In ultimele zile, Jandarmeria romana, dar si organe ale Politiei au capturat zeci de manifestanti din zonele unde au avut loc proteste atat in Bucuresti, cat si in alte mari orase din tara, pentru a-i amenda contraventional pentru tulburarea ordinii publice si pentru participarea la adunari publice declarate a nu fi fost autorizate. Cu exceptia tragerii la raspundere a manifestantilor care s-au dedat la acte de violenta fizica si la distrugeri materiale – pe care echipa Lumeajustitiei.ro le condamna - interventiile fortelor de ordine asupra protestatarilor pasnici si neinarmati reprezinta incalcari ale Drepturilor Omului, dar si incalcari ale Constitutiei Romaniei.

In mod anacronic, Jandarmeria romana are atributii stabilite, printre altele, si prin Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, care este o lege anticetatean, data de regimul Iliescu dupa evenimentele sangeroase din Piata Universitatii din 13-15 iunie 1990, lege care a ramas neschimbata inclusiv dupa Constitutia revizuita din 1993. Legea din 1991 in baza careia Jandarmeria si Politia au amendat deja, cu zeci de milioane de lei, numerosi protestatari, pe motiv ca au participat la adunari neautorizate/ nedeclarate, contine o serie de prevederi nedemocratice, anti-constitutionale si contrare Conventiei Europene a Drepturilor Omului ratificata de Romania in 1994. Si aceasta pentru ca protestele, ca si mitingurile sunt conditionate de existenta unor autorizari prealabile din partea primarilor. Daca edilii nu dau autorizatii, fortele de ordine pot folosi forta, pot retine si amenda pe orice roman care isi striga in strada nemultumirile. Asta inseamna ca, in Romania, prostestele pasnice de strada nu sunt libere, ci conditionate de vointa unui primar, fapt contrar Constitutiei.

Iata ce spune Constitutia Romaniei in privinta dreptului la exprimare si la libertatea intrunirilor:

Art. 30 - Libertatea de exprimare: „(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile”.

Art. 31 - Libertatea intrunirilor: „Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme”.

Art. 53 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati: „(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii”.

Existenta prevederilor din Legea 60/1991, poate permite unor conducatori cu inclinatii dictatoriale sa asmuta fortele de ordine impotriva oricarui manifestant, desi protestele sunt libere conform Constitutiei, cata vreme se desfasoara pasnic. Cu toate acestea, Jandarmeria romana nu s-a limitat doar la a-i anihila pe vandalii si huliganii care au provocat distrugeri si violente fizice (impotriva carora interventiile in forta sunt legal justificate), dar a impieidcat lumea sa protesteze si a ridicat din strada protestatari pasnici, impotriva unora folosind violenta fizica. In plus, conditionarea unui protest de existenta unei autorizatii de la primarie, inseamna a pune botnita oricarui cetatean, care nici macar nu vine in mod organizat la un protest, ci alege sa participe ad-hoc la o adunare, pentru a-si exprima nemultumirile sociale, in virtutea libertatii de exprimare care este inviolabila.

Legea 60/1991 trebuie urgent abrogata!

Evident, amendarea a zeci de protestari in baza unei legi nedemocratice si neeuropene, data in 1991 (care incalca Constitutia din 1993 si Conventia europeana ratificata in 1994) in scopul de a se preveni proteste de genul celui anticomunist din 1991 din Piata Universitatii, este un act abuziv si niciun regim din 1991 incoace nu a avut interesul sa abroge aceasta lege, tocmai pentru a avea garantia ca poate fi oprit orice miting care ar putea pune in pericol prezenta sa la putere.

Practica CEDO

O speta foarte relevanta a CEDO de la Strasbourg, in privinta incalcarii Drepturilor Omului, prin conditionarea organizarii mitingurilor de existenta unor autorizatii, a fost pronuntata impotriva Turciei, stat cunoscut pentru violentele de strada si conflictele etnice care dateaza de foarte multa vreme. In cazul OYA ATAMAN vs Turcia, CEDO de la Strasbourg, analizand necesitatea limitarii exercitarii libertatii de intrunire si asociere intr-o societate democratica, a hotarat ca statele trebuie sa garanteze libertatea de intrunire, sa se asigure ca nu sunt impuse restrictii nerezonabile asupra exercitarii acestora. In acelasi caz, CEDO arata ca reglementari care cer notificari sau autorizari prealabile desfasurarii unor adunari sau demonstratii publice nu trebuie sa reprezinte un obstacol ascuns in calea exercitarii libertatii de intrunire asa cum este reglementat de CEDO. In cazul analizat, Curtea considera de asemenea ca, desi adunarea publica nu a fost legala, nefiind intrunite conditiile prescrise de legea nationala, totusi aceasta situatie nu trebuie sa duca la incalcarea libertatii de intrunire. Curtea considera ca, atunci cand participantii la adunari publice nu se angajeaza in acte de violenta, este important ca autoritatile sa arate un grad de toleranta pentru ca dreptul la libertatea de intrunire garantat de CEDO sa nu fie golit de continut.

Procurorii inchid ochii la violentele nejustificate ale jandarmilor si politistilor

In alta ordine de idei, interventiile jandarmilor si politistilor impotriva manifestantilor, nu au fost doar pentru a-i anihila pe huligani si vandali, ci s-au indreptat si impotriva unor protestatari pasnici, impotriva unor femei, copii si batrani, aflati intamplator pe strazi. Exista chiar si cazuri de jurnalisti agresati de jandarmi pentru ca le filmau interventiile in forta. Televiziunile publice au oferit zeci de filmari cu jandarmi care loveau cu batele, cu pumnii si picioarele persoane fara aparare, aflate cazute la sol, sau dupa ce au fost retinute si urcate in dube. Mai mult, numerosi jandarmi au aruncat, la randul lor, cu pietre in protestatari, comitand aceleasi infractiuni ca cei impotriva carora primisera ordin sa actioneze. Niciun procuror roman nu s-a autosesizat impotriva acestor jandarmi, ceea ce denota frica si servilismul fata de actualul regim.

* Cititi aici Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice