Avocatii se revolta impotriva reintroducerii SRI in dosarele penale. Uniunea Nationala a Barourilor din Romania critica in termeni dur proiectul de lege de modificare si completare a Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei initiat de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (foto) si adoptat tacit in urma cu cateva zile de Camera Deputatilor, prin care se da liber folosirii in dosare penale ca mijloc de proba a interceptarilor si filajelor SRI rezultate din activitati autorizate pe mandate de siguranta nationala sa fie folosite in dosarele penale, astfel cum sunt comunicate de SRI (click aici pentru a citi).

Astfel, intr-un comunicat de presa de marti, 24 noiembrie 2020, UNBR atrage atentia ca proiectul de lege incalca dispozitiile constitutionale si pune in pericol dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare, dar si libertatile fundamentale. De asemenea, UNBR subliniaza ca Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei nu poate veni sa amendeze dispozitii din Codurile fundamentale ale Romaniei pentru ca aceasta ar constitui o ingerinta in puterea judecatoreasca.

Prezentam pozitia UNBR:

“Pozitia UNBR fata de propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei

Proiectul de lege nu prevede nicio procedura de contestare de catre justitiabili a legalitatii probelor obtinute de serviciile de informatii prin interceptari, ci doar verificarea legalitatii acestora si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute, in procedura de camera preliminara.

In urma analizei Proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, adoptat tacit de Camera Deputatilor la data de 17.11.2020 si transmis Senatului, in calitate de camera decizionala,

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania constata ca prevederile din acest proiect de lege incalca dispozitiile constitutionale si pun in pericol dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare.

Modificarile pe care le criticam se refera la reintroducerea ca mijloace de proba in procesul penal a inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, fara a fi prevazute garantii reale si efective referitoare la contestarea legalitatii mijlocului de proba, cat si a procedeelor probatorii prin care acestea au fost obtinute, in conditii de efectivitate.

Proiectul de lege vine sa confere valoare probatorie informatiilor obtinute de catre serviciile speciale prin interceptari si filaje. Aceste probe au fost eliminate in urma admiterii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala, prin Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 55/2020.

UNBR apreciaza ca proiectul de lege pune in pericol drepturile si libertatile fundamentale, pentru urmatoarele motive:

Remedierea unor dispozitii declarate neconstitutionale trebuie facuta in acelasi act normativ sanctionat constitutional. In cazul de fata, prin Decizia nr. 55/2020, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala. Consideram ca acesta nu poate fi adaptat cerintelor constitutionale decat prin acelasi act normativ, respectiv Codul de procedura penala. Mai mult, Curtea constitutionala a considerat ca legalitatea inregistrarilor ce rezulta din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, care sunt folosite in procesul penal, trebuie verificata respectand aceleasi garantii procedurale aplicabile in cazul folosirii in cursul procesului penal a inregistrarilor ce rezulta din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedura penala (punctul 50 din Decizia CCR nr. 55/2020). Or, o adaptare a cerintelor constitutionale referitoare la Codul de procedura penala prin Legea privind securitatea nationala a Romaniei poate constitui un precedent periculos.

Legislatia in vigoare prevede doua sisteme normate din care pot rezulta inregistrari, respectiv un sistem reglementat de Codul de procedura penala si un sistem reglementat de Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Prin Decizia nr 55/2020, Curtea Constitutionala a statuat ca, in ambele situatii, trebuie sa fie aplicabile aceleasi garantii referitoare la contestarea legalitatii mijlocului de proba, cat si a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obtinute (punctul 48 din Decizia CCR nr. 55/2020).

Asadar, principala critica facuta de Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 55/2020, este ca in cazul inregistrarilor - mijloace de proba ce rezulta din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul nu a reglementat o procedura specifica aplicabila in cazul contestarii legalitatii acestora (punctul 52 din Decizia CCR nr. 55/2020). Or, proiectul nu prevede nicio procedura de contestare de catre justitiabili a legalitatii acestor probe, ci doar verificarea legalitatii acestora si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute, in procedura de camera preliminara.

Pe de alta parte, nici sub aspectul competentei de verificare in camera preliminara proiectul nu raspunde cerintelor constitutionale.

Curtea a observat ca, daca in cazul supravegherii tehnice, dispusa potrivit Codului de procedura penala, legalitatea administrarii probelor este realizata, in principiu, de o instanta egala in grad cu cea care a emis mandatul de supraveghere tehnica, in cazul mandatelor emise in temeiul Legii nr. 51/1991, analiza legalitatii acestora este realizata, de cele mai multe ori, de instante ierarhic inferioare celei care a emis mandatul (emiterea mandatului fiind realizata intotdeauna de inalta Curte de Casatie si Justitie). Or, consacrarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Legea nr. 51/1991, ca instanta specializata in domeniul autorizarii activitatii specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului presupune si o anumita competenta specializata a acesteia, strict determinata de lege (punctul 54 din Decizia CCR nr. 55/2020)

Observam insa ca proiectul prevede ca legalitatea acestor probe si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica, in procedura de camera preliminara, de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Ne manifestam rezervele fata de normele tranzitorii de la art. II alin. 1 si 2 din propunerea legislativa, prin care se realizeaza o modificare indirecta a dispozitiilor Codului de procedura penala. Potrivit dispozitiilor art. 342 Cod de Procedura Penala, obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala. Potrivit art. 346 alin. 1 Cod de Procedura Penala, daca nu s-au formulat cereri si exceptii in termenele prevazute la art. 344 alin. (2) si (3) si nici nu a ridicat din oficiu exceptii, la expirarea acestor termene, judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii. Judecatorul de camera preliminara se pronunta in camera de consiliu, fara citarea partilor si a persoanei vatamate si fara participarea procurorului, prin incheiere, care se comunica de indata acestora. Potrivit art. 346 alin. 2 Cod de Procedura Penala, daca respinge cererile si exceptiile invocate ori ridicate din oficiu, in conditiile art. 345 alin. (1) si (2), prin aceeasi incheiere judecatorul de camera preliminara constata legalitatea sesizarii instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala si dispune inceperea judecatii.

Odata depasita aceasta faza procesuala, legalitatea probelor nu mai poate fi pusa in discutie, conform Codului de procedura penala. Art. II alin. 1 si 2 din propunerea legislativa analizata instituie o exceptie de la aceasta regula, respectiv extinde momentul pana la care poate fi verificata legalitatea mijloacelor de proba inregistrari rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala, transmise in conditiile art. 21 alin. 1 din Legea nr. 51/1991, si anume pana la primul termen de judecata cu procedura completa, dupa intrarea in vigoare a legi de modificare, daca incalcarile nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta. Nu poate fi acceptata reglementarea unei asemenea situatii exceptionale in afara Codului de procedura penala, in conditiile in care intreaga procedura de verificare a legalitatii mijloacelor de proba este reglementata in Codul de procedura penala. Nici Decizia nr. 55/2020 a Curtii Constitutionale nu permite o asemenea reglementare, raportat la rgumentele deja expuse.

In concluzie, consideram ca o adaptare e cerintelor constitutionale prevazute de Decizia CCR nr. 55/2020, nu poate fi facuta decat prin modificarea dispozitiilor declarate neconstitutionale, in acelasi act normativ, respectiv Codul de procedura penala. Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei nu poate veni sa amendeze dispozitii din Codurile fundamentale ale Romaniei pentru ca aceasta ar constitui o ingerinta in puterea judecatoreasca.

Comisia Permanenta a U.N.B.R”.