Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) demonteaza cererea de aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau trimisa la CSM de judecatorii Ionut Matei (foto stanga), Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie, membri ai “completului negru” de la ICCJ. Cerere in care acestia s-au jelit din cauza protestelor avocatilor indignati de condamnarea colegului lor Robert Rosu la 5 ani inchisoare in dosarul “Ferma Baneasa” pentru simplul motiv ca si-a exercitat profesia (click aici pentru a citi).

Comisia Permanenta a UNBR a adoptat un punct de vedere ca urmare a cererii formulate de cei trei judecatori ICCJ, acesta fiind trimis presedintelui CSM Bogdan Mateescu. Astfel, UNBR atrage atentia ca aspectele invocate in comunicarile sale reprezinta chestiuni de interes public si nu pot fi supuse unei restrictii privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului. De asemenea, Uniunea subliniaza ca nu se poate sustine cu temei ca exprimarea publica a convingerilor unei profesii cu privire la o hotarare judecatoreasca, avand o baza factuala in acuzatiile facute in cauza si motivele de apel, reprezinta un atentat la independenta autoritatii judecatoresti, asa cum pretind judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie. In plus, foarte corect in opinia noastra, UNBR precizeaza ca hotararile judecatoresti beneficiaza de obligativitate si executorialitate, nu insa si de o obligatie corelativa si generala de tacere si necomentare.

Pe de alta parte, in acelasi punct de vedere sunt enumerate si o serie de practici din dosarul “Ferma Baneasa” care au incalcat drepturile avocatilor si alte drepturi fundamentale, precum efectuarea de perchezitii la sediul societatii de avocatura si ridicarea nu doar a inscrisurilor referitoare la cauza, ci a calculatoarelor cu totul si a altor lucrari profesionale fara legatura cu acuzatiile, cu incalcarea reglementarilor privind secretul profesional; transmiterea dosarului cauzei la unitatea de parchet in vederea analizarii posibilitatii exercitarii caii de atac, precum si in vederea motivarii caii de atac, in conditiile in care Regulamentul instantelor de judecata prevede expres ca dosarul se poate studia doar in arhival; audierea ca martori a zeci de avocati, in dosare indreptate impotriva propriilor clienti si interogarea avocatilor in legatura cu rationamentele juridice pe care le-au avut in vedere in sustinerea intereselor clientului sau audierea judecatorilor ca martori impotriva lor insisi, pentru a renega legalitatea propriilor hotarari.

Prezentam punctul de vedere al Comisiei Permanente a UNBR transmis sefului CSM Bogdan Mateescu (vezi facsimil):

“Punctul de vedere al Comisiei Permanente a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania privind cererea de 'aparare a independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau', formulata la data de 21.12.2020 de Dragomir Florentina, Ilie Ioana Alina si Matei Ionut Mihai, judecatori in cadrul sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

In virtutea rolului sau de aparare a profesiei de avocat, prin comunicatele din 18 si 21 decembrie 2020, UNBR a supus atentiei societatii si factorilor de decizie (inclusiv CSM) anumite anomalii din cadrul anchetei penale, care au atras proteste din partea avocatilor si o pozitie critica chiar din partea unor magistrati. Aceste aspecte ale anchetei, evidentiate in dosarul 'Baneasa', incalca principii ale statului de drept, precum secretul profesional, egalitatea de arme, dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil al cetateanului. In plus, discordanta radicala intre cele doua hotarari judecatoresti in acest caz este de natura a afecta increderea in justitie.

De aceea, aspectele invocate de UNBR in comunicarile sale reprezinta chestiuni de interes public si nu pot fi supuse unei restrictii privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului. Dupa cum a constatat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in nenumarate cazuri, publicul are un interes legitim legat de furnizarea si disponibilitatea informatiilor referitoare la procedura penala iar observatiile legate de functionarea puterii judecatoresti sunt chestiuni de interes public.

Cu toate acestea, UNBR a asteptat pana la pronuntarea hotararii definitive pentru a-si exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel incat in niciun caz nu se poate pune problema afectarii independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau.

In cererea de aparare a independentei puterii judecatoresti din 21.12.2020, se incearca acreditarea in mod fals a ideii ca scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistratilor in cazul pronuntarii unor solutii nefavorabile reprezentantilor categoriei profesionale a avocatilor.

Este insa evident ca Hotararea ICCJ a produs un soc in lumea juridica, nu numai cea a avocatilor, chiar din momentul pronuntarii acesteia. Or, acest soc a fost provocat nu de condamnarea unui avocat (care nu e nici pe departe o premiera) ci de discordanta radicala dintre cele doua hotarari judecatoresti. Iar pentru avocati, impactul a fost cu atat mai mare cu cat prima instanta il achitase pe avocat, constatand ca faptele imputate reprezinta de fapt exercitiu normal al profesiei. Hotararea pronuntata de instanta Inaltei Curti in cazul de fata a atras reactii intrucat ar putea avea un impact negativ considerabil asupra abordarii rolului avocatului in proces, prin identificarea acestuia cu clientul sau.

Acestea sunt motivele reale si evidente care au atras reactia UNBR si protestele avocatilor, nu condamnarea unui avocat.

Consideram ca si in lipsa motivarii hotararii de condamnare, la dosarul cauzei exista o baza factuala suficienta pentru libera exprimare a UNBR si a Barourilor, in calitate de organisme cu rol de aparare a profesiei impotriva unor practici care incalca drepturi ale avocatilor si alte drepturi fundamentale. Aceste practici, evidentiate in dosarul 'Baneasa' se refera la:

-Efectuarea de perchezitii la sediul societatii de avocatura si ridicarea nu doar a inscrisurilor referitoare la cauza, ci a calculatoarelor cu totul si a altor lucrari profesionale fara legatura cu acuzatiile, cu incalcarea reglementarilor privind secretul profesional;

-Practica transmiterii dosarului cauzei la unitatea de parchet in vederea analizarii posibilitatii exercitarii caii de atac, precum si in vederea motivarii caii de atac, in conditiile in care Regulamentul instantelor de judecata prevede expres ca dosarul se poate studia doar in arhiva. Acest drept nu este recunoscut in egala masura si apararii, ceea ce face ca normele juridice care reglementeaza dreptul la aparare sa fie incomplete si lipsite de continut, aplicate cu dublu standard. Mai mult, in conditiile in care dosarul cauzei este trimis la unitatea de parchet, nimeni nu poate garanta ca probele initiale, care au dus la achitarea de la fond, nu au fost inlocuite sau chiar distruse.

-Audierea ca martori a zeci de avocati, in dosare indreptate impotriva propriilor clienti si interogarea avocatilor in legatura cu rationamentele juridice pe care le-au avut in vedere in sustinerea intereselor clientului;

-Audierea judecatorilor ca martori impotriva lor insisi, pentru a renega legalitatea propriilor hotarari;

-Acuzarea avocatului ca a folosit aceste hotarari definitive si irevocabile in exercitiul profesiei, aducandu-le in atentia autoritatilor pentru a sustine interesele clientului;

In motivarea apelului exercitat de Directia Nationala Anticoruptie apar acuzatii ale caror 'justificari' sunt de neconceput pentru orice jurist si care sunt de natura sa induca temeri grave avocatilor privind raspunderea acestora pentru asistarea si reprezentarea clientului.

Extras: (pag 181-182) '(…) activitatile de complicitate pot imbraca orice forma, inclusiv simpla prezenta a unei persoane (in speta a avocatului n.n.) alaturi de autorul infractiunii, astfel incat sa i se dea acestuia siguranta sau increderea ca actiunile sale sunt sortite succesului.

In plus, in cazul de fata, inculpatul Rosu Robert, prezentandu-se alaturi de inculpatul Al Romaniei la sedinta Consiliului de Administratie al ICDPP, prezentand un volum important de informatii referitoare la termeni juridici, dificili de inteles de catre persoane fara pregatire juridica, prezentand notiuni ca 'daune cominatorii', a influentat decizia luata de membri prezenti in mod covarsitor.

De altfel, din declaratiile membrilor rezulta in mod indubitabil ca prezenta unui avocat (respectiv inculpatul), care sustinea in mod convingator situatia imobilului, care le-a inmanat documente in sprijinul celor afirmate, care prezenta siguranta in expunerile facute, au contat in luarea deciziei de a fi de acord cu solicitarea de retrocedare.

Chiar daca activitatea inculpatului Rosu Robert nu a fost singura care a condus la determinarea membrilor Consiliului de administratie (intrucat acestia au indicat in plus ca si motive si prezenta inculpatului Al Romaniei, dar si afirmatiile numitului Iliescu Horia cum ca isi asuma luarea deciziei), nu se poate face abstractie de activitatea desfasurata de fiecare din persoanele implicate in activitatea infractionala, fiecare dintre complici desfasurand activitate raportat la propriile mijloace'.

-Condamnarea avocatului si incarcerarea acestuia fara ca acesta sa cunoasca motivele condamnarii sale. Este de notorietate faptul ca desi potrivit legii, motivarea hotararii se face in cel mult 30 de zile de la pronuntare, in practica motivarea dureaza deseori chiar si mai mult de un an, timp in care persoana condamnata sta la inchisoare fara posibilitatea de a exercita cai extraordinare de atac. Acest aspect a fost criticat inclusiv de asociatii de magistrati!

Acestea au fost aspectele supuse atentiei publice in comunicarile UNBR si ale Barourilor si constituie o baza factuala suficienta pentru a justifica libera exprimare, indiferent de argumentele care ar putea fi aduse in motivarea hotararii ICCJ, cu privire la vinovatia persoanelor implicate in cauza. In niciunul dintre comunicate, UNBR nu comentat cu privire la vinovatia sau nevinovatia vreunui avocat, judecator sau procuror. Scopul demersurilor UNBR a fost si este sa atraga atentia asupra unor pericole grave cu care se confrunta profesia de avocat in Romania, prin asimilarea avocatilor cu clientii lor si o serie de practici care incalca dreptul la aparare, principiul egalitatii de arme si autoritatea de lucru judecat.

Nu se poate sustine cu temei ca exprimarea publica a convingerilor unei profesii cu privire la o hotarare judecatoreasca, avand o baza factuala in acuzatiile facute in cauza si motivele de apel, reprezinta un atentat la independenta autoritatii judecatoresti. Hotararile judecatoresti beneficiaza de obligativitate si executorialitate, aspecte pe care nu le-am pus in discutie vreodata, dar nu beneficiaza si de o obligatie corelativa si generala de tacere si necomentare.

Avand in vedere ca in cuprinsul memoriului sunt facute referiri la actiuni ale UNBR si barourilor, va solicitam sa luati in calcul exprimarea unui punct de vedere in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc a unui reprezentant al institutiei noastre”.