Excelent demersul Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociatiei Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) si Asociatiei Procurorilor din Romania (APR), care demonteaza manipularile si minciunile Comisiei Europene pe tema desfiintarii SIIJ.

Astfel, presedinta AMR Andreea Ciuca (foto a doua de la dreapta la stanga), presedinta UNJR Dana Girbovan (foto stanga), presedinta AJADO Florica Roman (foto a doua de la stanga la dreapta) si presedinta APR Elena Iordache (foto dreapta) i-au transmis sefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen o scrisoare in care cer ca Executivul de la Bruxelees sa isi reconsidere pozitia in comunicarile adresate Curtii de Justitie a Uniunii Europene, acolo unde a inceput procesul prin care magistratii activisti si reprezentantii Guvernului Orban si ai regimului Iohannis forteaza un verdict care sa duca la desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, spre linistea procurorilor si judecatorilor abuzivi. In acest sens, AMR, UNJR, AJADO si APR acuza ca pozitia Comisiei Europene incropita de birocratii de la Bruxelles esta bazata pe erori fundamentale si justficata pe pseudo-argumente folosite in campania de dezinformare cu privire la infiintarea SIIJ.

Concret, cele patru asociatii sanatoase ale magistratilor romani subliniaza ca pozitia Comisiei Europene face referire la o stare de fapt care nu corespunde realitatii; ca desconsidera prevederile Constitutiei si deciziile Curtii Constitutionale ale Romaniei care au restaurat separatia puterilor in state, au condamnat incalcarea independentei justitiei si au aparat drepturi si libertati fundamentale; ca invoca in mod gresit gresit norme de drept din legislatia romana; ca foloseste ca argumente afirmatii care s-au dovedit a fi fakenews si parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire in special la SIIJ; ca ignora concluziile Raportului Inspectiei Judiciare, aprobat de CSM, privind dosarele fabricate de DNA unor mii de magistrati; si nu in ultimul rand ca ignora ostentativ gravele presiuni puse pe judecatori prin modul in care au fost anterior anchetate dosarele cu magistrati, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotararile pronuntate de judecatori.

Iata scrisoarea trimisa presedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen de AMR, UNJR, AJADO si APR:

“Stimata doamna presedinta a Comisiei Europene,

Judecatorii si procurorii reuniti in cadrul a patru asociatii profesionale ale magistratilor din Romania, enumerate mai jos, va solicita reconsiderarea pozitiei Comisiei Europene comunicate CJUE in cauzele conexate C-83/19, C-127/19 si C-195/19, in partea vizand compatibilitatea infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie cu dispozitiile dreptului Uniunii Europene, avand in vedere faptul ca pozitia Comisiei Europene este bazata pe grave erori fundamentale si justificata pe pseudo argumente ce au facut parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire la infiintarea SIIJ.

Astfel, pozitia Comisiei Europene:

-face referire la o stare de fapt care nu corespunde realitatii;

-desconsidera prevederile Constitutiei si deciziile Curtii Constitutionale ale Romaniei care au restaurat separatia puterilor in state, au condamnat incalcarea independentei justitiei si au aparat drepturi si libertati fundamentale;

-invoca gresit norme de drept din legislatia romana;

-foloseste ca argumente afirmatii care s-au dovedit a fi fakenews si parte dintr-o campanie de dezinformare cu privire in special la SIIJ;

-ignora concluziile Raportului Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind 'respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea', raport aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din data de 15.10.2019, ce a scos la iveala faptul ca DNA avea tinute deschise mii de dosare cu magistrati, unele pe perioade de timp de ani de zile;

-ignora ostentativ gravele presiuni puse pe judecatori prin modul in care au fost anterior anchetate dosarele cu magistrati, inclusiv prin anchete ce priveau exclusiv hotararile pronuntate de judecatori.

Pozitia Comisiei Europene comunicata CJUE nu doar ca pune serios sub semnul intrebarii profesionalismul expertilor Comisiei, dar prin respectiva pozitie Comisia submineaza respectarea Constitutiei unui stat membru UE, care e insasi esenta si fundamentul statului de drept.

Mai mult, Comisia Europeana ignora statuarile Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni din Avizul 21/2018, asupra a doua chestiuni esentiale:

1.este perfect in acord cu principiile europene ca in anumite cazuri sa fie infiintate structuri specializate pentru anchetarea judecatorilor si procurorilor: '50. […] In functie de istoria, traditiile si structura administrativa a unui anumit stat, precum si de dimensiunea reala a coruptiei in interiorul sistemului, poate fi necesara infiintarea unor organisme de investigare specializate si a unor procurori specializati care sa lupte impotriva coruptiei in randul judecatorilor.'

2.Este complet contrara principiilor europene interferenta serviciilor de informatii in justitie, '27. […] sub nicio forma lupta impotriva coruptiei in randul judecatorilor nu ar trebui sa conduca la interferenta unui serviciu secret in justitie.'

Astfel,

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, declarata 'de utilitate publica” prin Hotararea Guvernului nr. 530/21 mai 2008 – cu sediul in municipiul Bucuresti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro -, membra a Asociatiei Internationale a Judecatorilor si a Asociatiei Europene a Judecatorilor, reprezentata legal de judecator dr. Andreea Ciuca, in calitate de presedinte interimar,

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), cu sediul in cu sediul in Oradea, Parcul Traian nr.10, judetul Bihor, e-mail office@unjr.ro , membra a Asociatiei Magistratilor Europeni pentru Democratie si Libertate – MEDEL – reprezentata prin judecator Dana Girbovan, in calitate de presedinte,

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), organizatie neguvernamentala, apolitica si profesionala a judecatorilor, cu sediul in municipiul Oradea, str. Bradului, nr.1, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentata legal de judecator Florica Roman, in calitate de presedinte,

Asociatia Procurorilor din Romania (APR), organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a procurorilor, cu sediul in municipiul Bucuresti, Bd. Libertatii nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentata legala de procuror Elena Iordache, in calitate de presedinte,

Vor prezenta punctual, in cele ce urmeaza, principalele erori ce viciaza continutul punctului de vedere al Comisiei Europene transmis CJUE si impun reconsiderarea acestuia in ceea ce priveste capitolul '3. Intrebarile preliminare privind infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie'.

Facem precizarea ca prezenta analiza este facuta pe baza documentelor comunicate de Comisia Europeana catre CJUE asa cum au fost prezentate de presa din Romania.

Cu titlu preliminar, observatii perfect identice au fost trimise de Comisia Europeana si in cauza C291-19, acestea fiind depuse la CJUE pe data de 24.10.2019. Data este importanta, deoarece aceasta este ulterioara datei de 15.10.2019, cand, prin Hotararea 225, Consiliul Superior al Magistraturii din Romania a validat raportul Inspectiei Judiciare vizand modul de instrumentare a dosarelor de catre DNA – al carui continut era deja public. Insa, aceasta hotarare a CSM ce reprezinta un element esential pentru corecta si completa prezentare a starii de fapt referitoare la SIIJ, asa cum vom arata pe parcursul prezentei scrisori, a fost complet ignorata de catre Comisia Europeana.

I. Referitor la necesitatea infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

In analiza acestui punct, Comisia Europeana porneste de la enumerarea unor principii corecte privind standardele de independenta ale judecatotorilor, subliniind ca:

'76. Potrivit Curtii de Justitie, aceste garantii de independenta si de impartialitate postuleaza existenta unor norme, in special in ceea ce priveste compunerea instantei, numirea, durata functiei, precum si cauzele de abtinere, de recuzare si de revocare a membrilor sai, care sa permita inlaturarea oricarei indoieli legitime, in perceptia justitiabililor, referitoare la impenetrabilitatea instantei respective in privinta unor elemente exterioare si la impartialitatea sa in raport cu interesele care se infrunta.'

Or, infiintarea SIIJ a fost determinata tocmai de necesitatea ca raspunderea judecatorilor sa prezinte 'garantiile necesare pentru a evita orice risc de utilizare a unui astfel de regim ca sistem de control politic al continutului deciziilor judiciare', asa cum ceruse si Curtea.

1. Gradul profesional si experienta procurorilor DNA care au anchetat magistrati

Subliniem ca, anterior infiintarii SIIJ, competenta pentru cercetarea infractiunilor comise de magistrati revenea parchetelor astfel:

-Infractiunile de competenta DNA si DIICOT erau investigate de aceste parchete;

-Pentru celelalte infractiuni, daca magistratul avea grad de ICCJ era investigat in prima instanta de PICCJ, daca nu avea, era investigat de parchetele de pe langa curtile de apel.

Regula de baza privind cariera magistratilor permitea accederea la nivelele superioare de jurisdictie din instante si parchete doar pe baza unor concursuri si in considerarea unor cerinte de vechime, prin parcurgerea tuturor gradelor profesionale.

In cazul procurorilor DNA, insa, care e structura in cadrul PICCJ, adica in varful Ministerului Public, s-a facut derogare in privinta accederii, procurorii DNA, ce puteau sa aiba un minim de numai 4 ani vechime, fiind selectati pe baza unui simplu interviu sustinut in fata procurului sef DNA, fara conditia de a detine un grad profesional superior.

In acest mod, chiar daca, teoretic, judecatorii ar fi trebuit cercetati doar de catre procurori cu grad minim de curte de apel si cel putin 10 ani vechime, in realitate, prin derogarea permisa la DNA, sute de magistrati au fost anchetati de procurori cu grad de judecatorie si vechime minima in magistratura.

2. O structura specializata pentru investigarea magistratilor exista in cadrul DNA din 2014

De asemenea, este important de amintit ca inca din 2014 functiona in cadrul DNA Serviciul de combatere a coruptiei in justitie, infiintat prin Ordinul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie nr. 10/31 ianuarie 2014, ce avea competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie pretins a fi savarsite de catre judecatori si procurori.

Infiintarea acestui serviciu s-a facut netransparent, ordinul respectiv nefiind facut public decat recent.

Ulterior, prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.643/C din 15 mai 2015 si ca urmare a avizului dat de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat 'Regulamentului de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie'.

In art. 4 alin. (2) lit. a) din Regulament se mentioneaza explicit acest Serviciu: 'La nivel central, Directia Nationala Anticoruptie este organizata in sectii, servicii, birouri si alte compartimente de activitate. In cadrul Sectiei de combatere a coruptiei exista Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie si Serviciul de combatere a coruptiei in justitie'.

Ca atare, din 2014 si pana la infiintarea SIIJ, in 2018, exista deja in cadrul Ministerului Public o structura specializata pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie privind judecatorii si procurorii.

3. Abuzurile procurorilor DNA contra magistratilor documentate de Inspectia Judiciara si de Consiliul Superior al Magistraturii

Competenta acelui serviciu cuprindea si infractiunile de abuz in serviciu si favorizarea infractorilor, infractiuni ce au fost interpretate intr-un sens larg, respectiv ca elementul material al acestora il reprezenta chiar pronuntarea hotararii judectoresti sau solutia dispusa de un procuror.

Astfel, s-a ajuns ca procurori cu grad efectiv de judecatorie si cu vechime minima in magistratura, ajunsi in DNA printr-un simplu interviu, sa urmareasca judecatori de la curti de apel sau ICCJ pentru abuz in serviciu pe motiv ca hotararile lor nu ar fi corecte.

Mai mult, prin modul in care era organizat, serviciul prezenta o serie de deficiente structurale, ce au permis procurorilor DNA folosirea dosarelor penale ca mijloace de presiune si santaj contra judecatorilor.

Aceasta concluzie se desprinde in mod categoric din cuprinsul Raportului Inspectiei Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 privind 'respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistrati sau in legatura cu acestea', raport aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 225 din data de 15.10.2019.

Controlul vizat de raportul Inspectiei Judiciare acopera perioada 01.01.2014-31.07.2018, iar din hotararea Plenului CSM de aprobare a acestui raport rezulta urmatoarele concluzii esentiale:

-In total, la nivelul Structurii Centrale si al structurilor teritoriale ale Directiei Nationale Anticoruptie au fost vizati 1962 de judecatori (351 in materie penala si 1590 in materie civila – intre care un membru al Curtii Constitutionale, 13 judecatori membri/fosti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii si 16 inspectori judiciari).

-In 113 dosare privind judecatorii iar in 163 dosare prinvind procurorii, anchetele au fost deschise din oficiu de catre DNA.

-In numeroase dosare, durata anchetelor a fost una vadit excesiva, ajungand la perioade ce au depasit frecvent 3-5 ani, iar intr-un caz durata a fost de 12 ani si sase luni!

-Ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii au efectuat in cauzele cu magistrati acte specifice activitatii de urmarire penala.

-Procurorii DNA se sesizau din oficiu cu precadere impotriva judecatorilor si ii cercetau pentru solutiile dispuse in diferite cauze. Procurorii DNA se sesizau din oficiu cu privire la judecatori si in intervalele de timp in care acestia aveau pe rol dosare cu inculpati trimisi in judecata de DNA.

-Au fost solutionate in bloc foarte multe cauze lasate in nelucrare, uneori chiar o perioada foarte mare de timp, inaintea operationalizarii Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie. De exemplu, un dosar deschis in 2013 din oficiu vizand procurori si judecatori din CSM, in care au fost dispuse masuri de supraveghere tehnica ce au vizat inclusiv membrii familiilor magistratilor anchetati, a fost clasat in 2018. Un dosar vizand un judecator de la Tribunalul Timis, inregistrat in 2006, a fost clasat in 2018, dupa 12 ani. In aceeasi situatie s-au aflat si alte dosare.

Pe baza tuturor acestor date rezultate din controlul Inspectiei Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a concluzionat ca: 'Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecatori in modalitatile mai jos mentionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie.'

4. Decizia Curtii Constitutionale

Ca urmare a acestor abuzuri facute de procurorii DNA in decursul timpului care au pus in pericol clar independenta justitiei, SIIJ a fost constituita ca un mijloc suplimentar de garantie a independentei judecatorilor, fapt statuat de altfel in mod expres si de catre Curtea Constitutionala, prin Decizia 33/2018, in care se arata ca:

'147. Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati.'

Ca atare, concluzia Comisiei Europene potrivit careia 'nu pare sa fi existat o astfel de justificare obiectiva si plauzibila pentru infiintarea Sectiei speciale' este vadit nefondata, fiind total rupta de realitatea din sistemul de justitie romanesc.

II. Chestiuni de fond vadit eronate transmise de catre Comisia Europeana catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, analizate punctual

1. '83. Sectia este condusa de un procuror-sef si de un procuror-sef adjunct, numiti in functie de Consiliul Superior al Magistraturii. Desi a fost creata in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a dobandit o larga autonomie ca urmare a adoptarii OUG nr. 7/2019, care a eliminat subordonarea ierarhica a procurorul-sef al Sectiei fata de Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Concluzia Comisiei este eronata, procurorul sef al SIIJ fiind in continuare subordonat ierarhic Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Prin OUG 7/2019 au fost aduse modificari articolului 88/1, fiind introdus alin.6 ce prevede ca: 'Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin acesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia.'

Aceasta modificare a fost generata de urmatoarea situatie: solutiile sau masurile luate anterior existentei SIIJ de catre procurori DNA nu mai puteau fi cenzurate de nimeni, pentru ca procurorii din SIIJ nu erau 'ierarhic superiori' celor din DNA, iar alti procurori in afara celor din SIIJ nu aveau competenta sa investigheze magistrati. S-a ajuns la un blocaj ce a necesitat interventie legislativa, pentru a clarifica aceste aspecte.

In aceleasi timp insa, nu au fost modificate si nici abrogate texte ce prevad explicit subordonarea ierarhica a procurorului sef al sectiei fata de procurorul general.

Astfel, art. 88/1alin. 1 din Legea nr. 304/2004 prevede in mod clar ca SIIJ se infiinteaza si functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Mai mult, SIIJ este reglementata in Titlul III, Cap. II din Legea nr. 304/2004, care se refera la 'Organizarea Ministerului Public' si are sectiuni privind Parchetul de pe langa ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului general, fara a exista nici o exceptie cu privire la SIIJ.

De asemenea, art. 72 din Legea 304/2004 prevede ca 'Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor' nu a fost nici modificat si nici abrogat.

Ca atare, subordonarea ierarhica a procurorului-sef al Sectiei fata de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este evidenta si rezulta incontestabil din lecturarea textelor legale, unele mentionate chiar in cuprinsul observatiilor formulate de Comisie.

Curtea Constitutionala a transat deja aceasta problema, aratand explicit ca: 'Din analiza coroborata a tuturor acestor norme rezulta ca procurorul sef de sectie din structura Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este subordonat conducatorului acestui parchet. Asa cum s-a precizat mai sus, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o structura specializata din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel ca procurorul sef al acestei sectii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J.' – par. 149 din Decizia 33/2018

Ca atare, orice interpretare a textului nou introdus trebuie facuta in lumina acestei decizii, iar orice alta interpretare, precum cea ca SIIJ ar fi in afara controlului ierarhic, este vadit eronata.

2. '85. Pe de o parte, infiintarea unei structuri de parchet avand competenta ratione personae cu privire la orice tip de infractiuni savarsite de magistrati este de natura a crea impresia unui fenomen de coruptie si de infractionalitate raspandit in sistemul judiciar.'

Concluzia este pur speculativa. Mai mult, aceasta concluzie ignora realitatea existenta in sistemul judiciar la data infiintarii SIIJ.

Astfel, 'impresia unui fenomen de coruptie si de infractionalitate raspandit in sistemul judiciar' a fost creata deja de DNA, in primul rand prin sutele de dosare deschise din oficiu fata de procurori si judecatori (163 dosare deschise din oficiu privind procurori si 113 dosare deschise din oficiu privind judecatori), si care au fost tinute deschise ani de zile de catre DNA.

In al doilea rand, prin modul de gestionare publica a acestor dosare – ample comunicate de presa ale DNA prin care anuntau inceperea anchetelor, scurgeri de informatii la presa din dosare aflate in perioada de ancheta, inclusiv transcripturi din interceptari, imagini cu magistrati incatusati– au creat impresia coruptiei corpului de magistrati, chiar daca acestia au fost in final scosi de sub urmarire penala sau achitati.

A existat, de asemenea, o practica consolidata la nivelul DNA de a da comunicate de presa detaliate ce includeau numele judecatorilor sau procurorilor acuzati, o descriere ampla a starii de fapt si a infractiunilor de care erau acuzati, communicate ce erau ulterior preluate pe larg de presa. Daca insa magistratii respectivi erau scosi de sub urmarire penala sau achitati, nu mai exista nici un fel de comunicare din partea DNA, publicul ramand cu impresia vinovatiei magistratilor acuzati. Aceasta practica nu a reprezentat doar o atingere adusa prezumtiei de nevinovatiei, ci a adus prejudicii grave imaginii justitiei.

In concluzie, nu SIIJ ar crea 'impresia unui fenomen de coruptie si de infractionalitate raspandit in sistemul judiciar', ci DNA-ul deja a facut-o prin modul in care a anchetat judecatorii si procurorii, incalcand normele privind respectarea prezumtiei de nevinovatie, a duratei rezonabile a procedurilor si a dreptului la aparare.

3. '85. (…). Astfel, Sectia este prima structura de parchet specializat in urmarirea penala a unei categorii profesionale (magistratii), reprezentand o exceptie de la practica actuala, in sistemul judiciar roman, de a organiza structuri specializate de parchet in functie de tipul de infractiuni investigate (ratione materiae).'

Sustinerea Comisiei Europene este complet eronata.

In mod traditional, in dreptul romanesc, competenta in dreptul penal a fost reglementata atat in functie de calitatea persoanei (in cazul militarilor, magistratilor, parlamentarilor etc.), cat si in functie de tipul de infractiune.

Curtea Constitutionala a Romaniei a clarificat acest aspect in Decizia 33/2018, unde a subliniat ca 'stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane nu reprezinta un element de noutate in actualul cadru normativ procesual penal'.

Curtea face trimitere atat la normele de competenta ce vizeaza militarii, cat si la alte norme ce instituie competenta dupa persoana, inclusiv in cazul magistratilor.

Curtea Constitutionala face, de asemenea, trimitere la o decizie pronuntata inca din 2009, in care statua ca 'stabilirea unor reguli speciale de competenta cu privire la o anumita categorie de persoane – militari in activitate, in sensul ca in cauzele privind infractiunile de coruptie savarsite de acestia, urmarirea penala se efectueaza de procurori militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il au persoanele cercetate, nu este contrara principiului egalitatii'.

In concluzie, SIIJ nu este prima structura de parchet specializata pe urmarirea penala a unor categorii de persoane, fapt constatat ca atare si de CCR.

4. '85. (…) Aceasta poate aduce, in opinia Comisiei, prejudicii grave de imagine profesiei magistratilor, ceea ce va afecta increderea cetatenilor in sistemul de justitie'.

Afirmatia este pur speculativa si nu are nici o baza factuala.

Asa cum am aratat deja la pct.2, prejudicii grave de imagine profesiei magistratilor au fost deja aduse prin modul de ancheta a acestora de catre DNA anterior operationalizarii SIIJ. Acest lucru este dovedit de scaderea continua a increderii cetatenilor in justitie incepand cu 2015, cand au inceput sa devina publice atat abuzurile din cadrul dosarelor instrumentate de unii procurori DNA, cat si interferenta grava a serviciilor de informatii in justitiei.

Astfel, scaderea increderii in justitie trebuie corelata cu scaderea increderii in DNA, in conditiile in care justitia din Romania a fost identificata in plan public cu lupta impotriva coruptiei.

Aflata la o cota de incredere de 63% in 2015, increderea in DNA s-a prabusit la 30 % in 2018, motivele fiind cele expuse in paragraful precedent.

Ca atare, increderea cetatenilor in justitiei si, in special, in parchete, la momentul infiintarii SIIJ era deja in scadere dramatica.

Contrar opiniei Comisiei Europene, crearea SIIJ ar putea avea efectul imbunatatirii acestei increderi, intr-un sondaj recent de opinie majoritatea persoanelor chestionate pronuntandu-se in favoarea mentinerii acesteia.

5. '86. Pe de alta parte, o structura autonoma pentru anchetarea judecatorilor poate fi utilizata ca un instrument de intimidare si de presiune asupra activitatii acestora, mai ales daca se tine cont de contextul in care a fost infiintata Sectia, ca parte a unei reforme legislative complexe care a slabit independenta sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei.'

Din nou, Comisia ignora faptul ca, anterior infiintarii SIIJ, anchetarea judecatorilor chiar a fost folosita ca mijloc de intimidare si presiune asupra activitatii acestora. Acesta este contextul pe care Comisia trebuie sa il ia in considerare.

Amintim, cu titlu de exemplu, ca in spatiul public au aparut chiar inregistrari cu procurori DNA care discutau despre cum sa faca dosare penale judecatorilor, pentru a 'baga frica' in acestia si a-i da exemplu.

Planul acestora a si fost pus in aplicare, dupa cum demonstreaza unul din judecatorii vizati de acesta, intr-o scrisoare adresata CSM:

'La inceputul anului 2019 a aparut public o inregistrare cu 5 procurori de la DNA Oradea in care acestia discutiau in sediul DNA Oradea, pe data de 19.01.2018, despre o serie de metode represive penale pentru a-i infrica si linisti pe judecatorii de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor. Important de precizat este faptul ca cei 5 procurori DNA participanti la discutie, respectiv Man Ciprian, Muntean Adrian, Ardelean Ciprian, Pantea Cosmin si Rus Lucian, nu au contestat autenticitatea inregistrarii.

Dupa publicarea inregistrarii, un urias mecanism de propaganda mediatica si politica, sustinuta si de cativa procurori si chiar judecatori, s-a pus in miscare cu scopul minimalizarii gravitatii spuselor celor 5 procurori DNA in respectiva inregistrare, sub pretextul ca discutia respectiva din interiorul DNA Oradea nu a fost urmata de acte si fapte, ci a fost doar o simpla discutie, niste barfe intre colegi.

In realitate, insa, discutiile au fost atat precedate, cat si urmate de acte si fapte ale respectivilor procurori DNA Oradea.'

6. '86(…) Se creeaza astfel un efect inhibator asupra judecatorilor si a activitatii acestora, precum si o suspiciune generala privind posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica, asupra continutului deciziilor judiciare, ceea ce poate afecta in mod semnificativ independenta justitiei, in special aparenta de independenta a organelor judiciare din Romania.'

SIIJ a fost infiintata ca raspuns la anchetele penale abuzive ale DNA, ce au constituit reale si grave presiuni la adresa judecatorilor si procurorilor, descrierea ampla a acestora regasindu-se in raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii in data de 15.10.2019.

Ca raspuns la aceste presiuni, devenise imperativa asigurarea unor garantii suplimentare de independenta a magistratilor impotriva anchetelor penale arbitrare, lucru facut prin modul de reglementare al SIIJ.

Astfel, prin modul de selectie a procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ, care se face doar de CSM, prin faptul ca sectia trebuie sa prezinte anual rapoarte Plenului CSM, prin mandatul limitat al procurorilor, pe de o parte se asigura un grad inalt de profesionalism, iar pe de alta parte orice influenta politica in functionarea SIIJ este exclusa, independenta magistratilor fiind suplimentar garantata.

Contrar sustinerii Comisiei Europene din paragraful precitat, efect inhibator asupra judecatorilor si procurorilor a avut in trecut modul in care DNA a instrumentat mii de dosare contra magistratilor, efect ce se impunea categoric a fi inlaturat si a fost, prin crearea noii sectii.

In mod ironic, insa, Comisia care a laudat indelung activitatea DNA, ignorand toate esecurile si abuzurile acesteia, chiar si cand acestea au devenit publice, dovedite si incontestabile, critica noua sectie tocmai pentru ceea ce trebuia sa impute de multi ani DNA.

Mai mult, 'posibilitatea unor influente exterioare, in special de natura politica' este o sustinere complet nefondata, cata vreme SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nici o entitate politica nu are competente in numirea procurorilor ce o compun. Procurorii care activeaza in cadrul SIIJ sunt numiti de Plenul CSM, in urma unui concurs organizat exclusiv de CSM, iar conditiile pentru a putea putea participa la concurs garanteaza profesionalismul participantilor.

7. '89. In al doilea rand, in ceea ce priveste necesitatea concreta a infiintarii unui parchet specializat cu privire la categoria profesionala a judecatorilor si procurorilor, in Romania nu pare sa existe o infractionalitate ridicata in randul magistratilor, astfel cum a observat si Comisia de la Venetia. De exemplu, potrivit datelor disponibile, in anul 2017, din 997 de inculpati trimiti in judecata pentru infractiuni de mare coruptie sau asimilate acestora, numai sase erau magistrati – trei judecatori si trei procurori.'

Cifrele retinute de Comisia de la Venetia si reluate de Comisia Europeana acopera tocmai problema esentiala ce a determinat infiintarea sectiei: deschiderea unui numar foarte mare de dosare din oficiu de catre DNA, nejustificata chiar prin prisma numarului mic de dosare trimise in judecata: pe o perioada de 5 ani DNA a deschis din oficiu 276 de dosare din oficiu, ceea ce inseamna ca, in medie, DNA deschidea in fiecare luna cate 5 dosare vizand judecatori sau procurori!

Aceste sute de dosare din oficiu se adauga altor mii de dosare deschise contra magistratilor prin alte mijloace procedurale si in care anchetele trenau perioade lungi de timp.

Referitor la acest lucru, CSM spune in hotararea precitata:

'Astfel, relevant este numarul mare al judecatorilor vizati de activitatile de urmarire penala in cauze aflate pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie (Structura Centrala si structurile teritoriale), privit in corelatie cu numarul total al judecatorilor din instantele respective, pe de o parte, si cu faptul ca in majoritatea covarsitoare a acestor cauze au fost dispuse solutii de neurmarire penala.

Spre exemplificare, la Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost vizati mai mult de 75 de judecatori (9 dintre acestia fiind cercetati la serviciile teritoriale Brasov, Oradea, Constanta), la Curtea de Apel Bucuresti aproximativ 100 de judecatori, la Curtea de Apel Oradea aproximativ 35 de judecatori (din circa 40 de judecatori), la Curtea de Apel Ploiesti aproximativ 30 de judecatori (din circa 50 de judecatori), la Curtea de Apel Brasov aproximativ 25 de judecatori, la Curtea de Apel Iasi aproximativ 20 de judecatori (din circa 45 de judecatori), la Curtea de Apel Constanta mai mult de 15 judecatori (din circa 40 de judecatori), la Curtea de Apel Timisoara mai mult de 15 judecatori (din circa 60 de judecatori), la Tribunalul Bucuresti mai mult de 85 de judecatori, la Tribunalul Arges mai mult de 25 de judecatori (din circa 40 de judecatori), la Tribunalul Bihor peste 30 de judecatori (din circa 40 de judecatori), la Tribunalul Dolj mai mult de 25 de judecatori (din peste 70 de judecatori).

In total, la nivelul Structurii Centrale si al structurilor teritoriale ale Directiei Nationale Anticoruptie au fost vizati peste 1900 de judecatori.'

Atunci cand peste 70% din judecatorii de la ICCJ au avut dosare penale in 4 ani, credibilitatea justitiei este in mod evident grav afectata.

8. '89. (…) De asemenea, nu pare sa fi existat date sau evaluari specifice care sa demonstreze existenta unor probleme structurale in justitie, de natura a justifica o astfel de initiativa.'

Afirmatia vadeste ignoranta din partea Comisiei Europene, deoarece la data trimiterii observatiilor catre CJUE era deja adoptata Hotararea Plenului CSM de aprobare a raportului Inspectiei Judiciare in urma verificarilor efectuate la DNA cu privire la modul in care au fost instrumentate dosarele cu magistrati.

Comisia Europeana trebuia asadar sa stie ca exista nu doar 'date sau evaluari specifice', ci chiar o hotarare in acest sens data de CSM, singurul organism din Romania care are rolul constitutional de a garanta independenta justitiei.

In concluziile hotararii Plenului CSM 225 din 15.10.2019 se retin probleme structurale grave care confirma, in fapt, necesitatea infiintarea SIIJ:

'Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecatori in modalitatile mai jos mentionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinte directe in ceea ce priveste infaptuirea actului de justitie.

Astfel, tehnica sesizarilor din oficiu impotriva judecatorilor si cercetarea lor pentru solutiile dispuse in cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fara precedent, care, fara indoiala, reprezinta un factor de presiune nu doar asupra celor vizati, ci asupra intregului corp profesional al judecatorilor.

Suspiciunile asupra modului de lucru al procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sunt amplificate si de imprejurarea ca dosare care au fost lasate in nelucrare o perioada mare de timp, dupa ce anterior se dispusesera in acestea masuri de supraveghere tehnica pe durate semnificative, au fost solutionate in bloc, prin netrimitere in judecata, chiar inainte de operationalizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

O astfel de practica ridica serioase semne de intrebare cu privire la ratiunile care au justificat mentinerea pe rol a unor cauze pe durate de timp de ordinul anilor si determina suspiciuni legitime in privinta constituirii si, in acest mod, a unui factor de presiune asupra activitatii magistratilor si, finalmente, asupra dreptului partilor la un proces ehitabil.

In aceleasi coordonate se inscrie practica solicitarii de dosare aflate in curs de judecata pe rolul diferitelor instante judecatoresti in vederea evaluarii masurilor/solutiilor pronuntate de judecatori dintr-o posibila perspectiva penala. In fapt, aceasta maniera de ancheta a reprezentat o veritabila intruziune in libertatea de apreciere a judecatorului.'

9. '90. (…) proiectul de lege privind infiintarea Sectiei a primit aviz negativ din partea CSM, care este garantul independentei justitiei in Romania in virtutea dispozitiilor articolului 133(1) din Constitutia Romaniei.'

Sustinerea potrivit careia proiectul de lege privind infiintarea Sectiei a primit aviz negativ din partea CSM este complet falsa.

Avizul negativ al CSM viza proiectul de lege promovat de fostul ministru Tudorel Toader, ce privea infiintarea unei Directii de anchetare a 'infractiunilor savarsite de magistrati' al carei procuror sef urma sa fie numit in urma unor intelegeri politice, ca si in cazul celorlalti procurori de rang inalt.

Contrar sustinerilor Comisiei, SIIJ a fost infiintata prin initiativa parlamentara, oferind ample garantii de independenta procurorilor ce functioneaza in cadrul ei, ceea ce nu era cazul in proiectul avizat negativ de CSM.

De altfel, aceasta chestiune este detaliata si explicata chiar de catre CSM, in punctul de vedere al acestei institutii cu privire la erorile din raportul GRECO, publicat pe site-ul CSM. http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/01_11_2019__96482_ro.pdf (a se vedea pag. 13, ultimele par.)

10. '92. De asemenea, o eventuala justificare a infiintarii Sectiei pe baza unor motive de eficienta a sistemului judiciar este pusa la indoiala si de o serie de argumente, prezentate de instantele de trimitere, privind insuficienta resurselor puse la dispozitia Sectiei, in special numarul redus de procurori stabilit prin lege (15 procurori), lipsa de instrumente de investigatie adecvate (spre deosebire de alte parchete specializate) si lipsa unor structuri teritoriale corespunzatoare la nivel national (toti procurorii Sectiei urmand a-si desfasura activitatea in Municipiul Bucuresti).'

Problemele invocate de catre Comisie sunt in realitate false.

Numarul de procurori a fost stabilit prin lege tocmai pornind de la numarul mic al trimiterilor in judecata, ceea ce releva faptul ca, in ciuda numarului mare de dosare existent anterior pe rolul DNA, nu exista un fenomen infractional in randul judecatorilor, ci ca dosarele de la DNA erau tinute in mod artificial deschise.

Sunt deosebit de elocvente, in acest sens, multele exemple din raportul Inspectiei Judiciare ce confirma lasarea in nelucrare a dosarelor privind judecatori si procurori, pentru perioade lungi de timp, aceasta pasivitate a procurorilor DNA fiind cu totul in afara limitelor legale, astfel cum rezulta din elementele concrete cuprinse in raportul Inspectiei Judiciare, aprobat de Plenul CSM.

Potrivit legii, numarul de posturi al SIIJ poate fi modificat, in functie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la solicitarea procurorului-sef sectie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii- art. 88/2 alin.4 din lege.

De asemenea, sectia beneficieaza de toate instrumentele de investigatie pe care le au alte parchete specializate, precum ofiteri de politie judiciara sau specialisti in domeniul prelucrarii si valorificarii informatiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate in activitatea de urmarire penala – art. 88/10 si art.88/11 din Legea 304/2004.

11. '94. In acest mod, exista riscul ca noua Sectie sa fie utilizata in mod abuziv pentru a sustrage anumite cauze sensibile (de exemplu, de coruptie) din competenta DNA sau a altor parchete si a le transfera la Sectia speciala, care ar putea fi mai predispusa interventiilor si presiunilor exterioare, de ordin politic, decat o institutie consacrata si consolidata in timp precum DNA.'

Concluzia este eronata din mai multe perspective.

In primul rand, concluzia 'predispunerii la influente si presiuni exterioare, de ordin politic', a procurorilor din cadrul SIIJ este complet lipsita de fundament, cata vreme SIIJ a fost reglementata exact pentru a fi rupta de orice influenta politica. Spre deosebire de restul structurilor de parchet la nivel inalt, nici un om politic nu are vreun vector de decizie sau influenta. Reamintim ca numirile la varful parchetelor din Romania au fost constant criticate prin rapoartele MCV, fiind rezultatul intelegerilor politice la nivel inalt, iar prin crearea SIIJ tocmai aceste aspecte negative au fost eliminate.

In al doilea rand, in ceea ce priveste profesionalismul procurorilor din cadrul sectiei, prin lege au fost stabilite conditii mai severe pentru participarea la concurs (cerandu-se vechime efectiva in functia de procuror de cel putin 18 ani) si o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor (incluzand si evaluarea actelor intocmite de procurori in ultimii 5 ani, cel putin 5 rechizitorii alese aleatoriu si a altor acte considerate relevante de candidati). Toate acestea sunt menite sa contribuie la cresterea calitatii actelor de urmarire penala.

Fata de garantiile deja aratate, mai aratam ca:

-numirea procurorilor in cadrul SIIJ se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea continuarii activitatii pe o perioada totala de cel mult 9 ani;

-revocarea procurorilor din cadrul sectiei se face de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivata a procurorului-sef al sectiei, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare;

-sectia elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste proceduri permit identificarea rapida a eventualelor derapaje sau ingerinte, fapt ce va da si posibilitatea corectarii in timp util.

In concluzie, opinia exprimata de Comisie in sensul ca 'dispozitiile nationale din cauza contravin cerintelor dreptului Uniunii cu privire la principiul protectiei jurisdictionale efective' este bazata in mod vadit pe erori grosiere inacceptabile, motiv pentru care solicitam revenirea asupra acesteia si efectuarea unei noi analize bazata pe fapte si date reale, nu dezinformari si aprecieri subiective”.