Ies la iveala noi dovezi cutremuratoare despre cum au fost vanate firmele romanesti, in asa-zisa lupta impotriva evaziunii fiscale (declarata vulnerabilitate la siguranta nationala prin Hotararea CSAT nr. 69/2010, prin eludarea rolului Parlamentului). Aceasta lupta a fost initiata la nivelul SRI – PICCJ - Ministerul Finantelor (ANAF) si a fost exacerbata mai cu seama la nivelul parchetelor din Capitala, unde isi au sediul social cele mai importante firme romanesti, care au fost vanate pentru a fi distruse prin blocari de conturi, inculparea administratorilor si asociatiilor si alte metode. Dintre acestea, ca urmare a penetrarii masive a ANAF de catre ofiteri SRI si ca urmare a modificarii legilor in regimul Traian Basescu astfel incat procesul verbal de constatare al inspectorilor ANAF sa devina mijloc de proba, distrugerea firmelor a devenit o “joaca de copil”.

Pe baza proceselor verbale de control ale inspectorilor ANAF cotropiti de SRI, se retineau pretinse evaziuni fiscale sau rambursari ilegale de TVA. In lipsa oricarei expertize, procurorii de la parchete de tribunale si curti de apel isi crosetau acuzatiile exclusiv pe raportul celor de la ANAF si procedau la sechestre de conturi, inculpari, multe urmate de propuneri de arestare preventiva. Dupa care ani in sir procurorii nu mai faceau nimic in dosare, insa firmele cu conturile blocate si administratorii si actionarii sub masuri preventive, intrau in faliment. In timpul acestor anchete, numerosi oameni de afaceri vanati cu dosare penale au acuzat presiuni de preluare ostila a afacerilor lor de catre concurenta din piata, in special de firmele straine.

Lipsa de impartialitate si obiectivitate in aceste anchete este evidenta, cata vreme intre toti participantii la acuzarea unor firme exista o intelegere oculta, parafata in secret intre SRI – PICCJ – Ministerul Finantelor (ANAF) – Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei.

Monitorizare si vanatoare in masa a firmelor

“Planul comun de masuri pentru eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale” - prezentat in premiera de jurnalista Ana Maria Roman de la Antena 3 – a fost incheiat in baza Hotararii CSAT nr. 69/2010, si semnat in ianuarie 2012 de urmatorii - (vezi facsimil 1):

-Procurorul General al Romaniei Laura, Codruta Kovesi;

-directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior;

-ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomiteanu;

-ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas;

-secretarul de stat din Ministerul Justitiei, Alina Bica (aceasta a semnat pentru ministrul Catalin Predoiu).

“Plan comun de masuri” contine prevederi ingrozitoare pentru o tara care se pretinde democratica, prevederi care vin in contradictie flagranta cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in conditiile in care orice contribuabil este declarat din start suspect ca ar putea comite evaziune fiscala.Astfel, la capitolul I, intitulat “Introducere”, gasim urmatoarea fraza: “Monitorizarea contribuabililor cu potential de evaziune si frauda fiscala ridicat, a societatilor comerciale nou infiintate, clarificarea aspectelor practice rezultate in ultima perioada din activitatea de colectare a taxelor si impozitelor si intensificarea cooperarii interinstitutionale prin acordarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate de catre institutiile de aplicare a legii in domeniu si realizarea actiunilor comune pe cele 9 domenii prioritare de interventie, impun adoptarea de masuri conjugate ale institutiilor de aplicare a legii nominalizate de HCSAT 69/2010”.

Asadar, in document se vorbeste despre operatiuni de monitorizare in masa a contribuabililor cu potential sa comita acte de evaziune fiscala. Practic, orice contribuabil, ca este vorba despre persoana fizica sau societate comerciala, a intrat sub monitorizare, mai ales ca nu se vorbeste nicaieri despre obligatia ca monitorizarea sa presupuna existenta unor suspiciuni sau indicii temeinice.

Efectele protocoalelor la parchetele din Capitala si un ordin al sefului PCA Bucuresti cu rezultate de multumire pentru SRI, DIPI si ANAF

Multa lume se intreaba ce s-a intamplat exact mai departe, mai ales dupa ce ANAF a fost impanzit cu ofiteri SRI, la ordinul lui George Maior, iar parchetele au fost scoase in linia I.

Lumeajustitiei.ro a intrat in posesia unui document care releva ca la nivelul Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, condus pana in ianuarie 2017 de procurorul Cristian Ban (foto 1 centru), actual membru al CSM, si colaborator asiduu pe protocoalele cu SRI, DIPI si cu ANAF, a emis Ordinul nr. 1/6 ianuarie 2014 prin care a ordonat ca in temeiul art. 209, alin. 4 indice 1 din vechiul cod de prorcedura penala:

“Art. 1 - Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti vor prelua de la parchetele de pe langa judecatoriile si tribunalele subordonate ierarhic urmarirea/supravegherea urmaririi penale in dosarele penale avand ca obiect infractiunile de evaziune fiscala... daca s-a cauza o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro... inregistrate la parchete in perioada 01.01.2014 – 30.06.2014;

Art. 2 - Procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti vor prelua de la parchetele de pe langa judecatoriile subordonate ierarhic urmarirea/supravegherea urmaririi penale in dosarele penale avand ca obiect fapte savarsite de persoanele care, potrivit conventiilor internationale, se bucura de imunitati si privilegii... inregistrate la parchete in perioada 01.01.2014 – 30.06.2014;

Art. 3 - ...unitatile de parchet vor inainta la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti dosarele penale intr-un termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea acestora sub numar unic”.

Opinam ca ordinul lui Cristian Ban a incalcat legea care stabileste competentele de instrumentare a dosarelor penale, intrucat art. 209 alin. 4 indice 1 din vechiul Cod de procedura penala, invocat in ordin, prevedea ca un dosar poate fi luat la parchetul superior doar daca urmarirea penala “este impiedicata sau ingreunata... cu acordul procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala”. Or asta presupunea ca intai dosarul sa se afle in lucru la un procuror de la parchetul competent prin lege si doar daca procurorul de caz isi dadea acordul, dosarul putea fi preluat mai sus la PCAB.

De ce sa se emita un asemenea ordin? Stia Cristian Ban de la SRI sau din alta parte ca vor veni in urmatoarele 6 luni dosare grele de evaziune fiscala? Erau cateva pe teava sa fie instrumentate sub directa lui obladuire? S-a lucrat pe protocol si planuri comunce de masuri?

Cert este ca in urma acestui Ordin prin care Cristian Ban a facut legea, trecand peste competenta data de cod, un numar de 32 de dosare au fost luate la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti.

Lumeajustitiei.ro cere CSM si Inspectiei Judiciare sa verifice ce s-a ascuns in spatele acestui ordin!

Verificarile sunt cu atat mai imperioase cu cat in bilanturile de activitate ale PCAB pe anii 2014 si 2015, procurorul general Cristian Ban a declarat ca rezultatele obtinute in urma ordinului sau s-au produs in dosare in care s-a lucrat cu servicile de informatii SRI si DIPI, dar si cu ANAF:

“Comparativ cu celelalte parchete de nivelul curtilor de apel din tara se constata ca Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu unitatile subordonate a recuperat peste 65% din totalul prejudiciilor recuperate la nivel national. La obtinerea acestor rezultate un rol important l-au avut si unitatile de politie economica de la nivelul IGPR, DGPMB si sectoarelor din Capitala, structurile DIPI si SRI si nu in ultimul rand specialistii antifrauda din cadrul ANAF detasati la parchete (...)

De asemenea, prin Ordin al procurorului general s-a dispus preluarea de catre Parchetul Curtii de Apel a dosarelor complexe de evaziune fiscala, spalare de bani si contrabanda, cu un prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, precum si a dosarelor avand ca obiect conflictul de interese.

Ca urmare a acestor masuri, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti s-au solutionat, in premiera, in cursul anului 2014 mai multe cauze deosebit de complexe fiind emise 9 rechizitorii privind un numar de 22 inculpati (7 in stare de arest).

Prejudiciile estimate in solutiile Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti au fost de 92.132.697 lei (aprox. 20.473.932 euro). Din acestea au fost recuperate efectiv ori s-au instituit masuri asiguratorii pentru sumele de 57.125.921 lei (12.694.649 euro). La aceste date se adauga si prejudiciile recuperate si masurile asiguratorii instituite de celelalte unitati de parchet de pe langa tribunalele subordonate care, s-au ridicat la aproximativ 37.000.000 euro, evidentiindu-se Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti cu bunuri indisponibilizate in cuantum de 33.000.000 euro. Si celelalte unitati de parchet au avut rezultate in crestere fata de anii anteriori fiind depuse eforturi din partea procurorilor specializati, conducerilor unitatilor de parchet si a lucratorilor de investigare a fraudelor (...)

Se apreciaza ca pozitiva activitatea specialistilor ANAF detasati la parchete, desi se simte nevoia unei pregatiri profesionale superioare in cazul unor dintre acestia. Spre finele anului 2014 s-a stabilit un program periodic de intalniri cu conducerea ANAF pentru rezolvarea chestiunilor de practica neunitara.

Un neajuns constatat este acela care consta in imposibilitatea efectuarii de controale fiscale de catre specialistii ANAF detasati la parchete la ordinul procurorilor.

Un alt neajuns este cel legat de obligativitatea efectuarii unei expertize in situatia contestarii raportului de constatare intocmit de specialistii ANAF.

De asemenea, se simte nevoia alocarii unor resurse materiale suplimentare (computere, programe informatice s.a) specialistilor detasati de catre Directia Generala Antifrauda pentru eficientizarea activitatii.

Colaborarea cu SRI si DIPI a fost una foarte buna la nivelul marii majoritati a unitatilor de parchet, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti simtindu-se nevoia diversificarii colaborarii in scopul sesizarii si documentarii mai multor fapte din cele analizate.”

* Cititi aici integral Planul comun de masuri pentru eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a evaziunii fiscale din 2012

* Cititi aici Analiza activitatii PCA Bucuresti pe anul 2014 (vezi pag. 4-5)

* Cititi aici Analiza activitatii PCA Bucuresti pe anul 2015 (vezi pag.3)