Camera Deputatilor, ca for decizional, a adoptat un text de lege care vine sa blocheze toate executarile pana la data de 1 septembrie 2020. In incercarea de a suspenda executarile bancare – unele chiar abuzive – din perioada pandemiei de coronavirus si imediat urmatoare, deputatii social-democrati au creat un haos care va avea efecte neasteptate. Comerciantii nu vor mai putea fi executati silit prin poprire, dar vor putea fi executati silit mobiliar sau imobiliar.

Iar asta pentru ca executarile silite in materie civila pentru creantele comerciale si civile (precum pensiile alimentare, pensiile de intretinere, sultele, instrumentele de plata, daunele civile delictuale) nu vor mai putea fi efectuate decat dupa data de 1 septembrie 2020.

La aceasta situatie s-a ajuns dupa ce Camera Deputatilor a votat proiectul de lege pentru adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 48/2020 privind unele masuri financiar-fiscale adoptate in perioada starii de urgenta provocate de pandemia de coronavirus, introducand un articol care, astfel cum veti vedea ridica probleme de constitutionalitate.

Iata inainte de toate ce prevede articolul XVIII introdus la Camera Deputatilor si adoptat in sedinta din 3 iunie 2020 cu 304 voturi pentru, 0 impotriva si o abtinere:

"Art. XVIII. – Se suspenda masurile de executare silita in materie civila prin poprire pentru creantele civile si comerciale declansate dupa instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei. Nu se declanseaza masuri de executare silita in materie civila prin poprire pentru creantele comerciale si civile pe toata perioada starii de urgenta, a starii de alerta pana la data de 1 septembrie 2020. Masurile dispuse anterior nu se aplica in cazul executarilor silite privind creantele civile sau comerciale ce au drept titlu hotarâri judecatoresti pronuntate in materie penala pentru solutionarea laturii civile a cauzei. Masurile de suspendare a executarii silite a sumelor urmaribile sau disponibilitatilor banesti se aplica de drept de catre organele de executare si institutiile bancare sau terti popriti, fara nicio alta formalitate.”

Iata cum a fost motivata de deputatii introducerea art. XVIII:

"Consecinta mentinerii unei astfel de masuri in forma adoptata nu conduce decat la falimentul comerciantilor, eliminand orice sansa creditorului bugetar de a mai incasa in viitor vreo suma din creantele bugetare detinute. In acest context, pentru un ajutor real si care sa fie de natura a nu prejudicia bugetul de stat, a crea un echilibru procesual si echitate, decizia fireasca si corecta ar fi ca pe perioada starii de urgenta si o perioada rezonabila ulterioara sa fie suspendata si ridicata orice si toate masurile de executare silitata individuala, atat civila cat si bugetara, pentru cele civile suspendarea sau nedeclansarea sa priveasca masurile de executare silitate ce pot fi instituite dupa declansarea starii de urgenta".

Problema ivita ca urmare a introducerii articolului XVIII in proiectul de lege de adoptare a Ordonante de Urgenta a Guvernului nr. 48 din 9 aprilie 2020 privind unele masuri financiar-fiscale, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr, 319 din 16 aprilie 2020, a fost semnalata de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania condusa de executorul judecatoresc Marius Iacob Morari (foto) printr-un memoriu la Avocatul Poporului, Renate Weber, in cursul zilei de 4 iunie 2020.

In cuprinsul memoriului pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate este sesizata neconstitutionalitatea prevederilor art. XVIII din proiectul de lege PL-x 281/2020 (n.red. - numarul de la Camera Deputatilor) pentru aprobarea OUG nr. 48 din 9 aprilie 2020, aratandu-se ca prin amendamentul propus de grupul parlamentar PSD de la Camera Deputatilor, respectiv art. XVIII, a fost inclus in proiectul de lege care vizeaza adoptarea nor masuri financiar-fiscale, dispozitii cu privire la executarea silita reglementata de Codul de procedura civila, pentru creantele civile si comerciale, dispozitii care exced cadrului normativ ce s-a dorit a fi reglementat.

Spre exemplu, precizeaza UNEJ in memoriul depus la Avocatul Poporului, in dorinta de a proteja comerciantii prin suspendarea executarii silite prin poprire, autorul art. XVIII a creat un efect invers: acela de a-i expune pe acesti comercianti de la a parcurge calea comuna si usoara a executarii silite prin poprirea la forme de executare mai agresive si cu efect imediat asupra patrimoniului lor, cu titlu de executare silita mobiliara sau imobiliara.

UNEJ, prin presedintele Marius Morari, arata astfel ca prin introducerea art. XVIII in proiectul de lege au fost incalcate mai multe principii prevazute in Constitutie, respectiv:

-principiul bicameralismului (art. 61 alin. 2 din Constitutia Romaniei) - art. XVIII fiind introdus la Camera Deputatilor, fara a fi discutat la Senat, ca prima Camera sesizata;

-principiul neretroactivitatii legii civile (art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei) - in sensul in care perioada la care face trimitere art. XVIII, respectiv starea de urgenta, este anterioare eventualei publicari in Monitorul Oficial;

-principul accesului liber la justitie (art. 21 din Constitutia Romaniei) - prin suspendarea masurilor de executare silita prin poprire pentru creante civile si comerciale, in sensul ca nu se respecta ultima etapa a procesului ciivil care da dreptul creditorului de a recupera si de a fi repus in drepturi;

-principiul egalitatii in drepturi (art. 16 din Constitutia Romaniei);

-incalcarea dreptului de proprietate privata (art. 44 din Constitutia Romaniei).

Publicam in continuare pasaje din cuprinsul memoriului UNEJ depus la Avocatul Poporului:

"Motivarea articolului in discutie nu suporta discutii, neexistand un raport de cauzalitate directa, probata legal, in ceea ce priveste exercitiul de imaginatie incercat de autorul amendamentului, respectiv a concluziei ca executarea silita in cauze civile demarata impotriva comerciantilor are ca si rezultat in mod automat falimentul acestora.

Autorul amendamentului nu face trimitere la cuantumul creantei ce poate face obiectul executarii, la titlul executoriu ce sta la baza procedurii de executare silita (aici putand fi vorba despre hotarari ale instantelor ce dispun recuperarea sumelor ce reprezinta obligatii de intretinere pentru minori, hotarari privind cheltuieli de judecata, exemplele putand continua), textul de lege si motivarea nefacand diferentieri.

Cu privire la creantele comerciale, executorii judecatoresti detin nenumarate dosare executionale in care scadentele la plati aferente unor contracte de furnizare servicii sau marfa sunt garantate cu titluri executorii reprezentate de bilete la ordin. Sumele aferente acestor scadente sunt planificate pentru a face alte plati obligatorii (salarii, echipamente, materie prima, furnizori servicii). A desfiinta printr-o norma arbitrara aceste executari pentru o perioada insemnata are ca rezultat punerea in imposibilitate a creditorilor de a isi recupera creanteel, sau macar sa aiba garantia ca acestea se vor achita sub sanctiunea executarii silite. Este evident ca aceste "lanturi" de creante comerciale ce vor fi rupte vor crea un adevarat haos in economie, situatie ce poate afecta intreaga economie pe un termen indelungat.

La o prima citire a motivarii dispozitiilor art. XVIII din proiect, observam ca se doreste de catre autorul amendamentului inlaturarea riscului insolventei pentru comercianti insa textul amendamentului dispune: se suspenda masurile de executare silita in materie civila prin poprire pentru creantele civile si comerciale, formulare ce includ toate executarile silite demarate impotriva tuturor categoriilor de debitori, fie ei comercianti sau nu.

Astfel, cu toate ca motivarea incearca a justifica introducerea unui articol privind suspendarea executarii demarate impotriva comerciantilor, astfel incat creditorul bugetar sa mai aiba sanse de a mai incasa vreo suma in viitor din creantele bugetare, constructia articolului nu este in acord cu motivarea, care suspenda masurile de executare silita in materie civila inclusiv impotriva debitorului persoana fizica.

De altfel, aplicarea unor astfel de masuri ar putea duce la efectul total opus celui ce se doreste a fi evitat, si anume falimentul creditorilor care nu isi pot recupera creantele ducand astfel la ipoteza ca executarea silita a creantelor bugetare sa nu mai aiba finalitate. (...)

Stimata doamna Avocat a Poporului, fundamentarea si constructia OUG 48/2020 a fost posibila urmare a unui drept de dispozitie a statului ca si creditor asupra creantelor actuale si viitoare privind proprii debitori, in speta comerciantii, care, in urma analizarii posibilitatii financiare si a disponibilitatilor bugetare, a dispus masurile prevazute in OUG. Un astfel de drept de dispozitie asupra creantelor si o analiza a impactului bugetar nu le-a fost recunoscut si creditorilor titulari ai creantelor civile si/sau comerciale, art XVIII impunand acestora suspendarea dreptului de a recupera creantele ce li se cuvin si pentru care demararea procedurii executionale a fost incuviintata de instanta.

De asemenea, partile unei proceduri executionale demarate anterior datei in care s-a decretat starea de urgenta nu sunt afectate de textul propus de autorul amendamentului, insa cele care au intrat in posesia unui titlu executoriu ulterior decretarii starii de urgenta, conform articolului in discutie, li se interzice dreptul de a demara sau continua procedura executarii silite, in incercarea de a recupera creanta cuvenita".

*Cititi aici sesizarea inregistrata la Avocatul Poporului de presedintele UNEJ Marius Morari

*Cititi aici proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor