Romania a incheiat de-a lungul timpului zeci de Acorduri si Tratate bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene, privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor care insa in ultimii ani, in loc sa aduca plus valoare tarii, au scos-o pe pierdere. Iar asta pentru ca, ce sa vedeti, castigatorii sunt intotdeauna investitorii cu capital strain, si nu Romania. Basca, in acest context intervin si ambasadele care, de-a lungul timpului au batatorit cararile pe la ministerele cheie pentru a se asigura ca tara noastra ofera conditii de sedere avantajoase investitorilor straini si nu se opun planurilor lor de dezvoltare.

Aceste vizite nu mai sunt de mult un secret, ba chiar sunt publice si aplaudate, si produc efecte dintre cele mai nefaste pentru Romania. Situatia este cu atat mai nefericita pentru Romania cu cat aceste tipuri de acorduri si tratate ajung sa aiba prioritate chiar in fata legislatiei nationale, transformand tara noastra in pamant roditor, dar pentru straini! Periculos este faptul ca Romania a fost somata sa renunte la aceste Acorduri si Tratate, riscand in caz contrar infringementul din partea Comisiei Europene, insa din varii motive pana in prezent au fost denuntate doar cateva dintre acestea.

De aceea prin mentinerea lor consideram ca nu este departe de adevar faptul ca Acordurile si Tratatele bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor incheiate de Romania cu alte state constituie de fapt un pretext de sustinere a investitorilor straini de catre ambasadele statelor lor, beneficiind in continuare de Pasaportul Verde pentru a impune autoritatilor romanesti facilitati pentru companiile din tarile respective, fapt ce le asigura respectivilor investitori o protectie speciala in raport cu investitorii romani. Cat de corect este acest lucru si de ce nu se apleaca nimeni asupra acestui fenomen, ramane sa aflam.

Atentie: nu acuzam ca investitiile straine ar fi nocive, dar atragem atentia ca ele trebuie facute in detrimentul mediului de afaceri autohton si chiar al statului roman.

Comisia Europeana a constatat ca acordurile sunt depasite si a cerut denuntarea lor, in caz contrar Romania riscand infringementul

Totusi, un semnal extrem de categoric a fost dat de Comisia Europeana care, la 18 iunie 2015, a constatat ca acordurile bilaterale de protectie speciala pentru unii investitori sunt depasite (mai ales in conditiile Pietei unice a celor 27 de tari membre) cu incalcarea legislatiei comunitare si avand in vedere reticenta a cinci state membre, printre care si Romania, a decis declansarea unor proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor de catre aceste state, respectiv de infringement impotriva lor, inclusiv a Romaniei.

Potrivit legislatiei interne din Romania, unui Tratat ce a fost ratificat de Parlament i se aplica prevederile art. 11 din Constitutie, respectiv:

-Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte – art. 11, alin. (1);

- Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern – art. 11, alin. (2).

De asemenea, potrivit prevederilor Legii nr. 590 din 22.12.2003 privind tratatele, la alin. (5) al art. 31 se stabileste imperativ ca “prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispozitiilor unui tratat in vigoare”, rezultand astfel ca prevederile tratatelor, inclusiv bilaterale se aplica cu prioritate fata de prevederile legislatiei nationale.

De asemenea, “obligatiile prevazute de tratatele in vigoare se executa intocmai si cu buna credinta“, in conformitate cu alin. (1) al art. 31 din aceasi Lege a tratatelor.

Prioritatea aplicarii prevederilor tratatelor in raport cu dreptul intern, cu referire la tratatele ratificate prin lege de Parlament, rezulta si din prevederile alin. (4) al art. 31 din Legea nr. 590/2003, respectiv “dispozitiile tratatelor in vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterior intrarii lor in vigoare”.

Sub sanctiunea Comisiei Europene de a declansa procedura de infringement impotriva Romaniei ca urmare a constatarii neindeplinirii obligatiilor ce-i reveneau in legatura cu aceste acorduri bilaterale depasite, Parlamentul Romaniei a facut un prim pas timid prin adoptarea Legii nr. 18 din 17 martie 2017 pentru aprobarea incetarii valabilitatii acordurilor privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor incheiate de catre Romania cu statele membre ale Uniunii Europene.

Prin articol unic, Parlamentul Romaniei, in calitate de legiuitor a stabilit “se aproba incetarea valabilitatii prin acordul partilor sau prin denuntare a acordurilor bilaterale prevazute in anexa, care face parte integranta din prezenta lege“.

MAE face lumina: doar 4 acorduri au fost denuntate

Avand in vedere ca de la adoptarea acestei legi, la cererea Comisiei Europene cu amenintarea declansarii procedurii de infigement pentru neindeplinirea obligatiilor de catre Romania in legatura cu incetarea valabilitatii acestor tratate bilaterale, a trecut o perioada de peste patru ani, Lumea Justitiei a solicitat Ministerului Afacerilor Externe sa ne prezinte situatia incetarii acestor tratate.

Cu stupoare am constatat ca din cele 22 de acorduri bilaterale, aprobate de Parlamentul Romaniei sa-si inceteze aplicabilitatea, dupa o perioada de peste patru ani de la adoptarea Legii, Ministerul Afacerilor Externe a reusit sa obtina incetarea valabilitatii acestor tratate bilaterale, fie prin acordul partilor, fie prin denuntare, numai pentru patru acorduri, 18 acorduri dintre acestea ramanand in continuare in vigoare!

Separat de aceste 18 acorduri bilaterale cu statele din UE, mai sunt in vigoare inca 56 de acorduri bilaterale care, in mod normal, dupa o perioada de 10 ani trebuiau analizate si in functie de modul in care fiecare parte a beneficiat de prevederile acestora sa se procedeze la mentinerea sau incetarea valabilitatii lor, facandu-se propuneri in acest sens.

Dosare penale pe tratate

Tot in legatura cu aplicarea si respectarea prevederilor tratatelor in vigoare, Legea nr. 590/2003, la alin. (2) al art. 31, stabileste in mod imperativ ca “aplicarea si respectarea dispozitiilor tratatelor in vigoare reprezinta o obligatie pentru toate autoritatile statului roman, inclusiv autoritatea judecatoreasca, precum si pentru persoanele fizice si juridice romane sau aflate pe teritoriul Romaniei”.

Cu toate acestea, selectiv parchetele din Romania, interpretand Legea nr. 18 din 17 martie 2017 in sensul ca toate tratatele bilaterale incheiate de Romania cu alte state si-au incetat valabilitatea privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, declanseaza actiuni de cercetare penala impotriva unor conducatori de institutii care constransi de prevederile tratatelor bilaterale care acorda protectie speciala unor categorii de investitori, la care se adauga si prevederile interne constitutionale si legislative de respectare ad literam a prevederilor din respectivele tratate, sunt anchetati perioade indelungate de timp, fabricandu-li-se in acest sens dosare penale. Practic, sunt anchetati pentru respectarea unor tratate despre care sustin ca sunt depasite, fara a avea insa vreo vina in conditiile in care, contrar legii, acestea nu au fost denuntate de statul roman.

Desi pentru incetarea sau denuntarea acestor tratate obligatia revine Parlamentului si Ministerului Afacerilor Externe, potrivit art. 34 alin. (5) din Legea nr. 590 din 22 decembrie 2003 privind tratatele, respective “incetarea valabilitatii tratatelor se face cunoscuta prin Ordin al ministrului afacerilor externe, care se publica, fara plata, in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incetarii valabilitatii, sau de la data constatarii incetarii valabilitatii tratatului”, totusi, unele parchete, ignorand faptul ca aceste tratate bilaterale sunt in continuare in vigoare, ancheteaza si deschid dosare penale unor conducatori de institutii din Romania, pentru ca au respectat tratatele bilaterale, prevederile din Constitutia Romaniei si legislatia interna referitoare la aplicarea acestor acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, incheiate de Romania cu alte state, care sunt si in prezent in vigoare.

Astfel, procurorii din unele parchete au trimis deja in fata instantelor de judecata unii conducatori de institutii sub acuzatia de abuz in serviciu sau alte fapte conexe, pe baza unor asa zise denunturi facute in general de martori protejati, desi solutia potrivit prevederilor precitate va fi de achitare pentru ca nu exista fapte penale in conditiile in care aceste tratate bilaterale sunt inca in vigoare.

Ceea ce reusesc unii procurori din parchetele noastre este doar timorarea inutila a unor conducatori de institutii, in principal neagreati politic, carora li se atrage si oprobiul public.

Cu toate acestea, conducatorilor institutiilor din Romania, chiar si membrilor Guvernului, li s-a impus si li se impune in continuare discretionar de catre reprezentantii ambasadelor ale caror tari beneficiaza de aceste acorduri bilaterale, chiar si de asa zisi investitori protejati ai acestor ambasade, sa aplice intocmai dispozitiile tratatelor bilaterale, profitand de faptul ca pana si autoritatile judecatoresti sunt obligate sa aplice si sa respecte dispozitiile acestor tratate, bineinteles cu exceptia unor parchete care continua sa deschida dosare penale, in loc sa sesizeze prin Ministerul Public, asa cum a solicitat Comisia Europeana, ca aceste tratate sau acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, incheiate de Romania sa-si inceteze aplicabilitatea.

In viitor, Lumea Justitiei va prezenta cazuri concrete cu privire la pierderile pe care le-a suferit Romania prin incheierea acestor tratate bilaterale, lipsa protectiei investitorilor romani in statele cu care Romania a incheiat aceste tratate bilaterale si mai ales suferintele inutile provocate unor persoane care, urmare presiunilor exercitate de asa zisi investitori sustinuti de ambasadele straine din Bucuresti, au acordat prioritate prevederilor din aceste tratate conform legislatiei nationale, fiind apoi tarati in anchete sau trimisi in judecata de parchetele in care unii procurori cu conceptii selective i-au tinut sub urmarire penala, acuzandu-i de abuz in serviciu sau alte fapte, in loc sa procedeze la informarea pe cale ierarhica ca aceste tratate bilaterale sa-si inceteze efectele.

Pana atunci insa, prezentam in exclusivitate listele privind acordurile si tratatele in vigoare si denuntate de autoritati, cu mentiunea ca acesta situatie era la inceputul anului 2021. De altfel, precizam ca, intre timp, au fost puse in miscare dosare penale tocmai pe aceste tratate.

*Cititi aici lista Tratatelor privind promovarea si protejarea institutiilor, incheiate intra-UE

*Cititi aici lista Tratatelor privind promovarea si protejarea institutiilor, incheiate cu state terte