Maestrul Calin Valentin Toma, din Baroul Bucuresti (foto) ne sesizeaza un aspect ignorat pana in prezent de statul roman, in cazul imobilelor construite cu nerespectarea prevederilor legale si care ajung, impotriva legii, sa fie inscrise in circuitul civil. Avocatul Toma avertizeaza asupra faptului ca legislatia europeana ratificata de Romania nu garanteaza dreptul de proprietate al persoanelor decat asupra bunurilor dobandite legal. In cazul constructiilor ridicate abuziv, acestea nu pot fi detinute in proprietate de persoane, iar bunurile fara stapan apartin de drept statului roman. Ca atare, se arata in pledoaria avocatului Toma, functionarii statului care fac receptia imobilelor construite ilegal si le inscriu in cartea funciara, incalca lega penala, pentru ca deposedeaza statul de bunuri care ii apartin de drept. Prezentam in continuare argumentatia avocatului Calin Valentin Toma:

Tratatul de la Lisabona (de modificare a Tratatului Uniunii Europene) a fost ratificat de Romania prin Legea 13/2008. Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la 01.12.2009, cf. art 6 din acesta. Tratatului de la Lisabona, la art. 1 pct. 8, da forta obligatorie Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, prevede la art. 17: „Orice persoana are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decat pentru o cauza de utilitate publica, in cazurile si conditiile prevazute de lege si in schimbul unei despagubiri juste acordate in timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosinta bunurilor poate fi reglementata prin lege in limitele impuse de interesul general”.

Per a contrario, o persoana nu are dreptul de a detine in proprietate, de a folosi, de a dispune si de a lasa mostenire bunurile pe care le-a dobandit in mod ilicit.

Notiunea de bun are bineinteles acelasi inteles cu notiunea de bun in sensul Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului. Dispozitiile art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene pot intra in conflict cu legea contraventionala sau cu legea penala romana, care prevad sanctiunea complementara a confiscarii in cazul legii contraventionale sau masura confiscarii in cazul legii penale. Aceasta deoarece art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu permite dobandirea proprietatii bunului rezultat din savarsirea unei fapte ilicite (cum este cazul faptei contraventionale sau penale), iar confiscarea ce se dispune asupra bunului rezultat din fapta ilicita, presupune contrariul in sensul ca dobandirea bunului ar fi operat la persoana care a comis fapta ilicita.

Aplicarea art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, in cazul edificarii constructiilor, poate avea consecinte nebanuite. Este de mentionat ca la edificarea unei constructii se nasc in acelas timp atat bunul ce se edifica cat si dreptul de proprietate asupra acelui bun. Daca edificarea constructiei este facuta fara autorizatie de construire, sau cu incalcarea autorizatiei de construire, edificarea este una ilicita, si astfel, in contextul art 17. din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, persoana care a edificat constructia in mod ilicit, nu poate detine in proprietate acea constructie ilicit edificata.

Deoarece persoana ce a edificat ilicit nu poate dobandi proprietatea unei constructii edificate ilicit, rezulta ca acea constructie edificata ilicit este fara stapan, iar bunurile fara stapan apartin Statului conform art. 477, art. 646, cod civil, fiind domeniu public.

Reamintesc ca bunurile ce apartin domeniului public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, si astfel exista o serie de actiuni ce pot fi promovate oricand, in cazul constructiilor ilicit edificate, indiferent de cate instrainari ar fi intervenit.

In cazul realizarii unei constructii pe baza unei autorizatii nelegal emise, analiza caracterului edificarii, in sensul daca aceasta edificare este licita sau ilicita, este mult mai complexa, putand fi angajata si raspunderea autoritatii publice emitente.

O alta consecinta a constructiilor realizate ilicit, este cea care priveste persoanele ce participa la efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor (inclusiv angajati ai Primariilor). In acest context o edificare ce in mod real este una ilicita ca urmare a nerespectarii autorizatiei de construire (cum se intampla des in realitate), urmata de intocmirea unui proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, care aparent ar constata ca edificarea ar fi conforma cu autorizatia de construire, face sa fie creata prin acest proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor, o aparenta de legalitate a edificarii constructiei, si aceasta aparenta de legalitate si de proprietate sa fie ulterior inscrisa in cartea funciara, si astfel un bun care in mod real apartine domeniului public, ajunge sa fie proprietatea persoanei ce l-a edificat in mod ilicit. Asemenea fapte pot constitui si fapte penale, cu consecinte deosebit de grave, tinand cont de valorile mari pe care le au contructiile.

Consecinte precum cele mai sus mentionate, exista si in legislatia romana, spre exemplu Legea 50/1991, art. 38, care prevede la alin. 1 ca: „Sunt de utilitate publica lucrarile privind constructiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizatiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora”. Desi legea prevede in continuare la aliniatul 2 al art. 38 din Legea 50/1991 aplicarea procedurii exproprierii, despagubirea cuvenita priveste numai contravaloarea terenului prezumat legal dobandit, nu si contravaloarea constructiei ilicit edificate, deoarece propria culpa nu poate fi invocata, iar numai drepturile legal dobandite se bucura de protectia legii (a se vedea si decizia 467/2005 a Curtii Constitutionale).

Desi exista si in legislatia romana dispozitii ce sanctioneaza edificarea ilicita, in practica (cel putin cea cunoscuta de subsemnatul) nu exista vreun caz al aplicarii unor astfel de dispozitii, ce conduce fie la concluzia ca lucrarile de constructii sunt realizate legal (ce este greu de crezut), fie ca nu se disciplineaza edificarile realizate in mod ilicit, de catre autoritatile ce au competente in acest domeniu, cum sunt: Administratia Publica Locala, Inspectoratul de Stat in Constructii, Ministerul de Finante, Ministerul Public.

Mai este de mentionat si rolul ANCPI in acest domeniu care, atat la atribuirea numarului cadastral al constructiei nou edificate, cat si la intabularea ei, nu cerceteaza daca exista sau nu identitate intre proiectul autorizat, anexa la autorizatia de construire, si documentatia cadastrala a constructiei nou edificate.