Lumeajustitiei.ro incepe un serial de dezvaluiri despre o ampla operatiune de devalizare din interior a Bancii Romane de Dezvoltare – membra a Groupe Societe Generale SA din Franta, una din cele mai importante banci care opereaza in Romania. Modul de operare al autorilor este inca necunoscut la nivelul BRD si este foarte posibil ca multe alte credite “neperformante” din aceasta banca sa fi urmat aceeasi reteta. BRD a sesizat frauda la parchet – constituindu-se parte civila cu suma de 53 milioane euro - insa e limpede din modul in care se deruleaza ancheta penala, ca metoda de devalizare din interior a bancii inca nu este cunoscuta in prezent nici responsabililor bancii, nici anchetatorilor DIICOT. Reteta de sifonare din interior este atat de perversa, incat poate pune orice banca in pericol, fara ca departamentele de risc sa poata sa depisteze in timp util. E bine sa fie stiuta!

Cazul penal se afla din 2013 in instrumentarea procurorilor DIICOT, care l-au declinat o vreme la DNA, de unde s-a intors cu mentiunea ca fraudele, in forma retinuta initial de procurorul Mirel Radescu, nu sunt de competenta parchetului anticoruptie. Noul procuror de caz de la DIICOT, Adrian Petre Todoran, pare depasit de situatie, pare sa nu vada esenta faptelor (a facut in mare un copy-paste dupa constatarile procurorului initial din dosar) si anume ca frauda nu a fost comisa la nivelul Comitetului de Credit din centrala bancii al BRD spre care incearca sa dirijeze ancheta, si nici de presupusii destinatari ai banilor, ci chiar de functionarii din interiorul Grupului Dorobanti, care au intocmit dosarele de credit, de unde s-au scos banii din conturile clientilor-sageata, chiar de catre functionarii banci, carora le generau avansuri fictive (garantii/cash colateral), si apoi le scoteau banii din conturi pe cereri de retragere semnate in alb (sau cu semnaturile clientilor falsificate), cereri completate in multe situatii chiar de catre functionarii bancari. Mai mult, desi la nivelul Comitetului de Credit din centrala BRD se aprobau formal creditele de cate 3 milioane euro, exclusiv pe baza unor fise sintetice inselatoare, prezentate de conducerea Grupului Dorobanti a BRD, in care se prezentau date false, ulterior banii ajungeau in conturile clientilor-sageata, fara ca dosarele de credit aprobate in principiu sa indeplineasca conditiile elementare prevazute conform principiilor de private banking (regulile de acordare a unui credit pe sume mari), iar banii scosi din conturi nu mai ajungeau la titularii creditelor. Tot ceea ce prezentam in continuare s-a savarsit la Grupul BRD Dorobanti, in perioada 2008-2010, condus pe atunci de numita Dana Bajescu (fosta Bacila) si la agentia BRD Europa, condusa in acea perioada de Alice Monac (fosta Bajescu), nimeni alta decat cumnata sefei ei - directoarea Grupului Dorobanti. 

Pastrand proportiile, cazul se aseamana, dar credem ca este mult mai rau pentru BRD Romania, decat a fost afacerea Jerome Kerviel pentru societe Generale din Franta, si opinam ca ascunderea unor asemenea inginerii financiare poate pune in pericol intregul sistem bancar romanesc.

Frauda a fost constatata dupa un an, cand creditele au devenit “neperformante”

Conform deciziei de credit a lui Patrick Gelin (fost presedinte al BRD Romania) si normei de creditare N2139, un credit de suma mare acordat clientilor care prezentau un interes major pentru banca, trebuia sa aiba aprobarea de principiu a Comitetului de Credit din centrala BRD, dar trebuia sa indeplineasca o serie de conditii, dupa cum urmeaza:

-garantiile imobiliare depuse drept gaj sa fie certe/corect evaluate;

-clientul trebuia sa depuna inainte de incheierea dosarului de credit un avans de circa 8% din suma totala solicitata (cash colateral), plus un comision bancar, ca o dovada ca este solvabil;

-clientul trebuia sa fie destinatarul real al creditului;

Nicio conditie din cele enumerate nu era insa indeplinita.

In realitate, gratie unor intelegeri ascunse dintre functionarii din interiorul Grupului Dorobanti al BRD, a fost imposibila depistarea din timp util de catre responsabilii de la compartimentele de risc si control din banca a faptului ca pentru sapte clienti-sageata, persoane fizice, dosarele de credit si conditiile de creditare ce trebuiau in prealabil sa fie indeplinite, au fost aranjate.

Faptul ca BRD a fost sifonata din interior a fost depistat dupa mai bine de 1 an, dupa ce s-a constatat ca cei sapte clienti-sageata, nu au mai platit ratele scadente, iar bunurile imobiliare gajate si supraevaluate, nu acopereau decat cateva procente din valoarea creditelor acordate.

Reteta creditelor de 3 milioane de euro, care nu se mai restituiau. Cum se opera la Grupul BRD Dorobanti:

-se gaseau clienti-sageata (persoane fara posibilitati financiare deosebite, dispuse in schimbul unor avantaje sau pur si simplu din incredere si altruism, sa preia un credit pentru a ajuta “un prieten”, care invoca ca el mai are credite, si de aceea nu mai poate sa mai ia pe numele lui un alt credit de 3 milioane euro). Chipurile, pe acesti clienti de tip VIP (cu dare de mana doar pe hartie) directoarea Grupului BRD Dorobanti din Capitala, Dana Bajescu, ii incadra in categoria privilegiata prin simplul fapt ca accepta sa trimita Comitetului de Credit din centrala BRD fise sintetice inselatoare si ii ajuta sa dobandeasca credite, desi nu indeplineau minimele criterii;  

-clientii sageata erau adusi de “prieten” la Agentia Europa din cadrul Grupului Dorobanti, “prieten” care, in realitate, era in intelegere cu functionarii bancii, astfel incat se perfectau fara nicio problema toate actele necesare acordarii creditului. Existau intelegeri inclusiv cu evaluatorii bancii, care umflau valoarea activelor depuse drept gaj. Totul se facea fulgerator, in cateva zile, iar clientii-sageata, nepregatiti in asemenea operatiuni, erau pacaliti sa semneze acte fara sa inteleaga prea bine despre ce e vorba, inclusiv cereri de retragere de numerar in alb;

-de la nivelul Grupului Dorobanti era exploatata o vulnerabilitate si anume ca pentru creditele in suma de 3 milioane euro, aprobarea de principiu trebuia data de Comitetul de Credit din centrala BRD. Aprobarea de principiu se facea exclusiv pe o “fisa sintetica”, care enumera conditiile indeplinite de client (bunurile depuse drept gaj, garantia de 8% initial /cash-ul colateral din care timp de un an se trageau ratele) etc. Astfel, directoarea Grupului Dorobanti trimitea la centrala “o fisa sintetica” pentru fiecare credit de client-sageata, care enumera conditiile indeplinite, chipurile, de clienti pentru acordarea creditului, iar membrii Comitetului de Credit semnau pe baza datelor din “fisa sintetica” in care clientii apareau ca indeplinesc cerintele cerute de normele bancii;

-Foarte important, in chiar cererea de constituire ca parte civila depusa de BRD la DNA, in luna martie 2016, s-a specificat: “Pentru majoritatea creditelor care fac obiectul constituirii de parte civila, competenta de aprobare a creditului a revenit Comitetului de Credit din centrala bancii... in cazul persoanelor fizice, singurul document din intregul dosar de credit, pe baza caruia se exprima acordul era o fisa sintetica intocmita la nivelul sucursalei originatoare a creditului, fisa ce trebuia sa reflecte in mod real si complet elementele relevante pentru luarea unei decizii de creditare... analiza fiselor sintetice de aprobare a creditelor releva faptul ca acestea nu reflecta nici corect, nici complet informatii esentiale pentru decizia de creditare...”;

-membrii Comitetului de Credit care nu aveau in fata dosarul de creditare, ci doar “fisa sintetica” inselatoare aprobau creditul doar pe baza datelor din fise, in conformitate cu normele interne. In urma acestei aprobari, functionarii din Grupul Dorobanti puteau purcede la acordarea creditelor de cate 3 milioane euro, pentru care nu aveau competenta de acordare. Desi era obligatoriu ca dupa aprobarea de la centrala, cei din Grupul BRD Dorobanti sa se asigure ca atunci cand incheie contractele de credit se iau toate masurile, in realitate ingineriile financiare se derulau dupa urmatoarea reteta:

-clientii-sageata, cautati asiduu din timp, erau adusi imediat la sediul bancii, semnau acte gata facute din dosarul de credit, semnau in multe cazuri si cererile de retrageri de numerar in alb, ba chiar depistau ca au si bunuri depuse gaj in numele lor, gata evaluate;

-intrucat trebuia sa se indeplineasca conditia depunerii in prealabil a unei garantii (un cash colateral de circa 8% din valoarea totala a creditului, care trebuia sa provina din resurse proprii), iar clientii-sageata nu aveau asemenea bani, si chiar le spuneau functionarilor bancari in fata ca nu dispun de asemenea posibilitati financiare, li se raspundea sa nu-si faca griji. Totul se aranja. De ce era importanta garantia/cashul colateral? Pentru ca era o conditie impusa de banca, prin care clientul sa faca dovada ca e solvabil, cata vreme poate aduce 250.000 euro de acasa, din care sa se asigure castigul bancii timp de 1 an (valoarea dobanzii si a comisionului de gestiune lunar) aferent creditului;

- pentru acoperirea neajunsului garantiei, clientului-sageata, fara niciun ban in buzunar, i se intocmea in nume propriu un formular de depunere de numerar la casieria bancii, ca si cand aducea banii din resurse proprii. Adica se facea o depunere de 250.000 euro (depunere in numerar) la casieria bancii. Banii nu existau fizic, erau fictivi, doar generati electronic in calculator, in cercul inchis al bancii; Dupa aceasta operatiune se semna contractul de credit, in baza “bonitatii” clientului (clauza contractuala – vezi facsimil), care aparea ca a depus in prelabil garantia ceruta pentru acordarea creditului, adica a venit cu cei 10% de acasa;

-Creditul era acordat. Clientului i se transfera imediat in cont suma de 3.000.000 euro, valoarea creditului, cu titlu de “transfer din linia de credit”;

Astfel, clientul avea in cont spre sfarsitul zilei:

250.000 euro (cashul colateral) depus in numerar

3.000.000 euro, creditul acordat de banca

Odata rezolvata operatiunea prin care cele 3 milioane de euro ajungeau in contul clientului, mai ramanea problema reconcilierii casieriei, in care nu se mai gasea plusul de 250.000 euro depusi, chipurile fizic, in numerar de catre client. Cum se proceda pentru reconcilierea casieriei, in sensul de a nu se depista la sfarsitul zilei minusul fizic din casierie de 250.000 euro sau plusul contabil de 250.000 euro? Pentru ca banii scriptici din calculator trebuiau comparati cu banii fizici din casierie...

-manevra era urmatoare: se opera in casierie, la sfarsitul zilei o retragere informatica de 250.000 euro din contul clientului, ca si cand acesta ar fi scos la ghiseu banii din contul ce i-a fost alimentat cu creditul de 3.000.000 euro. Dar de fapt nu se dadea nimic la ghiseu... Uneori suma retrasa prin acest timp de operatiune la inchiderea zilei putea fi mai mare (niciodata mai mica) decat garantia/cash-ul colateral de 250.000 euro. Prin aceasta ultima operatiune, casieria era conciliata la sfarsitul zilei, milioanele erau bine mersi in cont, si nimeni de la controlul bancii nu mai putea depista frauda cu fictivitati, in baza careia se acordau creditele de 3.000.000 euro, fara indeplinirea conditiei depunerii in prealabil a garantiei/cash-ului colateral.

-in perioada imediat urmatoare, restul celor 2,75 milioane de euro ramas in contul clientului-sageata era scos pe baza unor cereri de retragere de numerar. Dar, atentie, banii nu se scoteau de catre clientul-sageata, care habar nu avea ce se intampla cu banii din contul lui. In cele mai multe cazuri, clientii sageata au semnat de la bun inceput, ca prostii, cereri de retragere in numerar in alb, pe care functionarii bancii le-au folosit ulterior, dupa ce le-au completat cum au vrut, retragand banii fizici de la ghiseu. In alte cazuri, banii erau transferati pe dispozitii semnate in fals in contul “prietenului”. In unele situatii, si dovezi exista cu duiumul, clientii-sageata erau in strainatate cand, chipurile ei apareau in actele BRD ca se aflau in tara si retrageau de la ghiseu sume de zeci sau sute de mii de euro. In foarte multe situatii, documentele electronice, care se emit clientilor la ghiseul bancii cand retrag sume, sunt nesemnate de clienti (exemplarul care ramane la banca). Este evident ca niciun functionar bancar nu ar fi putut da vreo suma de bani cuiva la ghiseu, fara sa-l puna pe clientul caruia i s-au dat banii sa semneze de primire, decat daca era corupt sau iresponsabil.

DIICOT merge pe pista fundamental gresita

Cele de mai sus au fost posibile datorita complicitatii din interiorului Grupului BRD Dorobanti, de la director, la sef de agentie, consilieri de credit si pana la casiere.

Procurorul Adrian Petre Todoran, de la DIICOT, care investigheaza aceste fraude in dosarul nr. 144/D/P/2013 merge pe o pista gresita, fara sa retina ingineria financiara mai sus descrisa, mergand pe pista denuntatoarelor din Grupul Dorobanti (suspecte si inculpate in cauza) care au aruncat toata vina pe fostul Comitet de Credite din centrala BRD, pe care il induceau in eroare cu fisele sintetice inselatoare, si care habar nu avea cum se generau garantiile fictive, cum se semnau dosarele de credit fara indeplinirea conditiilor de creditare si, mai ales, cum erau scosi in mod infractional banii la ghiseul, din conturile clientilor-sageata, de oricine altcineva decat de catre acestia. Multe din formularele de retragere de numerar sunt completate chiar de catre functionarele bancii, cu scrisul lor olograf. Si poarta semnaturi ale clientilor vadit contrafacute, cu ochiul liber.

Lumeajustitiei.ro va publica in editiile urmatoare declaratiile incredibile ale unor clienti-sageata, care devoaleaza cu lux de amanunte cum au semnat acte in alb, cu complicitatea functionarilor din BRD, si cum s-au trezit peste un an urmariti de banca pentru restituirea a cate 3.000.000 euro fiecare, desi ei nu au vazut si nu au atins niciodata vreun ban. Mentionam ca toti clientii-sageata, care reclama ca nu au primit niciun ban, au fost adusi la unitatile BRD de afaceristul Cristian Aparaschivei, fost sot al unei judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti.

Stati pe faza, in editiile urmatoare veti afla numele functionarilor bancari urmariti penal si ce declara clientii-sageata. Va veti cutremura de forta documentelor si dezvaluirilor! Speram ca BRD si alte banci din Romania sa analizeze ingineria expusa si sa isi ia toate masurile pentru prevenirea unor inginerii asemanatoare.

(va urma)