiscala ori fraudele fiscale si vamale. Sustinem ca si in prezent exista astfel de echipe mixte formate din procurori si inspectori ANAF intrucat, din informatiile noastre, documentul nu a fost denuntat public de institutiile semnatare.

Existenta protocolului a fost confirmata chiar de Parchetul General, dupa ce Lumea Justitiei a prezentat, in 25 ianuarie 2019, dovada suprema ca inspectorii ANAF lucreaza cu procurorii in dosarele aflate pe rolul PICCJ (Click aici pentru a citi). La acel moment insa Parchetul General condus de Augustin Lazar nu a catadicsit sa faca public continutul protocolului, precizand, intr-un raspuns acordat redactiei noastre, doar ca Protocolul a fost semnat in vederea punerii in aplicare a OUG 74/2013 care prevedea reorganizarea ANAF, prin infiintarea Directiei antifrauda fiscala  (Click aici pentru a citi). Atunci am semnalat argumentul aiuritor oferit de PICCJ, potrivit caruia protocolul de colaborare din Parchetul General si ANAF a fost semnat pentru realizarea activitatilor prevazute in Ordonanta de Urgenta nr.74/2013, subliniind ca, practic cele doua institutii au semnat un protocol pentru aplicarea legii, in vederea aplicarii legii!

Ce nu a spus Lazar, insa o demonstreaza protocolul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu, este ca in sediile parchetelor unde erau relocati inspectorii ANAF (in baza unui concurs in care se primeau doar inspectorii agreati) s-au constituit echipe mixte formate din reprezentati ai ANAF si procurori, care erau conduse de procurori.

Cooperarea pe echipe mixte dintre inspectorii ANAF si procurori este prevazuta la art. 3 lit. c) din Protocolul PICCJ-ANAF, unde se releva si ca aceste echipe intocmeau planuri de actiune in vederea valorificarii informatiilor si strangerii de probe in dosarele penale:

"Art. 3 lit. c) – Constituirea de echipe comune care sa procedeze, pe baza unor planuri de actiune, sub conducerea si coordonarea procurorilor, la valorificarea informatiilor si strangerea probelor privind comiterea unor infractiuni".

Practic, acest lucru facea posibil ca procurorii sa beneficieze de sprijinul inspectorilor ANAF in realizarea urmaririi penale in dosarele in care, ulterior Agentia Nationala de Administrare Fiscala se constituia parte. Schimbul de date si informatii pe care inspectorii ANAF il faceau cu procurorii in dosarele penale ce aveau ca obiect infractiuni de evaziune fiscala, ori fraude fiscale si vamale este, de asemenea, retinut in Protocolul de cooperare incheiat de Nitu si Deaconu, la art. 14: "Modalitatea concreta de cooperare in instrumentarea cauzelor avand ca obiect evaziunea fisciala, fraudele fiscale si vamale, inclusiv in ceea ce priveste schimbul de date si informatii si constituirea echipelor operative comune, se stabilesc prin metodologie comuna".

Din punctul nostru de vedere, protocolul dintre ANAF si PICCJ este extrem de grav, fiind de neconceput ca cei care intocmesc documentatia pentru un dosar penal sa fie si cei care ulterior se constituie parte civila in cauza. La fel de ingrijorator este ca tot prin protocolul semnat de Tiberiu Nitu si Gelu Diaconu s-a decis ca periodic sa fie organizate intalniri in care sa se efectueaze "analize comune", dar si "sesiuni regionale de dezbatere a problematicii profesionale comune" si participari la "programe comune de pregatire, specializare si perfectionare comune".

De parca nu ar fi fost suficient, in protocolul de cooperare semnat in 2013, s-a stabilit ca inspectorii antifrauda detasati la parchete sa isi desfasoare activitatea sub coordonarea procurorului, iar evaluarea inspectorilor ANAF sa fie facuta de conducatorului parchetului unde acestia sunt detasati.

Modul in care inspectorii ANAF colaborau cu procurorii, dar si care erau raporturile dintre acestia au fost si mai clar prevazute in Metodologia de investigare a evaziunii fiscale si a fraudalor fiscale si vamale, semnata in februarie 2014 de fostul procuror general Tiberiu Nitu si fostul sef al ANAF Gelu Diaconu si publicata de Lumea Justitiei in editia din 10 martie 2019 (Click aici pentru a citi). Documentul mai sus indicat demonstreaza ca, desi erau constienti de incompatibilitatea in care se aflau, cu afectarea grava a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de anchete, procurorii si inspectorii ANAF au pus in aplicare niste dispozitii care nu se regaseau in lege, ci in protocolul semnat in 2013, si mai apoi in Metodologia din 2014.

Caci, trebuie precizat, Metodologia semnata in februarie 2014 de Nitu si Diaconu si publicata de Lumea Justitiei a fost prevazuta chiar in protocol, la articolul 19, in care semnatarii se angajau ca pana la 1 februarie 2014 sa elaborareze, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne, "o metodologie de investigare a evaziunii fiscale, fraudelor fiscale si vamale".

CCR a gasit nelegala practica punerii ANAF la dispozitia parchetelor

Colaborarea, am zis noi, nelegala dintre PICCJ si ANAF pe dosarele penale a fost constatata chiar si de Curtea Constitutionala a Romaniei care, fara a fi informata de protocolul semnat de Diaconu si Nitu, a stabilit ca este neconstitutionala practica trimiterii inspectorilor ANAF, la ordinul procurorilor, la societatile comerciale devenite tinte ale anchetelor. Tinand cont de prevederile din Protocol, nu este exclus ca aceste ordine sa se fi dat in cadrul intalnirilor in care se intocmeau planurile comune ale inspectorilor ANAF si procurorilor, asa cum nu este exclus ca tot in acele intalniri sa se fi stabilit si viitoarele tinte, care aproape de fiecare data erau societati romanesti neagreate (Click aici pentru a citi).

Inspectorii ANAF lucrau la comanda SRI

La scurt timp dupa aparitia Protocolului PICCJ-ANAF, Federatia Nationala a Sindicatelor din Finante a reactionat acuzand ca scopul Ordonantei de Urgenta nr. 74/2013 care prevedea reorganizarea ANAF, prin infiintarea Directiei antifrauda fiscala, era acela de creare a unui instrument puternic de santaj de catre un grup mic de politicieni. Acest plan ar fi constat in aducerea inspectorilor ANAF langa ofiteri SRI si procurori pentru punerea in aplicare a unor planuri. Potrivit unui comunicat de presa al Federatiei Nationale a Sindicatelor din Finante, dat publicitatii de Mediafax miercuri 12 martie 2019, acest plan a constat in detasarea de la SRI la Parchetul General a 250 de ofiteri, dar si a circa 300 de inspectori ANAF care "lucrau la comanda lor":

Iata comunicatul de presa al Federatiei Nationale a Sindicatelor din Finante, astfel cum a fost redat de Mediafax:

"Odata cu reorganizarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala din 2013, un grup mic de politicieni influenti a hotarat sa-si creeze un instrument foarte puternic de santaj, aducand la un loc ofiteri SRI, procurori si oameni special angajati de catre conducerea ANAF din acea perioada. Prin aceasta masura au fost dati afara 1950 de specialisti la nivel national pentru a face loc celor veniti la noua structura constituita – directia antifrauda fiscala. Concomitent, a fost desfiintata Autoritatea Nationala a Vamilor, fiind distruse sau pierdute arhivele institutiei pentru a nu se mai cunoaste modul in care operau dutyfree-urile in perioada cand vama era condusa de Gelu stefan Diaconu.

Sindicalistii amintesc ca tot atunci a fost desfiintata Garda Financiara, pierzandu-se toate arhivele referitoare la operatiunile ce vizeaza produsele accizabile (alcool, petrol, tigari).

Reprezentantii Federatiei Nationale a Sindicatelor din Finante dau detalii si despre cum actiona noul grup organizat, "acoperit de prevederi legale special create":

- ofiterii SRI (au fost detasati de la SRI aproximativ 250 de ofiteri) veneau in institutie cu directiile de actiune trasate (firme, persoane etc)

- Directia Antifrauda lucra la comanda lor, fiind executate intrutotul ordinele acestora; se faceau plangeri penale pe banda rulanta celor care erau vizati dar de cele mai multe ori aceste plangeri nu se confirmau sau controalele se dovedeau superficiale.

- Angajatii de la antifrauda detasati la parchete preluau plangerile si solicitau puncte de vedere de la structurile de specialitate ale sistemului institutional al ANAF.

"Ne mira in continuare cum cei care au orchestrat aceste operatiuni nu patesc nimic, chiar au tupeul sa explice opiniei publice cum functioneaza statul de drept, desi cunosc perfect mizeria creata si faptul ca din ANAF au plecat 1950 de specialisti pentru a se putea infiinta acest adevarat instrument al terorii".

Iata ce contine protocolul publicat de jurnalistul Ion Cristoiu dintre ANAF si PICCJ: