Tinuta in arest preventiv de mai bine de doua luni in "Dosarul ANRP", in care este acuzata de abuz in serviciu, Alina Bica (foto) a dezvaluit in fata judecatorului de drepturi si libertati de la ICCJ lucruri de-a dreptul socante despre implicarea SRI in instrumentarea anumitor dosare. De teama ca dezvaluirile sale s-ar putea dovedi catastrofale pentru Serviciul Roman de Informatii condus de generalul cu 3 stele Florian Coldea, fosta sefa a DIICOT a spus la finalul declaratiei-denunt ca spera sa nu aiba soarta lui Sorin Crivat: "Nu doresc sa devin patetica, urmare a celor declarate in fata judecatorului de drepturi si libertati, sper sa nu am situatia detinutului Crivat de la Penitenciarul Codlea, care, arestat fiind, si-a gasit inexplicabil sfarsitul la 32 de ani, doar pentru ca a vorbit de SRI".

In fata instantei, Alina Bica a explicat judecatorului ca nu sta in picioare acuzatia potrivit careia ar fi intervenit pentru favorizarea lui Adriean Videanu, indicand in acest sens articolele din Codul de procedura penala in baza carora a dispus ridicarea sechestrului in Dosarul Romgaz si precizand ca ea este cea care a extins urmarirea penala fata de fostul ministru PDL: "Nimeni nu mi-a solicitat sa pronunt solutia, ce am considerat-o legala, cu privire la sechestru. As proceda in aceeasi maniera si a doua oara... Chiar eu am cerut ca domnul Videanu sa fie pus sub urmarire penala si pentru o suma de 200.000 lei". In acest context, fosta sefa DIICOT a scos la lumina un aspect extrem de interesant, si anume, ca Procurorului General al Romaniei, Tiberiu Nitu, ii era teama de sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, si de aceea a infirmat solutia, perfect legala, dispusa de ea: "Cu referire la infirmarea actului procedural intocmit de catre mine, procurorul general Tiberiu Nitu a procedat astfel ca urmare a starii de temere fata de procurorul sef DNA Laura Codruta Kovesi".

Prezentam fragmentul din declaratia Alinei Bica, referitor la ordonanta de ridicare a sechestrului in dosarul Romgaz:

"In ceea ce il priveste pe domnul Videanu, ultima oara l-am vazut pe Videanu in persoana la Guvern, cand statea la masa si era suficient de arogant ca sa ma bage in seama, eu fiind doar secretar de stat.

Ministrii Guvernului Boc, din 2008-2010, pana la remaniere, asa-numitii 'greii din PDL', unde o includ si pe Elena Udrea, nu obisnuiau sa stea de vorba cu aparatul tehnic cum ne spunea domnul Predoiu. Noi stateam la usa, iar ei, inauntru. Ocazional, cand aveau nevoie de pozitia noastra tehnica, eram invitati inauntru.

Nu am cu domnul Videanu nici macar relatia de cunostinta, nu am comunicat si nu comunic cu acesta. Nu aveam prieteni si cunostinte comune, nu frecventam aceleasi restaurante si nu mergem in vacante similare si provenim din lumi diferite.

Legat de dosarul Romgaz, precizez ca atunci cand am preluat sefia DIICOT, domnul Videanu nu avea nicio calitate procesuala, desi urmarirea penala era inceputa din 2010 fata de Ioan Nicolae si alte 30 de persoane. Procurorii puteau cere inceperea urmaririi penale si pana la momentul numirii mele ca sefa a Directiei. De la momentul inceperii urmaririi penale si pana la formulara cererii, nu se administrase nicio proba noua. Practic, urmarirea penala a inceput ca a urmare a solicitarii formulate de mine, asa cum s-a facut cu privire la celalalt ministru, Varujan Vosganian, pentru care Parlamentul nu a dat aviz. Daca procurorii DNA mi-ar fi perchezitionat calculatorul de la biroul DIICOT, ar fi observat ca referatul cu propunerea de incepere a urmaririi penale a fost lucrat de mine in proportie de 80%, iar pentru intocmirea acestuia am venit in week-end la munca.

Legat de plangerea societatii - si nu a domnului Videanu, cum se sustine in referatul procurorului -, nu am primit-o personal, ci prin registratura, am primit-o la mapa de corespondenta. Am parcurs plangerea (n.r. - impotriva ordonantei de sechestru) si am constatat ca ea facea trimitere la alta plangere din octombrie 2013 solutionata de catre procurorul sef serviciu cu o solutie de respingere a cererii, insa se mentiona in aceasta plangere ca se aduc acte suplimentare fata de ce se invederase initial. Legal, am dat-o la opinia unuia dintre procurorii de caz, respectiv Trif (n.r.. - Valentin Trif, delegat de la DNA-Alba la DIICOT-Central, in perioada 01.09.2013-01.03.2014). Acesta a venit sa-mi spuna ca e o situatie modificata, dar in opinia sa, conform art. 250 Cpp, trebuie sa o adresam judecatorului de drepturi si libertati. Cu acea ocazie, asa cum rezulta din rezolutia scrisa, ce se afla pe lucrare, am aratat ca nu sunt de acord cu opinia sa, ca potrivit art. 304 alin. (1) Cpp, text de remediu - doar am sustinut textul codului de procedura in Parlament! - puteam analiza legalitatea si temeinicia actului, atat din oficiu, cat si la cererea partii. I-am spus ca in opinia mea solutia de sechestru pe actiuni este nelegala, deoarece:

1.In 2012, societatea si-a transformat actiunile nominative in actiuni la purtator;

2.Conform fisei certificate din registrul actionarilor din august 2010, Videanu nu figura ca actionar la acea societate;

3.Conform art. 99 din Legea nr. 31/1990 modificata prin Legea nr. 446, regimul juridic al actiunilor la purtator este fundamental diferit de actiunile nominative sub aspectul modului de transmitere al acestora, in sensul ca simpla traditiune a actiunii reprezinta transmiterea proprietatii fara alte formalitati, iar documentul comunicat de societate – extrasul din registrul actionarilor indica faptul ca Videanu isi instrainase actiunile catre cei doi copii ai sai. In august 2013, anterior datei de 24.09.2013, cand s-a luat masura de sechestru. I-am spus domnului procuror la acea vreme ca ma surprinde superficialitatea cu care trateaza problema, ca societatea suporta prejudicii de imagine pentru care DIICOT ar fi putut sa raspunda si, ca urmare, mi-am asumat actul decizional. Documentele erau clare, textele erau clare, iar solutia judecatorului ar fi fost aceeasi, motiv pentru care am procedat la remedierea situatiei. Nu a fost o actiune ascunsa, i-am inmanat procurorului de caz copie dupa ordonanta, daca era nemultumit de solutia mea, se putea duce la procurorul general, intrucat este independent in activitatea sa. Asadar, totul a fost la vedere, iar solutia a fost cunoscuta de toata lumea.

Pe ordonanta de sechestru, se poate observa ca aceasta vizeaza vila domnului Videanu, terenuri si alte bunuri care insumate valoreaza cateva zeci de milioane de euro, de aceea este inexplicabil ca sunt acuzata de abuz in serviciu pentru 200.000 lei si sa fiu propusa pentru a doua oara la arestare, in conditiile in care masura de sechestru era vadit nelegala, deoarece partea adversa decazuse din termenul de trei zile contestatie prevazut de art. 250 Cpp. Am dat ordonanta in februarie 2014, iar la acel moment eram supravegheata, motiv pentru care nu inteleg de ce nu s-a actionat de indata si nu sa fiu lasata sa fac alte fapte.

Dosarul lui Ioan Nicolae face parte din categoria de dosare monitorizate de SRI ca urmare a solicitarii mele de cand am fost numita sefa la DIICOT. Echipa de investigatie este formata din procurori, ofiteri SRI si ofiteri de politie judiciara. Astfel, eu nu ma pot apuca sa fac aranjamente la un dosar a carui monitorizare chiar eu am cerut-o. Nu puteam sa fac favorizari, atat timp cat chiar eu am cerut ca domnul Videanu sa fie pus sub urmarire penala si pentru o suma de 200.000 lei. Astazi, de fapt, am aflat ca nici nu puteam sa asigur vreun folos deoarece acele actiuni, conform contractului depus de domnul Videanu astazi in sala, nu pot fi vandute timp de 30 de ani, asa incat acuzatia este netemeinica.

Ca procuror, am pus concluzii de achitare, am infirmat rechizitorii atunci cand am considerat ca asa trebuie, mi-am asumat actul decizional si daca interpretam corectarea legala a drepturilor unor parti drept abuz in serviciu, atunci niciun procuror nu va mai avea curajul sa corecteze lezarea drepturilor unor persoane, pentru ca va ajunge in locul meu, daca 'il iubeste o anumita persoana'.

Cu referire la infirmarea actului procedural intocmit de catre mine, procurorul general Tiberiu Nitu a procedat astfel ca urmare a starii de temere fata de procurorul sef DNA Laura Codruta Kovesi.

Nicaieri in CPP la art. 250 nu este prevazut ca este exclusa controlului de remediu al sefului ierarhic. Iar din modalitatea de redactare a textului legal, art. 304 Cpp permite procurorului sef sa corecteze de indata. Din punctul meu de vedere, art. 250 Cpp intervine doar atunci cand seful ierarhic este de acord cu solutia procurorului. Dar daca nu sunt de acord, art. 304 permite infirmarea solutiei, astfel, procurorul sef este pe post de 'posta', ceea ce nu este cazul meu.

Mentionez ca domnul Videanu nu a luat legatura cu mine, nici direct, nici indirect. Nimeni nu mi-a solicitat sa pronunt solutia, ce am considerat-o legala, cu privire la sechestru si as proceda in aceeasi maniera si a doua oara. Ma asteptam sa vad in referatul procurorului indicarea modalitatii in care s-a stabilit legatura subiectiva intre mine si domnul Videanu, deoarece, din punct de vedere legal, complicitatea presupune stabilirea unei astfel de legaturi concrete si nu telepatice, si sunt confuza cum s-a stabilit aceasta intelegere intre mine si domnul Videanu atat timp cat noi nu ne-am intalnit, nici direct, nici indirect.

(...)

Nu doresc sa devin patetica, urmare a celor declarate in fata judecatorului de drepturi si libertati, sper sa nu am situatia detinutului Crivat de la Penitenciarul Codlea, care, arestat fiind, si-a gasit inexplicabil sfarsitul la 32 de ani, doar pentru ca a vorbit de SRI".

*Cititi aici integral declaratia Alinei Bica, data in fata judecatorului de drepturi si libertati de la ICCJ