29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

BASEALA EUROPEANA – Pentru prestatia din 2014, comisarii europeni au umplut de respect institutiile de forta ale regimului Basescu, DNA, ICCJ, CSM si ANI: “Au putut fi constatate rezultate mai bune in combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt. Este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de ICCJ”. Parlamentul ramane vesnicul vinovat. Basescu e elogiat: “A raspuns pozitiv tuturor solicitarilor de ridicare a imunitatii” (Raportul)

Scris de: George TARATA | pdf | print

28 January 2015 17:24
Vizualizari: 9510

Comisia Europeana a dat publicitatii, miercuri 28 ianuarie 2015, Raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, cunoscut sub numele de “Raportul MCV”. Cum era de asteptat, si in acest an oficialii europeni nu contenesc cu laude la adresa institutiilor de forta ale fostului regim Basescu, pentru prestatiile pe care acestea le-au avut in 2014. Inclusiv Traian Basescu este laudat in Raportul MCV.

Astfel, evidentiatii Comisiei Europene sunt CSM, DNA-ul condus de Laura Codruta Kovesi (foto stanga), ANI si Inalta Curte, condusa de Livia Stanciu (foto dreapta). In ceea ce priveste CSM, oficialii europeni lauda, printre altele, reactiile Consiliului privind atacurile la adresa independentei Justitiei. ANI este la randul ei remarcata pentru activitate, mentionandu-se ca 90% din deciziile Agentiei Nationale de Integritate sunt confirmate in instanta. DNA si Inalta Curte sunt evidentiate pentru rezultatele in combaterea coruptiei. Se aminteste totodata de trimiterea in judecata si condamnarea inaltilor demnitari, precum un fost prim-ministru (Adrian Nastase), dar si ale unor fosti ministri, parlamentari, primari si magistrati.


Ca de obicei, Parlamentul este si de aceasta data vinovat. Cel mai mare repros vizeaza votul negativ dat in cazul cererilor DNA de avizare a retinerii si arestarii unor deputati si senatori. In schimb, este elogiat fostul presedinte Traian Basescu, pentru ca a aprobat toate cererile de ridicare a imunitatii fostilor ministri.

Lumeajustitiei.ro prezinta in continuare principalele concluzii din Raportul MCV:

Combaterea coruptiei

In ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt, o tendinta care s-a confirmat in 2014. Acest lucru este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de catre ICCJ. Acest lucru este, inca o data, o indicatie a faptului ca problema coruptiei ramane una majora. Activitatea DNA in 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de coruptie la nivel inalt, de la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice. Au fost trimisi in judecata si au facut obiectul investigatiilor fosti si actuali ministri, parlamentari, primari, judecatori si procurori cu functii de conducere importante.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numarat condamnari definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor fosti ministri, parlamentari, primari si magistrati. Au existat si alte cazuri importante, in care au fost implicate personalitati influente din lumea afacerilor, asupra carora s-a pronuntat Curtea de Apel. (...)

In cea mai mare parte a anului 2014, incercarile DNA de a convinge Parlamentul sa ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete si aplicarea masurilor de detentie preventiva nu au dat niciun rezultat. Aceasta tendinta a fost inversata in ultima parte a anului 2014, cand Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetati de DNA intr-un dosar important de coruptie. Raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA pare arbitrar si lipsit de criterii obiective. In schimb, presedintele Romaniei a raspuns pozitiv tuturor solicitarilor de ridicare a imunitatii unor ministri. Nu au fost insa stabilite norme clare prin care sa se aplice recomandarea MCV de a asigura aplicarea rapida a normelor Constitutiei privind suspendarea ministrilor in cazul inceperii actiunii penale impotriva acestora si suspendarea parlamentarilor in cazul pronuntarii unor hotarari negative in materie de integritate sau a unor hotarari definitive pentru acte de coruptie cu privire la acestia. Faptul ca unii ministri au ramas in functie dupa ce impotriva lor incepuse actiunea penala, la fel cum s-a intamplat si cu unii parlamentari impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive pentru infractiuni de coruptie ridica semne de intrebare la un nivel mai general cu privire la atitudinea clasei politice din Romania fata de coruptie.

Respingerea Legii amnistiei de catre Parlament in noiembrie 2014 a transmis un semnal pozitiv in ceea ce priveste opozitia fata de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie. Cu toate acestea, faptul ca la numai o saptamana de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost din nou vehiculata in Parlament sugereaza ca dezbaterea pe acest subiect nu a fost inchisa.

S-a remarcat o crestere a numarului cazurilor de coruptie in randul magistratilor, aceasta fiind o forma extrem de coroziva de coruptie. Potrivit DNA, aceasta cifra ridicata nu reflecta o crestere a numarului actelor de coruptie in cadrul magistraturii, ci, mai degraba, o crestere a numarului de sesizari din partea populatiei. Astfel de cazuri sunt complexe si a fost instituita o noua unitate in cadrul DNA, care a fost insarcinata cu investigarea acestor cazuri”.

ANI

Agentia Nationala de Integritate (ANI) a continuat sa se ocupe de un numar important de cazuri in 2014. Un procent ridicat (70 %) din deciziile ANI privind situatiile de incompatibilitate si de conflicte de interese sunt contestate in instanta, insa in aproximativ 90 % din cazuri instantele confirma deciziile initiale. Interpretarile legii realizate de ANI au fost, de asemenea, confirmate atat de CCR, cat si de ICCJ. Prin urmare, se poate considera ca aceasta institutie actioneaza pe o baza legala solida.

In 2014, ANI a primit, de asemenea, sprijinul ICCJ, care a identificat modalitati de a accelera investigarea cazurilor de incompatibilitate, in ciuda volumului mare de munca al acestei institutii. Acest lucru a contribuit la asigurarea securitatii juridice si la imbunatatirea efectului disuasiv al legilor in materie de integritate. Cu toate acestea, in ciuda granitei fine dintre independenta judiciara si inconsecventa jurisprudentei, au existat in cursul anului mai multe exemple de hotarari contradictorii ale diferitelor instante (chiar la nivelul instantelor de apel), care au oferit interpretari diferite. Au existat inclusiv interpretari ale instantelor care s-au aflat in contradictie cu interpretarea ICCJ.

Se constata o imbunatatire in ceea ce priveste aplicarea deciziilor ANI. Cu toate acestea, inca mai exista situatii in care, din cauza lipsa de reactie a partii impotriva careia fusese pronuntata o decizie ANI, aceasta din urma a fost nevoita sa sesizeze instanta (neaplicarea unei decizii finale constituie infractiune) sau sa impuna plata unor amenzi. Aceasta situatie pare sa sugere un nivel scazut de intelegere de catre populatie a normelor in materie de incompatibilitate si a rolului acestora ca mijloc de prevenire a conflictelor de interese. Acest fapt este ilustrat de numarul mare de functionari alesi care sunt declarati incompatibili. Pana ce jurisprudenta va permite intr-o masura decisiva recunoasterea faptului ca deciziile in materie de incompatibilitate trebuie executate, ar putea fi utilizate si alte masuri pentru a se asigura o mai buna cunoastere a normelor respective.

(...)

Stabilitatea cadrului juridic in materie de integritate a ramas problematica. Au existat tentative in Parlament de a se modifica elemente ale cadrului juridic. Cu toate ca niciuna dintre aceste incercari nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovada ca implicatiile in ceea ce priveste situatiile de incompatibilitate sau riscurile de coruptie au fost evaluate in prealabil si nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect. O problema deosebita este cea legata de normele privind situatiile de incompatibilitate in cazul alesilor locali, cum ar fi primarii, avand in vedere rolul-cheie jucat de acestia in cadrul procedurilor de achizitii publice. Desi este de remarcat faptul ca acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, persista sentimentul clar ca nu exista un consens in Parlament in favoarea adoptarii unor legi stricte in materie de integritate.

Lucrarile la un proiect precedent de codificare a tuturor normelor in materie de integritate — care ar fi contribuit la imbunatatirea coerentei si a claritatii acestora — au fost sistate, sub motivul ca procesul legislativ ar dilua normele existente. A fost ratata astfel ocazia de a elimina orice risc de ambiguitate in norme. Va fi, de asemenea, important sa se reflecte in legislatie deciziile CCR din 2014 care confirma constitutionalitatea dispozitiilor in materie de incompatibilitate.

Aplicarea de catre Parlament a deciziilor ANI (si anume a celor care au fost confirmate in instanta) este in continuare inegala, in ciuda sperantei ca reformele vor spori gradul de aplicare automata a acestora. Intr-un caz emblematic, solutia n-a fost gasita decat dupa ce senatorul in cauza si-a dat demisia. Intr-un alt caz, Camerei Deputatilor i-au trebuit mai multe luni sa ia o decizie, in pofida argumentelor conform carora normele in vigoare fac ca respectarea unei hotarari judecatoresti definitive sa se faca acum in mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este in asteptarea unei decizii in Parlament”.

Numiri in functie

In 2014, nu au fost necesare noi numiri in posturi de judecatori sau procurori la cel mai inalt nivel. Un test important in acest sens va fi numirea in viitorul apropiat a unui nou procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), ca urmare a demisiei procurorului-sef anterior in luna noiembrie. Procedura de numire comporta o dimensiune politica puternica, avand in vedere rolul conferit in acest context ministrului justitiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) lucreaza la un proiect de modificare a legii pentru a schimba acest lucru si pentru a aplica in cazul numirii procurorilor procedurile utilizate deja in cazul judecatorilor, in conformitate cu recomandarile Comisiei pentru democratie prin drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia): daca ar fi continuate demersurile initiate deja in acest sens, urmatorul pas ar fi ca guvernul sa inainteze o propunere privind acest aspect Parlamentului. In 2015 Romaniei i se ofera o ocazie importanta de a-si demonstra angajamentul deplin de a aplica proceduri de numire in functie transparente si bazate pe merit, astfel incat in 2016, cand se prevede ca vor fi demarate proceduri importante de numire in mai multe functii de conducere din cadrul autoritatilor judiciare, aceste principii sa poata fi deja aplicate.

Respectarea judecătorilor și a procesului judiciar

In rapoartele MCV anterioare se remarca prevalenta atacurilor pe motive politice lansate in presa la adresa judecatorilor si a procurorilor. Chiar daca amploarea acestor atacuri a fost mai mica decat in anii precedenti (2012, in special), acest aspect a ramas nerezolvat in 2014, fiind legat adesea de cazuri de coruptie in care au fost implicate personalitati publice influente. Printre cazurile semnalate de CSM s-au numarat si unele in care in presa au fost prezentate informatii al caror neadevar putea fi usor dovedit sau situatii in care au fost lansate in presa acuzatii de coruptie la adresa magistratilor (sau a familiilor acestora). Au existat, de asemenea, cazuri in care Curtea Constitutionala a facut obiectul unor critici severe din partea anumitor persoane publice.

Unul dintre rolurile CSM este de a garanta independenta justitiei. Incepand din 2012, CSM a instituit o procedura, in care este implicata Inspectia Judiciara, menita sa apere independenta justitiei si reputatia profesionala, independenta si impartialitatea magistratilor. Numarul cererilor adresate CSM de declansare a acestei proceduri a crescut in 2014, comparativ cu 2013, desi acest lucru este posibil sa se datoreze mai degraba cresterii credibilitatii sistemului decat numarului mai mare de probleme. In ciuda acestei cresteri, Inspectia Judiciara a reusit sa reduca durata investigatiilor, ceea ce a permis CSM sa reactioneze mai rapid la atacuri, chiar in termen de una sau doua zile, astfel incat falsele acuze au putut fi demontate mai eficient”.

Noile Coduri

Rapoartele MCV anterioare au subliniat importanta noilor coduri juridice pentru modernizarea sistemului judiciar din Romania23. Punerea in aplicare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala in luna februarie 2014 a constituit un demers de proportii si, in acelasi timp, a testat adaptabilitatea sistemului judiciar. Trecerea la noile coduri a fost o reusita, principalele institutii conlucrand in mod eficace in acest context: Ministerul Justitiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), CSM, Ministerul Public si Institutul National al Magistraturii (INM). Magistratii romani au dovedit ca se pot adapta la noile coduri fara sa-si intrerupa activitatea. Unele masuri inovatoare, cum ar fi posibilitatea incheierii de acorduri de recunoastere a vinovatiei, par sa fi fost deja utilizate cu succes”.

Eficienta sistemului judiciar

Mai multe sondaje de opinie au aratat o crestere a increderii publicului in sistemul judiciar din Romania, in special in institutiile care asigura urmarirea in justitie a autorilor de acte de coruptie la nivel inalt. Acesta este un semn important ca progresele realizate se bucura de recunoastere, insa aceasta recunoastere este insotita de asteptari si mai mari. Diversi avocati, oameni de afaceri si diferite ONG-uri continua sa semnaleze dificultati in relatiile cu instantele judecatoresti”.

Consecventa jurisprudentei

Un alt element esential al reformei judiciare il constituie asigurarea consecventei in materie de jurisprudenta. ICCJ si-a perfectionat si mai mult practica utilizarii solicitarilor de pronuntare a unor hotarari preliminare si a recursului in interesul legii in vederea unificarii jurisprudentei. De asemenea, ICCJ a adoptat masuri menite sa asigure o mai buna difuzare a hotararilor judecatoresti. Alte masuri practice similare au fost luate in cadrul parchetelor si, in general, la nivelul conducerii autoritatilor judiciare. Inspectiile tematice desfasurate de Inspectia Judiciara contribuie, de asemenea, la asigurarea consecventei practicii.

In ciuda acestor eforturi, persista o serie de obstacole in calea asigurarii consecventei. Nu a fost inca stabilita clar raspunderea magistratilor in cazul unei abateri de la practicile consacrate sau de la jurisprudenta: CSM a trebuit sa clarifice faptul ca independenta sistemului judiciar nu poate constitui o scuza pentru o practica neuniforma. Administratia publica are, de asemenea, responsabilitatea de a accepta hotararile privind aspecte repetitive.

In acest fel, numarul actiunilor introduse in instanta ar scadea si s-ar consolida securitatea juridica prin evitarea pronuntarii unor hotarari divergente privind probleme identice.

S-au inregistrat progrese in ceea ce priveste publicarea hotararilor judecatoresti. Ministerul Justitiei a finalizat un proiect (finantat prin fonduri UE) privind un portal pe care sa se regaseasca in forma consolidata toata legislatia in vigoare. Site-ul internet al ICCJ este impresionant. CSM a semnat, de asemenea, un parteneriat pentru a organiza publicarea jurisprudentei, prevazuta sa inceapa in luna august 2015”.

Concluzii si recomandari

In Raportul privind MCV pe 2014 al Comisiei au putut fi evidentiate o serie de domenii in care s-au inregistrat progrese, in unele dintre acestea putand fi sesizata o rezilienta care poate fi interpretata ca un indicator al durabilitatii. Aceasta tendinta a continuat pe parcursul anului trecut. Actiunile intreprinse de principalele institutii judiciare si cu responsabilitati in materie de integritate in vederea combaterii coruptiei la nivel inalt si-au mentinut un dinamism remarcabil si s-au reflectat in cresterea increderii romanilor in sistemul judiciar in general si in urmarirea penala a actelor de coruptie, in particular. Mentinerea acestei tendinte a fost posibila printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al intregului corp judiciar in ansamblul sau, inclusiv prin disponibilitatea aratata de membrii acestuia de a apara cu mai multa consecventa independenta justitiei si de a aplica o abordare mai proactiva in ceea ce priveste asigurarea consecventei jurisprudentei. Acum e un bun prilej ca aceste progrese sa fie puse la incercare, in momente deosebit de sensibile, in special in ceea ce priveste numirile in posturi de conducere.

In acelasi timp, persista un sentiment clar ca progresele realizate trebuie consolidate si construite pe baze si mai sigure. Desi punerea in aplicare a codurilor a demonstrat faptul ca guvernul si sistemul judiciar au colaborat intr-un mod pragmatic si productiv, la un an de la intrarea in vigoare a codurilor raman multe aspecte legislative care nu au fost solutionate.

Continua sa existe un nivel surprinzator de ridicat de inconsecvente in unele hotarari ale instantelor, aspect care va fi intotdeauna o sursa de ingrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmarire penala sa ii trateze pe parlamentari ca pe niste cetateni obisnuiti par sa fie in continuare lipsite de criterii obiective si de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri in care Parlamentul a dat dovada de retinere in a aplica hotararile judecatoresti definitive sau deciziile Curtii Constitutionale, aceasta fiind, de altfel, o problema intalnita pe scara mai larga. si, cu toate ca necesitatea combaterii coruptiei generale este un imperativ recunoscut tot mai mult in interiorul guvernului, amploarea problemei face necesara o abordare mai sistematica.

Comisia invita Romania sa ia masuri in urmatoarele domenii:

1. Independenta justitiei

-Sa se asigure ca procedura de numire a noului procuror sef al DIICOT este transparenta si bazata pe merit;

-Sa efectueze o evaluare globala a procedurilor de numire in functii de conducere in cadrul magistraturii, astfel incat pana in luna decembrie 2015 sa existe in acest sens proceduri clare si detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea presedintelui ICCJ;

-Sa se asigure ca in Codul de conduita al parlamentarilor sunt incluse dispozitii clare care sa garanteze respectarea independentei sistemului judiciar de catre parlamentari si in cadrul procesului parlamentar;

-In cadrul discutiilor privind Constitutia, sa mentina in centrul dezbaterii preocuparea pentru asigurarea independentei justitiei si a rolului acesteia in contextul echilibrului puterilor in stat.

2. Reforma sistemului judiciar

-Sa finalizeze cat mai curand posibil modificarile care se impun a fi aduse codurilor penale, in consultare cu CSM, ICCJ si cu Ministerul Public. Obiectivul urmator ar trebui sa fie acela de a asigura un cadru stabil, care sa nu necesite modificari succesive;

-Sa elaboreze un plan de actiune operational pentru punerea in aplicare a strategiei de reforma a sistemului judiciar, cu termene clare si cu implicarea in acest proces atat a Ministerului Justitiei, cat si a CSM, si asigurand faptul ca toate partile interesate au ocazia sa isi spuna punctul de vedere; sa doteze conducerea sistemului judiciar cu instrumente de informare mai puternice referitoare la functionarea sistemului judiciar (cum ar fi instrumente statistice, gestionarea cauzelor, sondaje in randul utilizatorilor si al personalului) pentru a-i permite sa ia decizii in cunostinta de cauza si sa demonstreze progresele inregistrate;

-Sa exploreze solutii pragmatice pentru mentinerea accesului la justitie fara a pastra actuala harta judiciara a instantelor de mici dimensiuni;

-Sa imbunatateasca asigurarea aplicarii hotararilor judecatoresti la toate nivelurile pentru a se asigura ca hotararile judecatoresti si sanctiunile financiare sunt puse in aplicare in mod corespunzator.

3. Integritatea

-Sa reexamineze modul in care se poate garanta faptul ca hotararile judecatoresti referitoare la suspendarea din functie a parlamentarilor sunt aplicate in mod automat de catre Parlament;

-Sa aplice verificarea ex ante de catre ANI a conflictelor de interese in cadrul procedurilor de achizitii publice; sa asigure legaturi mai stranse intre organele de urmarire penala si ANI, astfel incat eventualele infractiuni legate de cazurile ANI sa fie investigate in mod corespunzator;

-Sa exploreze modalitati de imbunatatire a acceptarii publice si a punerii eficace in aplicare a normelor in materie de incompatibilitate si a masurilor de prevenire a situatiilor de incompatibilitate.

4. Lupta impotriva coruptiei

-Sa imbunatateasca culegerea de date statistice privind recuperarea eficace a activelor si sa se asigure ca noua agentie poate asigura o mai buna administrare a bunurilor inghetate si poate coopera cu ANAF pentru a imbunatati ratele de recuperare efectiva. Alte segmente ale administratiei publice ar trebui sa fie in mod clar responsabile daca se dovedesc incapabile sa solutioneze aceste chestiuni;

-Sa intensifice actiunile preventive si represive directionate impotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei si a coruptiei in achizitiile publice si sa acorde o atentie deosebita unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;

-Sa recurga la Strategia nationala anticoruptie pentru a identifica mai bine domeniile expuse riscului de coruptie si sa adopte masuri educative si preventive, cu sprijinul ONGurilor si profitand de oportunitatile oferite de fondurile UE.

-Sa continue sa imbunatateasca masurile de combatere a micii coruptii, atat prin masuri de prevenire, cat si prin sanctiuni disuasive”.

*Raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare

*Raportul tehnic privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare

Comentarii

# MCVa date 28 January 2015 20:52 +8

Domnii astia de contencios, civil, comercial, asigurari au auzit? Adica de vreo 80 la suta din activitatea justitiei...

# unul din lumea cea mare date 29 January 2015 10:09 +5

si eu am observat ca Europa e cam basista.si America e basista. pacat ca doar vre o doua televiziuni de stiri si Bercea Mondialu si Isaura si coruptul Gabriel Sandu nu sunt basisti.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva