Judecatoarele Gabriela Baltag (foto dreapta) si Evelina Oprina (foto stanga) din CSM reactioneaza dupa aparitia informatiilor privind posibilele modificari ce vor fi aduse pensiilor magistratilor. Si totul se intampla in timp ce conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, asigurata de presedintele Marian Buda, tace asurzitor si suspect, singura reactie din interiorul CSM fiind doar a Sectiei pentru procurori (click aici pentru a citi).

Prin intermediul unui comunicat de presa dat publicitatii marti, 25 octombrie 2022, judecatoarele Baltag si Oprina atrag atentia asupra consecintelor negative pe care le-ar putea produce noile schimbari ce se doresc a fi facute in legatura cu pensiile magistratilor, in sensul ca varsta de pensionare sa fie crescuta la 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei, iar pensia de serviciu sa reprezinte 65% din media ultimelor 12 indemnizatii brute, in loc de 80% din ultima indemnizatie bruta. Adica o crestere a varstei de pensionare si o scadere a cuantumului pensiei (click aici pentru a citi).

Astfel, Gabriela Baltag si Evelina Oprina subliniaza ca reluarea in spatiul public si intretinerea permanenta a discursului pe tema pensiilor de serviciu ale magistratilor reprezinta un factor de presiune continuu asupra sistemului judiciar, cu consecinte directe asupra infaptuirii actului de justitie, de natura sa vulnerabilizeze implicit justitiabilii. In acelasi comunicat de presa, cele doua se intreaba pe ce fundamente si pe ce studii de impact au fost luate astfel de angajamente, dar si care sunt persoanele care au participat la acceptarea acestora: „Oare cei care poarta responsabilitatea declansarii unor noi dispute pe tema pensiilor de serviciu ale magistratilor si nu numai constientizeaza impactul major pe care il genereaza asupra societatii, inclusiv prin intretinerea unei stari de vrajba intre diferitele categorii profesionale?”

Prezentam comunicatul judecatoarelor Gabriela Baltag si Evelina Oprina din CSM:

„Subsemnatele judecator Gabriela BALTAG si judecator Evelina OPRINA, membri alesi in Consiliul Superior al Magistraturii, in contextul informatiilor aparute in spatiul public privind eventualele modificari legislative referitoare la conditiile de pensionare ale magistratilor, atat din perspectiva varstei, cat si a cuantumului pensiei de serviciu, intelegem sa facem urmatoarele precizari:

Pensia de serviciu a magistratilor are o reglementare legala consolidata de peste 25 de ani, fiind supusa in diferitele sale evolutii legislative controalelor de constitutionalitate, in urma carora s-a statuat constant ca aceasta componenta a independentei judecatorilor si procurorilor este indisolubil legata de statutul acestora si raspunde exigentelor prevazute de legea fundamentala.

Pensia de serviciu reprezinta corolarul sumei de interdictii, incompatibilitati, constrangeri, limitari si rezerve de care este tinut magistratul in intreaga sa cariera, subsumandu-se garantiilor de independenta a justitiei, precum si garantiilor de stabilitate si siguranta a celor chemati sa infaptuiasca acest serviciu public.

Reluarea in spatiul public si intretinerea permanenta a discursului pe tema pensiilor de serviciu ale magistratilor constituie un factor de presiune continuu asupra sistemului judiciar avand consecinte directe asupra infaptuirii actului de justitie. Asistam in ultimii ani la o criza acuta de personal in cadrul sistemului judiciar generata inclusiv de acest subiect al pensiilor de serviciu alaturi, insa, si de alti factori care zilnic fragilizeaza justitia si care nu pare ca preocupa pe nimeni: infrastructura deficitara, milioane de cauze de solutionat anual, legislatie stufoasa, incoerenta si afectata profund de vicii de neconstitutionalitate neremediate de ani de zile, iar exemplele pot continua.

Asaltul asupra justitiei, prin teme precum cea a pensiilor de serviciu ale magistratilor, reluate obsesiv, la intervale scurte de timp si in dispretul deciziilor Curtii Constitutionale, care au garantat intotdeauna aceasta componenta de independenta a magistratilor, este de natura a vulnerabiliza in mod serios actul de justitie si, implicit, pe justitiabili.

Desi initiatorul pachetului de legi ale justitiei (in prezent aflat in control de constitutionalitate) a asigurat in mod repetat, inclusiv prin discursul public, ca nu aduce modificari status quo-ului actual in materie de pensii de serviciu ale magistratilor, subiectul amintit este reluat zilele acestea la nivelul puterii executive, sustinandu-se nevoia unei reformari, dar si a indeplinirii unor conditionalitati din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR).

Nu putem sa nu ne intrebam in acest context care este adevarata fateta a discursului public la care sistemul judiciar si societatea ar trebui sa se raporteze, pe ce fundamente si pe ce studii de impact au fost luate astfel de angajamente, care sunt persoanele care au participat la acceptarea acestora si daca au fost previzionate si asumate consecintele asupra viitorului sistemului judiciar?

Oare cei care poarta responsabilitatea declansarii unor noi dispute pe tema pensiilor de serviciu ale magistratilor si nu numai constientizeaza impactul major pe care il genereaza asupra societatii, inclusiv prin intretinerea unei stari de vrajba intre diferitele categorii profesionale?

Justitia, in toate componentele sale, inclusiv cea de ordin financiar, reprezinta fundamentul societatii, iar declansarea unor permanente ofensive asupra acesteia intretin o stare de tensiune distructiva, care nu aduce nimanui niciun beneficiu”.