Scrisoare de protest extrem de interesanta a avocatului Mihai Rapcea (foto) din Baroul Bucuresti. Rapcea atrage atentia asupra modificarilor aduse articolului 39 din Legea 51 din 1995 privind profesia de avocat, prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Este vorba despre un articol care transforma avocatii in functionari publici. O situatie jenanta, in opinia lui Mihai Rapcea.

Avocatul demonstreaza de ce un avocat nu poate fi functionar public, dar isi exprima nemultumirea fata de pasivitatea conducerii UNBR, in frunte cu Gheorghe Florea, care nu a avut nicio reactie pentru a indrepta aberatiile introduse in legea profesiei de avocat. Mihai Rapcea il felicita pe avocatul si deputatul Daniel Fenechiu, presedintele Asociatiei pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (ADSA), care a introdus un proiect de lege privind modificarea art. 39 din Legea avocatilor, in sensul inlaturarii modificarilor prin care avocatul devine functionar public.

De asemenea, Mihai Rapcea il lauda pe presedintele UNBR-ului paralel, Pompiliu Bota, precizand ca acesta ar putea fi luat exemplu. Mihai Rapcea sustine ca admirea consecventa cu care Pompiliu Bota isi apara cauza si dezvaluie ca in acest context alege sa se declare public “Bota-nist”.

Iata scrisoarea avocatului Mihai Rapcea din Baroul Bucuresti:

“Lipsa de timp – datorata volumului mare de lucrari, m-a impiedicat pana acum sa scriu despre cateva noutati trecute din pacate prea usor cu vederea atat de catre vajnica noastra conducere a nobilei profesii de avocat (recte Consiliul UNBR), cat si de catre marele si tulburatul popor al avocatilor.

Ma refer aici la modificarile aduse art. 39 din Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat, prin Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

In noua reglementare, Articolul 39 din legea avocatilor (intrata in vigoare de la 1 februarie 2014!) are urmatorul cuprins:

“Art. 39 (1) in exercitarea profesiei, avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarilor publici, cu exceptia situatiilor in care atesta identitatea partilor, a continutului sau datei unui act.”

Cu alte cuvinte, de la 1 februarie 2014, intreaga suflare avocateasca se afla in situatia jenanta de a fi asimilata functionarilor publici – si nimeni nu se sesizeaza, nu se revolta, nu propune si nu face nimic in sensul acesta.

Unii mai naivi sau mai slab pregatiti vor ridica initial din umeri si vor spune: ce treaba avem noi cu atestarile? Pe noi nu ne priveste, ca noi facem doar instanta sau consultanta, nu dam atestari. GRESIT! – le voi replica acestor stimabili colegi. Aparenta EXCEPTIE la care face referire noua forma a art. 39 (1) din legea avocatilor este – vorba lui nea Iorgu Caragiale, extraordinara, minunata, DAR LIPSESTE CU DESAVARSIRE!

De ce? Pentru ca in exercitatrea profesiei, toti avocatii sunt obligati prin lege sa incheie contracte de asistenta juridica in forma ceruta de lege. Ori, potrivit acestei forme imperative orice contract de asistenta juridica contine la final sintagma “atest data, continutul actului si identitatea semnatarului prezentului contract prin avocat, semnatura”. Deci atestam cu totii, dragi colegi, atestam.

In concluzie, TOTI AVOCATII ce exercita legal profesia de avocat, incheind contracte de asistenta juridica, sunt considerati, prin efectul modificarii legii, functionari publici, aspect ne-avut in vedere de initiatorii acestor modificari.

Pe de alta parte modificarea legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat, printr-o lege de punere in aplicare a Codului Penal vadeste intentia initiatorilor acestor modificari de asimilare a avocatului cu functionarul public peste litera legii (respectiv dispozitiile art. 175 din Noul Cod Penal) in scopul includerii categoriei profesionale a avocatilor ca subiect activ al infractiunilor ce pedepsesc faptele functionarilor publici (trafic de persoane savirsit de un functionar public, traficul de minori savarsit de un functionar public, luarea de mita, abuz in serviciu, neglijenta in serviciu, omisiunea sesizarii unei infractiuni, etc.).

In plus, profesia de avocat, chiar daca indeplineste un serviciu cu caracter cvasi-public, este INCOMPATIBILA ca atributii, drepturi si obligatii, statutului de functionar public.

Astfel, potrivit dispozitiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, la art. 25 si urmatoarele se prevede obligativitatea inregistrarii persoanelor ce detin calitatea de functionar public, in evidenta Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Ne intrebam cum vor putea indeplini avocatii aceasta obligatie si cum li se vor aplica drepturile si obligatiile subsecvente dobandirii acestei calitati speciale (dreptul la eliberarea documentului privind activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in specialitate si in functia publica – art. 26 (5) din Statutul Functionarului Public; dreptul la opinie (art. 27(1)); dreptul de asociere sindicala (art. 29); dreptul la greva (art. 30); dreptul la salariu si sporul de vechime in munca (art. 31), dreptul la concedii platite (art. 35), dar si obligatii, precum cea de a se abtine “de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice” (art. 44), obligatia de a se conforma dispozitiilor primate de la superiorii ierarhici (art. 44(3)); sa prezinte declaratia de avere conducatorului institutiei, in cazul numirii/revocarii in dintro functie publica (art. 47(2));

De asemenea, sanctiunile la care sunt supusi functionarii publici sunt INCOMPATIBILE cu statutul profesiei de avocat, profetiune liberala si individuala prin excelenta. Astfel, potrivit art. 77 din Statutul functionarului public, daca s-ar mentine avocatii atestatori in aceasta categorie, acestia ar putea fi supusi sanctiunilor disciplinare in cazul savarsirii urmatoarelor fapte:

a)intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

b)neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;

c)absente nemotivate de la serviciu;

d)nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;

e)interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;

f)nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter;

g)manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;

h)desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;

i)refuzul de a indeplini atributiile de serviciu;

j)incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici;

Potrivit Legii, Sanctiunile disciplinare sunt:

a)mustrare scrisa;

b)diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni;

c)suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;

d)retrogradarea in functia publica pe o perioada de pana la un an.

e)destituirea din functia publica.

Din exemplele prezentate mai sus reiese clar incompatibilitatea calitatii de avocat cu cea de functionar public, in cazul mentinerii actualei prevederi legale, putandu-se ajunge la situatii chiar hilare.

Mai mult decat atat spre comparatie, in Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, desi notarii indeplinesc o functie publica, asemenea executorilor judecatoresti, exercitand chiar atributii specifice regimului de putere publica (legalizarea unor documente oficiale, certificarea unor copii conform cu originalul al unor acte emise de autoritati publice), autentificarea de inscrisuri si chiar similar activitatii avocatilor, activitati de atestare a identitatii partilor, a continutului sau datei unui act, acestia nu au fost si nu sunt asimilati prin lege categoriei functionarilor publici. In mod similar, nici categoria profesionala a consilierilor juridici – cu atributii de atestare a identitatii partilor, a continutului sau datei unui act, nu au fost si nu sunt asimilati functionarilor publici in exercitarea acestei categorii de activitati – potrivit Legii nr. 514/2003.

Apreciem ca prin includerea avocatilor ce efectueaza activitati de atestare a identitatii partilor, a continutului sau datei unui act, se creeaza o stare de discriminare si inechitate fata de notarii care presteaza aceleasi categorii de servicii (notari si consilieri juridici) si care nu sunt inclusi in randul functionarilor publici.

CUI SA “MULTUMIM” PENTRU STAREA JALNICA IN CARE A AJUNS AVOCATURA?

In primul rand conducerii profesiei noastre, care nu a reactionat in nici un fel (sau poate nu cunoastem despre o astfel de reactie – caz in care imi cer scuze !) – si nici nu da semne ca are de gand sa faca ceva pentru a indrepta aberatiile introduse in legea profesiei de avocat.

In al doilea rand suntem de vina noi, marea majoritatea a avocatilor din UNBR, pentru pasivitatea, lipsa de interes si de reactie de care dam dovada.

Tin sa felicit pe colegul nostru avocat Daniel Fenechiu, presedintele Asociatiei pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (ADSA), actualmente si deputat din partea PP-DD in Parlamentul Romaniei, care a reactionat prompt si a depus deja un proiect de lege privind modificarea art. 39 din Legea avocatilor, in sensul inlaturarii aberatiei cu avocatul – functionar public.

Insa cazul domnului avocat Fenechiu este unul singular. Mi-ar fi placut ca membrii Consiliului UNBR in frunte cu dl. presedinte Gheorghe Florea – sa tina aproape de colegii avocati care au ajuns sa ocupe functii de senatori sau deputati in Parlament, pentru protejarea intereselor profesiei.

Am putea sa luam un bun exemplu de la breasla notarilor, care dau dovada de un spirit de casta exemplar cand vine vorba de propuneri privind eventuale modicari la legea notarilor, acestia exercitand un lobby de mare impact la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor.

Acelasi bun exemplu am putea sa il luam si de la domnul Pompiliu Bota, inamicul public al avocaturii oficiale, caci deunazi am auzit vorbe din partea unora, cum ca daca ceri Baroului sa iti elibereze carnet de avocat pe hartie, in loc de card cu cip, esti bota-nist, pentru ca membrii UNBR-ului lui Bota se vor grabi sa ne copieze modelele de carnetele si vor spori confuzia la instante intre avocatii “adevarati” si cei din Baroul Bota.

Daca, asa stau lucrurie, atunci aleg sa ma declar public Bota-nist, desi sunt membru al Baroului Bucuresti traditional de 13 ani. Pentru ca am ajuns sa admir consecventa cu care Pompiliu Bota isi apara cauza, in vreme ce organele profesiei noastre dau dovada de o pasivitate regretabila. Din aceasta perspectiva, as prefera sa luam ceea ce este bun de la “inamicii” nostri, spre binele nostru comun, al tuturor.

PS: sunt curios cati dintre stimabilii colegi avocati din Baroul Bucuresti isi vor gasi timp sa mearga astazi sa voteze delegatii la congresul UNBR din martie. Pe lista sunt si eu, si dl. Deputat Daniel Fenechiu. Vom avea la sfarsitul acestei zile cel mai bun barometru al interesului micii noastre natiuni avocatesti – caci, vorba aceea, “orice popor are liderii pe care si-i merita”.