Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau Statutul profesiei de avocat nu sunt singurele acte normative pe care avocatii arondati Curtii de Apel Bucuresti le discuta in cadrul intalnirilor pe care le au la Baroul Bucuresti. Conform informatiilor pe care le avem, avocatii urmeaza sa discute in cadrul Consiliului UNBR organizat in zilele de 6-7 septembrie 2014, in statiunea Mamaia, si propunerile de modificare si completare a unor articole din Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala, propuneri care au fost formulate de avocati.

In sedinta care a avut loc, in data de 21 august 2014, in Sala de consiliu a Baroului Bucuresti si la care au luat parte alaturi de Baroul Bucuresti si reprezentati ai Baroului Ilfov, Baroului Calarasi, Baroului Telorman si Baroului Giurgiu s-a discutat intens despre propunerile care trebuie facute la NCP si NCPP, fiind supuse dezbaterii mai multe articole care vizeaza direct avocatii. Propunerile formulate de avocati si analizate in cadrul acestei intalniri urmeaza sa fie aprobate in Consiliul UNBR de la Mamaia, iar ulterior transmise Parlamentului Romaniei spre dezbatere si aprobare.

Astfel, pe lista articolelor din Noul Cod penal amendate de avocati si propuse spre modificare se regaseste art. 269 - Favorizarea faptuitorului, art. 271 – Obstructionarea faptuitorului, art. 276 – Presiuni asupra Justitiei, 278 – Incalcarea solemnitatii sedintei. In ce priveste Noul Cod de procedura penala, avocatii propun modificarea art. 88 – Avocatul, art. 90 – Asistenta juridica obligatorie a suspectului sau a inculpatului, art. 91 – Avocatul din oficiu, art. 92 – Drepturile avocatului suspectului si inculpatului, art. 241 – Incetarea de drept a masurilor preventive.

Prezentam in continuare pasaje din modificarile propuse de avocati la articolele din Noul Cod penal:

Art. 269 alin.(1) NCP

“Acest text de lege se refera la 'ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate'. Deoarece textul de lege nu defineste in ce consta ajutorul dat, avand drept scop ingreunarea tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate, genereaza confuzii. (…) Ambiguitatea textului se refera si la neprecizarea de catre legiuitor a notiunii ajutorului si anume daca el trebuie sa fie legal sau ilegal. In lipsa unei asemenea mentiuni, ajutorul poate fi legal sau ilegal. Neclaritatea dispozitiilor art. 269 din Noul Cod penal reprezinta o carenta care afecteaza principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor. Principiul legalitatii incriminarilor si pedepselor impune descrierea exacta a faptei incriminate.

Regretabila eroare de a nu preciza caracterul ajutorului dat va creea in cazul aplicarii sale veritabile ajutoare date de catre avocati in cauze penale.”

Art. 271 alin. (2) NCP

“Din cuprinsul alin. (2) din art. 271 din Noul Cod penal trebuie exclusa incriminarea avocatului care asigura asistenta juridica sau reprezentarea persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal. (…) Nu are nicio finalitate dispozitia cuprinda in cadrul alin. (2) din art. 271 din Noul Cod penal in ipoteza inmanarii avocatului, de catre persoana urmarita sau judecata, a inscrisurilor solicitate explicit de organele de urmarire penala si instanta penala.”

Art. 276 NCP

“(...) Avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul si justitiabilul pot fi trasi la raspundere penala si pedepsiti cu inchisoarea daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecati de valoare deoarece judecatorul sau organul de urmarire penala port oricand sa se planga ca declaratiile publice au fost nereale, fiind facute cu scopul de a ii influenta sau intimida.

Textul de lege nu este conform cu garantiile unui proces echitabil in instrumentarea unei cauze in conditiile in care se refera, in mod discretionar numai la persoanele indicate in cuprinsul acestui articol, fara sa se aiba in vedere si declaratiile nereale facute de magistrati pe durata unei proceduri judiciare. Magistratul investit cu efectuarea urmaririi penale (…) trebuie sa se abtina sa declare public ca o persoana este pusa sub acuzare sau ca este vinovata de savarsirea unei infractiuni. Din aceasta perspectiva, pentru egalitate de tratament in cuprinsul acestui text de lege, ca subiect activ trebuie inclus si magistratul. (…)

Libertatea presei si libertatea de exprimare vor fi dizolvate in conditiile in care sunt incriminate declaratiile publice facute de avocati privind plangerea oricarui magistrat. (…)

Judecatorul sau organele de urmarire penala constata imprejurarea ca s-au facut declaratii publice nereale, sesizand organele de urmarire penala competente. In practica, declaratiile publice nereale au fost facute, in diverse cauze, de reprezentanti ai organelor de urmarire penala sub aspectul vinovatiei unui inculpat, pentru ca ulterior, cu referire la aceasta persoana, sa se pronunte o hotarare definitiva de achitare. Dreptul la libertatea de exprimare se refera si la libertatea de opinie si libertatea de informare. (…)

Consider ca se impune, cu puterea evidentei, revizuirea continutului acestui text de lege in sensul exceptarii avocatului din categoria persoanelor care fac declaratii publice nereale cu privire la savarsirea de catre judecator sau de catre organele de urmarire penala a unmei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze. Pentru identitate de ratiune, intr-o alta varianta, apreciez ca art. 276 din Noul Cod penal trebuie sa se refere si la protectia avocatului... “.

Art. 278 NCP

“Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala (…). In ipoteza in care ele se refera la cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art. 278 din Noul Cod penal trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala. Sanctionarea cu amenda pentru “manifestari ireverentioase fata de judecator” nu se refera si la procurorul de sedinta care poate avea un asemenea comportament. (…) Raportat la argumentele aduse, consider ca se impune revizuirea art. 278 din Noul Cod penal in sensul excluderii avocatilor din categoria persoanelor care perturba activitatea instantei prin actiunile prevazute de lege. Apreciez ca sunt suficiente sanctiunile pecuniare in Noul Cod de procedura penala fata de un asemenea comportament al avocatilor” .

Art. 88 NCPP

“Art. 88 trebuie completat cu urmatorul aliniat: Alin. (5) – asistenta juridica acordata in procesul penal unui suspect sau inculpat de catre o persoana care nu a dobandit calitate de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata si completata prin Legea nr.270/2010, echivaleaza cu lipsa de aparare”.

O asemenea prevedere se impune a fi introdusa in Noul Cod de procedura penala, in conditiile proliferarii avocaturii clandestine. Noul Cod de procedura penala trebuie sa dea un raspuns la efectele asistarii sau reprezentarii partilor in cadrul procesului penal, de persoane care nu au dobandit calitatea de avocat in conditiile legii profesiei de avocat.

Art. 90 alin. (1) lit. c) NCPP

“Art. 90 din Noul Cod de procedura penala prevede printre altele ca asistenta juridica a suspectului sau a inculpatului este obligatorie in cursul judecatii in cauzele in care legea prevede pentru infdractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani. Aceasta prevedere nu instituie o asemenea obligatie pentru faza de urmarire penala pentru acelasi gen de infractiuni. Din aceasta omisiune a legii procesual penale reiese ca suspectul sau inculpatul acuzat de infractiuni grave pentru care legea penala prevede pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani nu ar fi necesara asistenta juridica obligatorie si in faza de urmarire penala. (…) A interpreta dispozitiile art. 90 din Noul Cod de procedura penala prin prisma textului actual inseamna sa admitem ca toate persoanele suspectate sau inculpatii cercetate respectiv cercetati de organele de urmarire penala in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedepse mai mari de 5 ani sau detentia pe viata sa nu beneficieze in mod obligatoriu de asistenta juridica deoarece finalitatea urmarita de legiuitor este aceea a asigurarii asistentei juridice, in mod obligatoriu, numai pentru faza judecatii.”

Art. 91 alin. (2) NCPP

“Acest articol lasa nesolutionata modalitatea desemnarii unui avocat din oficiu de catre organul judiciar sau instanta de judecata. Sintagma folosita de legiuitor privind luarea masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu creeaza confuzii.

In practica actuala, avocatul din oficiu este desemnat dintre avocatii de bara care asigura la o anumita data asistenta judiciara in alte cauze, fara ca acesta sa cunoasca continutul dosarului penal in care este numit. O asemenea practica nu echivaleaza cu asigurarea unei aparari corespunzatoare a suspectului sau inculpatului. Consider ca in cuprinsul textului trebuie inclusa referirea la necesitatea sesizarii de catre magistrati a serviciilor de asistenta juridica din cadrul barourilor in vederea desemnarii unui avocat. Se da, astfel, eficienta respectarii principiului dreptului la aparare”.

Art. 92 alin. (2) NCPP

“Este necesara schimbarea continutului acestui text de lege in sensul ca avocatul trebuie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de catre judecatorul de drepturi si libertati. Avocatul nu are posibilitatea cunoasterii actelor de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate ori a posibilitatii cunoasterii actelor de urmarire penala ce urmeaza a fi efectuate ori a audierii ce se va efecuta intr-o anumita perioada de timp de jujdecatorul de drepturi si libertati. Intr-un asemenea context, avocatul nu poate sa formuleze o cerere prin care sa solicite sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati.”

Art. 241, alin. (11), lit. a) si b) din NCPP

“Durata detentiei preventive, potrivit dispozitiilor Art. 241, alin. (11), lit. a) si b) din NCPP nu se incadreaza intr-un termen rezonabil. (…) Noua reglementare sustine ca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, arestarea preventiva inceteaza de drept la implinirea duratei maxime prevazute de lege, si anume, conform art. 239 alin. (1) din NCPP, nu poate fi mai mare de jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata si in toate cazurile ea nu poate depasi 5 ani.

In calea de atac a apelului, masura arestarii preventive inceteaza de drept daca ea a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare. Ca atare la durata arestarii preventive de 5 ani din cursul judecatii se adauga in calea de atac a apelului o alta durata a arestarii preventive care poate sa fie destul de mare raportata, de la caz la caz, la durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamanare, ajungandu-se la transformarea detentiei preventive intr-o hotarare de condamnare. Din aceasta perspectiva, legiuitorul nu tine seama de pronuntarea unei hotarari definitive de achitare a unui inculpat care a suportat detentia preventiva o asemenea perioada indelungata de timp.”