S-a batut in cuie: Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a comis un abuz impotriva deputatului Mihai Lasca (foto 1), presedintele Partidului Patriotii Poporului Roman (PPR).

La 14 octombrie 2024, judecatorii Mircea-Mugurel Selea, Simona-Elena Cirnaru, Francisca-Maria Vasile, Elena Barbu si Lucia Rog de la Inalta Curte de Casatie si Justitie l-au achitat definitiv pe Lasca in dosarul in care DIICOT l-a trimis in judecata pentru presupusa fapta de constituire a unui grup infractional organizat menit sa se ocupe cu traficul de migranti.

Astfel, completul de 5 de la ICCJ a confirmat achitarea dispusa la 4 iulie 2023 de catre magistratii supremi Valerica Voica, Alin-Sorin Nicolescu si Constantin Epure (click aici pentru a citi).

In esenta, si la fond, si la apel, Inalta Curte a constatat ca desi a existat o intentie din partea lui Lasca de a constitui un grup care sa traficheze migranti, fapta concreta de a-i trece pe acei migranti peste granita in mod fraudulos nu s-a concretizat. In plus, nici macar nu se poate stabili cu certitudine constituirea unui grup infractional organizat, la dosar existand doar discutii intre Mihai Lasca si alte persoane, insa acele planuri nu au fost puse in practica.

Achitare dupa trei luni la „Beciul Domnesc”

Subliniem ca aceasta achitare definitiva vine dupa ce Mihai Lasca a stat trei luni de arest preventiv: din 13 martie pana in 8 iunie 2013. In schimb, parchetul l-a trimis in judecata abia cinci ani mai tarziu. Dupa cum vedeti in facsimilul de mai jos, rechizitoriul nr. 111/D/P/2013 emis abia la 23 iulie 2018 de procurorul Ciprian-Horia Puie a fost confirmat de catre sefa DIICOT Oradea Daciana-Bianca Vidrean.

Amintim ca anul trecut, cu ocazia achitarii din prima instanta, avocatul Cezar-Edwards Bivolaru (foto 2) – aparatorul lui Mihai Lasca – a explicat pentru Lumea Justitiei ca desi rechizitoriul este semnat de procurorul Puie, ancheta a fost inceputa in 2013 de catre procurorul DIICOT Adrian-Constantin Pantea – acelasi care l-a retinut pe Lasca. Initial, ancheta avea in vedere presupusa implicare a lui Mihai Lasca intr-un grup infractional organizat care ar fi clonat carduri, insa aceasta acuzatie a fost clasata prin rechizitoriu, procurorul Pantea inculpandu-l pe Lasca doar in legatura cu pretinsul trafic de migranti. Trafic despre care Inalta Curte a constatat ca nu s-a concretizat in niciun fel.

Iata minuta deciziei ICCJ nr. 29/2024 din dosarul nr. 2044/1/2023:

„Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. impotriva sentintei nr. 417 din data de 4 iulie 2023, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 692/1/2022, privind pe intimatul inculpat Lasca Mihai-Ioan.

In baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelului declarat de Ministerul Public Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. raman in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 14 octombrie 2024”.

Redam principalul pasaj din decizia de achitare:

„III. Analizand hotararea atacata, prin prisma motivelor de apel, cat si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform prevederilor art. 417 alin. (2) din Codul de procedura penala, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca apelul formulat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. este nefondat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele considerente: (...)

III.2. Referitor la critica privind gresita solutie de achitare a intimatului inculpat Lasca Mihai-Ioan pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca, prin actul de sesizare s-a retinut in sarcina inculpatului Lasca Mihai Ioan ca, in perioada august-septembrie 2012, in vederea obtinerii unor castiguri materiale, a initiat si a constituit alaturi de inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe si alte doua persoane neidentificate, cunoscute sub apelativul 'Feri' si 'Nelu', un grup infractional organizat al carui scop a fost identificarea si racolarea de persoane de origine afro-asiatica pe care sa le calauzeasca sau transporte in vederea trecerii ilegale peste frontiera de stat a Romaniei in Ungaria si apoi in tari din Europa Occidentala, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 367 alin. (1) din Codul penal, in modalitatea initierii si constituirii, cu aplicarea art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) din Codul penal si art. 5 din Codul penal.

Potrivit art. 367 alin. (1) din Codul penal, sunt sanctionate actele de initiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infractional organizat, iar potrivit alin. (6) prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Initierea unui grup infractional organizat se refera la efectuarea de acte menite sa determine si sa pregateasca constituirea unui asemenea grup.

Constituirea, ca varianta alternativa a elementului material in continutul normei de incriminare, implica asocierea efectiva, in scopul de a fiinta in timp si de a pregati, organiza si de a duce la indeplinire savarsirea uneia sau mai multor infractiuni, fiecare membru urmand sa se supuna unei discipline interne si anumitor reguli privind ierarhia, rolurile si planul de activitate.

Potrivit dispozitiilor legale, infractiunea de grup infractional organizat implica existenta unor cerinte de natura obiectiva, cum ar fi participarea a minimum trei persoane, continuitatea in timp a gruparii, constituirea sa pe baza unei intelegeri intre membri, existenta unor roluri prestabilite ale acestora si a unor reguli specifice unei unitati structurate. Prin 'structura determinata' se intelege o coordonare in plan vertical a gruparii constituite, caracterizata printr-o ierarhie clara, in care liderul da ordine, directive infractionale, iar membrii le executa, actiunile fiind convergente in indeplinirea obiectivelor comune tuturor celor ce compun grupul.

Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat a fost incriminata prin art. 367 din Codul penal in considerarea periculozitatii sale, decurgand din scopul gruparii, si anume, savarsirea de infractiuni. Pentru existenta faptei este suficient ca infractiunea scop sa fi fost planificata, nefiind necesar sa fi fost efectiv comisa, fiind incriminate si actele de pregatire care iau forma initierii grupului infractional organizat. Daca infractiunea ce intra in scopul gruparii a fost insa efectiv comisa, va exista un concurs de infractiuni intre grupul infractional organizat si respectiva infractiune ce a intrat in scopul gruparii.

In ceea ce priveste aderarea la grupul infractional organizat, aceasta se realizeaza prin exprimarea consimtamantului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri, fara a fi necesar sa participe in mod direct la activitatea infractionala a grupului, insa este necesar sa cunoasca rolul pe care il va indeplini in cadrul asocierii si modul in care se va subordona celorlalti membri, in situatia contrara neputandu-se retine respectiva varianta a normei de incriminare.

Sprijinirea grupului infractional presupune furnizarea de asistenta, ajutor, informatii, sfaturi membrilor grupului infractional organizat de catre o persoana care nu face parte din acesta, putand consta in orice contributie de natura sa inlesneasca activitatea asocierii sau sa ajute in orice mod la mentinerea existentei acesteia, indiferent daca sustinerea este de natura materiala sau morala.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea prevazuta de art. 367 alin. (1) din Codul penal se comite numai cu intentie directa, calificata prin scopul prevazut in continutul elementului subiectiv al incriminarii, respectiv in scopul savarsirii de infractiuni.

Analizand acuzatiile formulate in speta, prin prisma acestor consideratii teoretice, instanta de control judiciar constata ca din probele administrate in cauza, inclusiv in apel, nu rezulta ca activitatea factuala imputata inculpatului Lasca Mihai Ioan intruneste toate cerintele de tipicitate obiectiva proprii infractiunii de initiere / constituire a unui grup infractional organizat.

Initierea unui grup infractional organizat se refera la efectuarea de acte menite sa determine si sa pregateasca constituirea unui asemenea grup. Un exemplu in acest sens il poate reprezenta propunerea facuta catre anumite persoane in scop de constituire a grupului infractional organizat cu prezentarea mijloacelor de actiune si a scopului pentru care urmeaza sa functioneze acel grup.

De asemenea, pentru existenta acestei variante alternative a elementului material din continutul normei de incriminare, in literatura juridica s-a aratat ca prin initiere se intelege activitatea de punere in aplicare a unui plan de organizare a unui grup infractional, materializata in planificarea actiunii si contactarea unor persoane in scopul de a le convinge sa faca parte din acel grup care are drept scop savarsirea de infractiuni, iar grupul trebuie sa fie structurat, sa aiba o organizare clar determinata, cu atributii bine stabilite pentru fiecare membru al grupului.

Instanta de control judiciar constata ca probele administrate in cauza nu au demonstrat ca activitatile concret intreprinse de inculpatul Lasca Mihai Ioan au vizat constituirea si organizarea efectiva a grupului organizat si nici imprejurarea ca inculpatul si-ar fi asumat rolul de lider al gruparii, iar martorul Bejusca Ioan Gheorghe si numitii 'Feri' si 'Nelu', pe acela de executanti.

Desi s-ar putea retine o aparenta activitate de initiere a unui grup de catre inculpatul Lasca Mihai Ioan, care a inceput la data de 1 august 2012, cand el a expus martorului Bejusca Ioan Gheorghe posibilitatea de a se implica in activitatea de trafic de migranti, precum si faptul ca a purtat unele discutii in acest sens si cu alte persoane (convorbirea telefonica purtata intre cei doi la data de 1 august 2012), din materialul probator nu rezulta, insa, ca inculpatul si-ar fi asumat in mod efectiv rolul de lider si ar fi stabilit roluri si atributii clare pentru fiecare membru al eventualului grup infractional organizat sau reguli specifice unei unitati structurate.

In acest context, pretinsa initiere si constituire a grupului in perioada august-septembrie 2012 nu poate fi retinuta in raport cu imprejurarea ca din probatoriile administrate nu se constata existenta unui consens al inculpatului Lasca Mihai Ioan cu martorul Bejusca Ioan Gheorghe si numitii 'Feri' si 'Nelu' si nici existenta unor acte menite sa determine si sa pregateasca constituirea unui grup infractional, cu o coordonare si organizare caracteristice unui grup infractional, conditii de tipicitate necesare retinerii infractiunii de constituire a unui grup infractional, astfel cum este definit de textul de lege.

De asemenea, sintagma 'constituit pentru o anumita perioada de timp' reprezinta o conditie de existenta a infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, care are menirea de a face diferenta intre pluralitatea constituita de infractori – incriminata de dispozitiile art. 367 din Codul penal – si pluralitatea ocazionala, cu scopul de a evita ca simpla participatie penala la savarsirea unei infractiuni sa fie sanctionata de doua ori atat ca infractiune distincta, cat si ca autorat, instigare sau complicitate la infractiunea efectiv comisa, ceea ce ar fi inadmisibil.

Cerinta ca gruparea sa fie constituita pe o anumita perioada de timp semnifica faptul ca ea nu trebuie sa aiba caracter ocazional, intre membrii grupului infractional organizat trebuind sa existe o intelegere care confera grupului stabilitate si durabilitate.

Prin dispozitiile art. 367 alin. (6) din Codul penal, legiuitorul a prevazut aceasta conditie (constituirea pentru o anumita perioada de timp) tocmai pentru a realiza o distinctie intre pluralitatea ocazionala si pluralitatea constituita, sanctionarea distincta a infractiunii de grup infractional avand in vedere tocmai caracterul periculos al gruparii, aceasta avand caracteristicile specifice ce vizeaza structura, diviziunea sarcinilor intre membrii grupului, ierarhia acestora, precum si durata activitatii desfasurate, elemente ce justifica retinerea gravitatii deosebite a actiunilor infractorilor pentru ordinea de drept.

Or, infractiunea de grup infractional organizat, prevazuta de art. 367 din Codul penal, chiar in varianta initierii, presupune ca activitatea faptuitorului sa vizeze constituirea unei structuri organizate cu o anumita durata in timp – conditie ce nu a fost demonstrata in speta.

Consumarea infractiunii de initiere / constituire a unui grup infractional organizat nu se realizeaza in momentul formarii rezolutiei infractionale in constiinta initiatorului sau a altor membri potentiali ai gruparii, ci aceasta intervine numai dupa transpunerea acestei rezolutii in realitatea obiectiva, in conditiile expres prevazute de de alin. (6) al art. 367 din Codul penal – respectiv: initierea sau constituirea sa vizeze o structura organizata, cu un minimum de membri, a carei activitate sa se desfasoare intr-un interval de timp suficient de indelungat pentru a imprima stabilitate gruparii, iar membrii grupului sa actioneze in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

O alta conditie a existentei grupului infractional organizat este cea a continuitatii grupului, aspect care presupune stabilitate si statornicie a gruparii organizate, care sa garanteze o planificare chibzuita si elaborata a activitatii infractionale-scop.

In acest sens a statuat si Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 472 din 2017, retinand in paragraful 19 ca 'sintagma «constituit pentru o anumita perioada de timp» reprezinta o conditie de existenta a infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, care are menirea de a face diferenta intre pluralitatea constituita de infractori – incriminata de dispozitiile art. 367 din Codul penal – si pluralitatea ocazionala, cu scopul de a evita ca simpla participatie penala la savarsirea unei infractiuni sa fie sanctionata de doua ori atat ca infractiune distincta, cat si ca autorat, instigare sau complicitate la infractiunea efectiv comisa, ceea ce ar fi inadmisibil'.

Prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a Romaniei a mai aratat ca:

'Pluralitatea constituita este o forma a pluralitatii de infractori – alaturi de pluralitatea naturala si de pluralitatea ocazionala (participatia penala) –, creata prin asocierea sau gruparea mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni. Spre deosebire de celelalte doua forme ale pluralitatii de infractori, pluralitatea constituita se caracterizeaza prin aceea ca ia nastere prin simplul fapt al asocierii sau gruparii mai multor persoane in vederea savarsirii de infractiuni – indiferent daca aceasta asociere sau grupare a fost sau nu urmata de punerea in practica a vreunuia din proiectele infractionale -, fiind incriminata prin vointa legiuitorului tocmai datorita caracterului periculos al gruparii, care este structurata, de regula, in trepte sau nivele de comanda, cu sarcini precise, ierarhizari exacte, disciplina si subordonare. Potrivit doctrinei, conditiile de existenta a pluralitatii constituite sunt urmatoarele: a) sa existe o grupare de mai multe persoane; b) gruparea sa fie constituita pe o anumita perioada de timp, sa nu aiba caracter ocazional; c) gruparea sa aiba un program infractional si o structura ierarhica'.

Ca atare, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni, ca forma a pluralitatii constituite, presupune existenta unui grup structurat de persoane, care fiinteaza pentru o perioada de timp si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Gruparea respectiva presupune o anumita organizare, structura ierarhica, repartizarea atributiilor intre membrii gruparii, care o diferentiaza de pluralitatea ocazionala, caracterizata prin lipsa caracterului structurat, a continuitatii in timp si a unor roluri prestabilite in cadrul grupului.

In speta, materialul probator administrat in cauza demonstreaza ca intre inculpatul Lasca Mihai Ioan, martorul Bejusca Ioan Gheorghe si numitii 'Feri' si 'Nelu' au existat discutii care releva interesul acestora de a obtine anumite sume de bani prin savarsirea infractiunii de trafic de migranti, insa aceasta imprejurare nu este suficienta pentru a contura elementele de tipicitate ale infractiunii.

In acest sens pot fi mentionate discutiile purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu martorul Bejusca Ioan Gheorghe in datele de 1 august 2012, la ora 10:45:37 si la ora 12:09:43, si 6 august 2012, la ora 12:04:11, discutiile purtate de inculpatul Lasca Mihai Ioan cu personae ramase neidentificate in datele de 27 august 2012, ora 12:27:14, 27 august 2012, ora 12:27:14, precum si cea din data de 7 august 2012, ora 22:35:36 cu numitul 'Nelu', de asemenea persoana ramasa neidentificata.

Din aceste discutii rezulta ca inculpatul Lasca Mihai Ioan, in perioada august – inceputul lunii septembrie 2012, era preocupat de initierea si desfasurarea unei activitati de trecere a frontierei de stat a unor persoane denumite 'oi', 'oi negre' sau 'mielusei negri'.

Faptul ca prin apelativele 'oi', 'oi negre' sau 'mielusei negri' se facea referire la persoane de culoare rezulta din declaratia inculpatului Lasca Mihai Ioan, data in faza de urmarire penala, in data de 04 aprilie 2013, prin care a precizat, ca, in vara anului 2012, a purtat cu martorii Bejusca Ioan Gheorghe si Budai Mircea, precum si cu o persoana 'Nelu' din Budapesta mai multe convorbiri telefonice despre posibilitatea ajutarii unor studenti straini, de culoare, denumiti in convorbiri 'oi negre', sa ajunga in state europene, contra cost, dar in mod legal:

'Am discutat si despre preturile pentru fiecare cetatean trecut peste granita, printr-o modalitate legala, respectiv, trebuia sa le gasesc o modalitate de a trece in Ungaria casatorindu-se cu romance pentru a obtine cetatenia. […] Eu trebuia, contra unui comision pe bucata student negru, sa gasesc pe cineva care sa se ocupe cu transferul acestora, intr-un mod legal, intr-o tara vest europeana'.

De asemenea, acest aspect a fost confirmat de catre inculpatul Lasca Mihai Ioan in cadrul confruntarii cu inculpatul Bejusca Ioan Gheorghe, in faza de urmarire penala, la data de 23 mai 2013, ocazie cu care a recunoscut ca a purtat discutiile telefonice inregistrate cu martorul Bejusca, ocazie cu care a mai precizat ca a fost contactat de o persoana din Ungaria pentru a gasi pe cineva care sa treaca din Romania in Ungaria niste studenti negri imigranti.

Totodata, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca prin declaratia martorului Hendre Aurel, data in fata instantei de apel in data de 27 mai 2024, declaratie prin care a confirmat aspectele declarate atat in cursul urmaririi penale, cat si in fata instantei de fond, nu se schimba cu nimic situatia de fapt retinuta de catre instanta de fond.

Astfel, desi inculpatul Lasca Mihai Ioan, in intervalul august – inceputul lunii septembrie 2012, a purtat mai multe discutii cu diverse persoane pentru a se implica in activitatea de trecere frauduloasa a frontierei de stat a unor persoane de origine afro-asiatica, in scopul obtinerii unor sume de bani, aceste discutii nu au ajuns sa se materializeze, fiind pur teoretice, in conditiile in care niciunul dintre presupusii membri ai eventualului grup infractional organizat (Bejusca Ioan Gheorghe si persoanele cunoscute cu apelativele 'Nelu' si 'Feri', aflate in Ungaria) nu cunostea acele persoane de origine afro-asiatica ce ar fi urmat sa fie ajutate sa treaca fraudulos granita catre Ungaria si, ulterior, catre destinatia finala, Germania.

In acest context, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori apreciaza ca nu se poate stabili cu certitudine daca activitatea de initiere si constituire imputata inculpatului a vizat o grupare constituita, in sensul incriminat de art. 367 din Codul penal, sau una ocazionala, orientata spre comiterea imediata a unei infractiuni (trafic de migranti) si nici daca s-a avut in vedere o activitate de durata, insa se poate stabili cu certitudine ca aparenta grupare nu a avut o organizare, o structura ierarhica si o repartizare a atributiilor intre presupusii membri ai acesteia.

Prin urmare, lipsa unei organizari in desfasurarea unei activitati infractionale, lipsa unei structuri ierarhice, lipsa de continuitate si durata in timp a grupului a carui initiere a fost retinuta in sarcina inculpatului Lasca Mihai Ioan conduc la concluzia ca activitatea desfasurata de acesta nu se circumscrie elementelor de tipicitate ale infractiunii de grup infractional ornanizat prevazute de art. 367 alin. (1) din Codul penal.

Fata de toate consideratiile expuse anterior, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori va respinge, ca nefondat, apelul formulat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. impotriva sentintei nr. 417 din data de 4 iulie 2023, pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 692/1/2022, privind pe intimatul inculpat Lasca Mihai-Ioan.

In baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea apelului declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – D.I.I.C.O.T. vor ramane in sarcina statului”.

* Cititi aici intreaga hotarare ICCJ de achitare definitiva a lui Lasca

* Cititi aici hotararea ICCJ din prima instanta