Excelenta replica pe care ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto stanga) i-a dat-o presedintelui Klaus Iohannis, care a anuntat ca va sesiza Curtea Constitutionala si Comisia de la Venetia privind modificarile aduse la cele trei legi ale Justitiei, desi una dintre ele nici macar nu a ajuns la el, aflandu-se in Parlament unde a fost retrimisa de CCR. Intr-o declaratie acordata miercuri dupa-amiaza, 2 mai 2018, dupa iesirea publica a lui Klaus Iohannis, ministrul Justitiei l-a comparat pe presedintele Romaniei cu predecesorul sau Traian Basescu, acuzandu-l ca da indicatii judecatorilor CCR, carora le-a cerut sa nu se grabeasca pe analiza privind Legile Justitiei.

Cu aceeasi ocazie, Tudorel Toader a sustinut ca presedintele Romaniei a mers pana acolo incat a criticat o decizie a Curtii Constitutionale, mai exact cea referitoare la infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, care, asa cum se cunoaste, a trecut de controlul CCR. De asemenea, ministrul Justitiei l-a ironizat pe Klaus Iohannis, dupa ce acesta a acuzat ca “intregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament, atentie, intr-o saptamana, si apoi, natural, au fost necesare mai bine de patru luni si trei decizii al Curtii Constitutionale pentru a corecta unele prevederi”. In acest sens, Tudorel Toader i-a explicat lui Iohannis ca este firesc sa existe trei decizii ale CCR, in conditiile in care avem trei legi ale Justitiei.

Iata raspunsul ministrului Justitiei Tudorel Toader dupa atacul presedintelui Klaus Iohannis pe Legile Justitiei:

“Am citit afirmatia potrivit careia pe Legile Justitiei au fost necesare trei decizii ale Curtii Constitutionale. Pai e firesc. Daca ai trei legi, fiecare lege e criticata si Curtea se pronunta de cate ori e sesizata. Trei legi, trei sesizari, evident trei decizii. Dar sa va mai spun un lucru. Curtea a admis in total 22 de solutii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre ele, cele admise ca neconstitutionale sunt de necorelare legislativa si nu pe fond, a reglementarii contrare Constitutiei.

Am observat ca a exprimat preocupare pentru faptul ca prin legile justitiei au fost consacrate, ma rog nu stiu formula exacta, institutii sau noi. Sigur facea referire la acea sectie speciala de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de catre magistrati. Aici, critica m-a surprins pentru ca, indirect, critica decizia Curtii Constitutionale, decizie care a consacrat constitutionalitatea respectivei solutii legislative.

Prin urmare, are competenta constitutionala sa sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul ca o va sesiza. Ramane sa motiveze sesizarea pentru ca eu, spre exemplu, nu pot sa anticipez care poate fi critica de neconstitutionalitate cu privire la infiintarea sectiei speciale din moment ce CCR a constatat deja ca solutia e constitutionala.

Nu-mi cereti mie sa ma substitui presedintelui, sa gasesc eu argumentele pe care le considera dansul... Va amintesc ca orice lege – cele trei nu au intrat inca in vigoare, sunt proiecte de lege – se bucura de o prezumtie relativa de constitutionalitate pana in momentul in care Curtea constata ca un articol, un alineat, o solutie legislativa este neconstitutionala.

(...)

Toti ne raportam la avizul Comisiei de la Venetia, in fapt la standardele pe care le consacra, in fond la acel patrimoniu constitutional comun. Ne raportam fiecare in pozitia constitutionala pe care o are. Chiar daca e Comisia de la Venetia, nu uitati ca din ea fac parte si tari care nu sunt membre ale Uniunii, tari care nu fac parte din Consiliu.

Am vazut din declaratia presedintelui, ca si precedentul presedinte, ca da indicatii judecatorilor constitutionali sa nu se grabeasca si sa analizeze corect sesizarea. De unde ai deduce ca sfatul era necesar, per a contrario ca judecatorii se grabeau sau pentru ca nu analizau corect. Eu nu cred ca e necesara aceasta indrumare catre judecatorii CCR.

In al doilea rand, observati deciziile pe care Curtea le-a pronuntat cu privire la proiectele acestea de legi, ca in fiecare dintre ele a facut referire CCR la standardele Comisiei de la Venetia. Prin urmare, eu va spun ceea ce am mai spus ca atunci cand CCR adopta o decizie, indiferent care este solutia, chiar daca nu are un aviz cerut si primit de la Comisia de la Venetia, CCR tine cont de standardele stabilite de Comisia de la Venetia”.

*Cititi aici declaratiile presedintelui Klaus Iohannis