Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie s-au inspirat - dupa toate aparentele - in inchiderea dosarului “Flota”, dintr-un articol scris de avocatul din acest caz al presedintelui Traian Basescu, Dan Apostol, articol publicat in Revista de Drept Penal, in septembrie 2007, si republicat in aceeasi revista in aprilie 2008. Astfel, dupa decizia definitiva din decembrie 2005 a completului de 9 judecatori de la instanta suprema, prin care dosarul “Flota” a fost retrimis la DNA pentru refacerea rechizitoriului (deoarece acesta era confirmat nu de fostul procuror general Ioan amarie, ci de adjunctul acestuia Gheorghe Suhan) procurorii lui Daniel Morar au nesocotit decizia instantei si, in loc sa refaca actul de sesizare, s-au apucat de o nou ancheta, au dispus alte expertize in cauza, pana cand a rezultat ca nu exista prejudiciu, si, pe cale de consecinta, nici infractiuni, dat fiind faptul ca era vorba despre infractiuni economice retinute in sarcina celor peste 80 de inculpati, printre care si presedintele Traian Basescu.

Ce i-a inspirat pe procurori in nesocotirea dispozitiei ICCJ de a se reface rechizitoriul si, apoi, in redeschiderea anchetei? Ei bine, sursa de inspiratie a acestora s-ar putea sa fi fost un articol publicat in Revista de Drept Penal chiar de catre fostul avocat al presedintelui, Dan Apostol.

Apostol sustinea ca procurorul nu este tinut de dispozitia instantei, ci poate sa dispuna orice probe

Iata ce scria avocatul Dan Apostol in articolul intitulat “Verificarea actului de sesizare”:

“(…) Or, conform principiului quod nullum est, nullum producit efectum, orice dispozitie din cuprinsul actului de inculpare declarat nul absolut de catre o instanta de judecata nu-si mai poate produce efectele. De altfel, strans legat de principiul sus-mentionat este si restitutio in integrum, care consacra regula repunerii in situatia anterioara in cazul constatarii nulitatii unui act. (…) Din acest punct de vedere este clar ca atunci cand instanta de judecata dispune trimiterea cauzei la parchet in vederea refacerii rechizitoriului, procurorul insarcinat cu refacerea actului de sesizare nu trebuie in mod automat si mecanic sa treaca la rescrierea actului procesual. Mai mult decat atat, (…) in solutiile dispuse, procurorul este independent, in conditiile prevazute de lege, (...) procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.Cum oare se mai poate aprecia ca fiind indepdendenta activitatea procurorului, daca acesta ar fi obligat ca, in urma primirii dosarului in scopul refacerii rechizitoriului, sa treaca la rescrierea mecanica a primei pagina a acestui act procesual? Fata de aceste aspecte este indiscutabil ca, la primirea dosarului, procurorul va face mai intai o evaluare a probelor administrate in cauza si, numai in situatia in care va aporecia ca fapta exista, a fost savarsita de invinuit si ca acesta raspunde penal, va intocmi rechizitoriul. (…) Deci, primind dosaruul, procurorul poate aprecia ca urmarirea penala nu este completa sau ca unele probe nu au fost legal administrate, motiv pentru care poate dispune efectuarea de noi acte de urmarire penala.(…) In concluzie, este evident ca restituirea dosarului in vederea refacerii rechizitoriului nu presupune o rescriere mecanica a actului de sesizare declarat nul, nu indreptarea viciilor sesizate de instanta, ci o reanalizare a cauzei in urma careia, procurorul, in mod independent, va aprecia daca se impune sau nu sesizarea instantei”.

Procurorii independenti ai DNA au “reanalizat” probele pana cand nu au mai gasit prejudiciu si au dat SUP!

Exact ca in articolul lui Apostol, dupa solutia instantei supreme din decembrie 2005, noul sef al DNA, procurorul Daniel Morar a mentionat ca va studia cele 130 de volume ale dosarului pentru a putea lua o hotarare in cunostinta de cauza. In loc sa se refaca rechizitoriul, procurorii anticoruptie au dispus o noua expertiza in dosar, care a costat statul roman 40.000 euro, numai pentru a demonstra ca, de fapt, prejudiciul initial retinut in dosar, de 324 milioane de dolari, a fost gresit evidentiat. In fapt, noua expertiza a aratat ca nu a existat prejudiciu! Pe cale de consecinta, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru 79 de inculpati din "Flota", dar pentru partea privitoare la Traian Basescu nu s-a putut inchide dosarul din cauza asa-zisei imunitati, asa cum a fost ea interpretata la nivelul DNA.

Raman insa cateva intrebari: ce i-a determinat pe procuror sa considere ca este necesara efectuarea unei noi expertize? Ce i-a determinat sa restudieze dosarul, sa reanalizeze probele, cand instanta, de fapt, a trimis dosarul doar pentru a fi semnat rechizitoriul de cine trebuia, adica de procurorul sef al DNA? Cum au ajuns acesti ultimi „expertii” la un prejudiciu zero, de vreme ce prima expertiza identificase un prejudiciu de peste 300 milioane dolari? La aceste intrebari trebuie sa raspunda, evident, cei ce s-au ocupat de acest dosar.

* Cititi aici materialul avocatului Dan Apostol din Revista de Drept Penal