La inceputul lunii februarie 2015, judecatorul Ciprian Alexandru Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat in fond o serie de pedepse grele in dosarul in care DNA a inculpat mai multi judecatori sindici de la Tribunalul Bucuresti sub acuzatia ca ar fi luat mita de la afaceristul Dan Adamescu, Patronul Astra Asigurari. Dosarul a fost intens mediatizat in principal din cauza pedepsei extraordinar de mare administrata judecatorului sindic Mircea Moldovan (foto) care nu a avut nicio legatura cu Dan Adamescu. Moldovan a fost acuzat ca a primit mita de la o persoana in mai multe randuri, constand in bani si produse alimentare, a caror valoare totala insumeaza circa 7.000 euro. O pedeapsa de 22 ani pentru mita de 7.000 euro este pentru oricine una exagerat de mare, asemenea pedepse aplicandu-se celor vinovati de omor.

 Din cele opt infractiuni de luare de mita de care Mircea Moldovan a fost acuzat, saptee erau comise pe vechiul cod (care contopea pedepsele), iar ultima pe noul cod intrat in vigoare la 1 februarie 2014 (care aduna cuantumul pedepselor), metoda de calcul aplicata fiind socanta pentru intreaga opinie publica. Judecatorul Mircea Moldovan i-a formulat plangeri penale judecatorul de la fond, Ciprian Alexandru Ghita, care l-a condamnat, acuzandu-l de incalcarea grava a drepturilor sale procesuale. Printre acuzatii, i-a imputat si faptul ca la judecata care a avut loc la fond, i-a respins toate probele propuse in aparare, inclusiv proba cu expertizarea interceptarile audio video folosite de DNA impotriva sa.

Concluziile expertului INEC sunt deosebit de grave

Procesul se afla in prezent in faza de apel la Inalta Curte, iar la termenul din 10.11.2015 instanta a admis intr-un tarziu cererea lui Mircea Moldovan si a dispus

efectuarea unei expertize criminalistice a vocii si vorbirii. Din peste 200 de DVD-uri cu interceptari de la dosar, expertul INEC Gheorghe Pop a analizat cateva zeci de fisiere, cele care au fost retinute ca probe-cheie in acuzare.

Concluziile expertului din martie 2016, trimise completului de apel al ICCJ, la dosarul 4153/2/2014, vorbesc de la sine. Niciunul dintre DVD-urile puse de procurori la dosar nu reprezinta suportii originali pe care s-au facut interceptarile. Aparatura originala cu care s-a efectuat interceptarile nu a fost pusa la dispozitia expertului, expertiza fiind facuta pe aparatura din dotarea INEC, Fisierele continand interceptari telefonice si ambientale ale judecatorilor sindici de la TMB si a unor practicieni in insolventa, au fost declarate drept simple copii (duplicate), neoriginale si neautentice.

Cel mai grav e ca o serie de interceptari, printre care si cele privindu-l pe judecatorul Mircea Moldovan, au fost catalogate drept neautentice in sensul ca reprezinta “montaje realizate prin juxtapunerea unor fragmente din mai multe inregistrari”.

Interceptarile SRI efectuate cu mandate de la ICCJ pot fi anulate

Problema din cazul judecatorilor TMB acuzati de coruptie de DNA este cea a interceptarilor realizate de SRI. In acest caz, majoritatea interceptarilor au fost efectuate de SRI, pe baza de mandate de siguranta nationala emise de Inalta Curte, in perioada 2012 – 2014. Aceste interceptari, asa cum a aratat si expertul INEC desemnat de instanta, sunt simple copii pe niste DVD-uri depuse la dosar. Conform normelor internationale in materia interceptarilor, nicio expertiza pe voce si vorbire nu se poate face in lipsa echipamentului original si a suportului original cu ajutorul carora s-au facut interceptarile. Cu alte cuvinte, fara aparatul tehnic original si fara mediul de stocare original pe care s-a fizat interceptarea expertiza nu poate stabili sub nicio forma daca s-a intervenit pe intereptari sau nu ori daca vocile sunt ale persoanelor indicate.

Asa cum Lumea Justitiei a aratat in multe randuri, SRI nu pune nimanui echipamentele originale la dispozitie si nici suportii originali, si asta pentru ca totul se trage pe hard-diskuri care se afla pe severe aflate intr-o unitate secreta a SRI aparata de secretul de stat, la care expertii nu pot avea acces (unitate numita pompos Centrul National de Interceptare a Comunicatilor – instituie fantoma, pentru care nu exista vreo lege de infiintare si care functioneaza se aude pe baza unei hotarari secrete a CSAT care nu e nimanui opozabila).

Monopolul interceptarilor nationale, detinut de SRI, care efectueaza aceste interceptari intr-o maniera care nu permite expertizarea in conditiile date de uzantele in materie (echipamentele si suportii originali trebuie pusi la dispozitia expertului) a devenit o frana in calea folosirii probelor cu interceptari in dosarele penale. Deja exista cazuri de judecatori care au inceput sa anuleze interceptarile obtinute in asemenea conditii, ca urmare a recentei decizii a CCR care a aratat ca SRI nu poate efectua acte de urmarire penala pe infractiuni care nu tin de siguranta nationala, intrucat el este prin lege un culegator de informatii.

Condamnarea de la fond s-a bazat exclusiv pe declaratii de martor si interceptari

Ramane de vazut la termenul din 11.04.2016 ce va decide ICCJ in apel in legatura cu Raportul de expertiza criminalistica finalizat in martie 2016 de expertul INEC Gheorghe Pop.

Amintim ca in plangerea facuta impotriva judecatorului de la fond s-a aratat ca:

-s-a pronuntat condamnarea lui Moldovan incalcandu-i-se dreptul inculpatului la un proces echitabil, dreptul de a beneficia de timpul si inlesninirile unei aparari efective;

-la termenul din 19.02.2015 instanta a dispus inchiderea cercetarilor judecatoresti si inceperea dezbaterilor desi aparatorii alesi ai lui Moldovan (avocatii Mircea Popescu, Ilie Iordachescu si Horia Miclescu) se aflau intr-o alta sala de judecata la ICCJ, aspect sesizat instantei, dar ignorat de judecator – fapt ce echivaleaza cu lipsirea de aparare;

-instanta a pronuntat condamnarea doar pe baza declaratiilor de martor de la urmarirea penala si pe interceptarile audio-video, inregistrari care desi au fost contestate, judecatorul a refuzat sa le verifice nemijlocit si contradictoriu incalcand dispozitiile art. 374, alin. 7 Cpp;

-in mod fals instanta a consemnat in incheiere ca inculpatul Mircea Moldovan “nu a contestat probele administrate in faza de urmarire penala si nici nu a propus audierea unor martori””, desi din caietul grefierului rezulta exact contrariul si anume ca Moldovan a contestat aceste probe;

-in mod fals s-a consemnat ca Moldovan ar fi invocat dreptul la tacere, si nu i s-a luat declaratie de inculpat, desi din consemnarile grefierului rezulta ca Moldovan a precizat ca nu va da nicio declaratie decat dupa administrarea probelor;

-desi la termenul din 07.12.2014 instanta i-a aprobat lui Moldovan sa obtina copii dupa suportii optici cu inregistrarile audio si video de la dosar, pentru a le putea asculta/viziona in vederea pregatirii apararii, la termenul din 19.01.2015 (dupa doar 5 saptamani) atunci cand s-a solicitat un nou termen pentru analizarea tuturor suportilor optici de catre acuzatul Moldovan aflat in stare de arest, s-a refuzat acest lucru, considerandu-se ca cererea a fost facuta “nejustificat si cu rea-credinta”. In realitate, volumul inregistrarilor de la dosar (81 suporti optici) este de 1400 ore, echivalent a 52 de zile, asta daca cineva le-ar viziona continuu fara sa doarma, fiind asadar imposibil vizionarea suportilor optici de la o luna la alta;

-instanta a refuzat la termenul din 19.01.2015 solicitarea de efectuare a unei expertize tehnice criminalistice cu privire la interceptarile de pe suportii optici, mentionand ca respinge cererea in acest sens a inculpatului Mircea Moldovan, desi in realitate cererea fusese facuta de alti co-inculpati, Moldovan mentionand anterior ca va solicita sau nu efectuarea unei expertize doar dupa ce va reusi sa analizeze toti cei 81 suporti optici. Practic instanta i-a respins lui Moldovan o cerere de probe pe care acesta nu a facut-o, privandu-l de dreptul de a o face, desi initial i-a permis sa obtina si sa studieze interceptarile de pe respectivii suporti;

-instanta nu a administrat in apararea lui Moldovan nicio proba, intrand pe dezbateri si ramanand in pronuntare fara sa tina cont nici macar de cererea de repunere pe rol formulata de Moldovan, in care s-a atras atentia asupra incalcarii tuturor drepturilor procesuale, de la cel de a fi asistat de aparatorii alesi, la cel de administrare de probe in aparare si declaratia de inculpat;

Pedepsele dispuse de judecatorul Ciprian Alexandru Ghita au fost:pedepse cu executare:

-MIRCEA MOLDOVAN, fost judecator la Tribunalul Bucuresti – 22 de ani de inchisoare

-ION STANCIU, fost judecator la Tribunalul Bucuresti - 3 ani si 8 luni inchisoare

-ELENA ROVENTA, fosta judecator la Tribunalul Bucuresti - 5 ani si 10 luni inchisoare

-CIPRIAN-SORIN VIZIRU, fost judecator la Tribunalul Bucuresti - 5 ani inchisoare

-GRIGORE-DAN ADAMESCU, om de afaceri – 4 ani si 4 luni inchisoare

-ILIE PREDA, practician in insolventa – 6 ani si 10 luni inchisoare

-EMANOIL POSTELNICU, practician in insolventa – 2 ani si 8 luni inchisoare

-GABRIEL HANGANU – 3 ani inchisoare

-MONICA-ANGELA BORZA, practician in insolventa – 2 ani si 7 luni inchisoare cu suspendare

-CRISTINA ELENA POPA (CANDEA), practician in insolventa – 1 an si 4 luni inchisoare cu suspendare

-IOSIF ARMAS, om de afaceri – 1 ani si 4 luni inchisoare, cu suspendare

* Cititi aici o parte din mandatele de interceptare emise de ICCJ, puse in executare de SRI