Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatoarea Denisa Stanisor (foto 1) – continua demersurile pentru preluarea de la Ministerul Justitiei a intregii infrastructuri informatice care priveste activitatea in instantelor.

Daca in trecut am aratat luarile de pozitie ale Sectiei pentru judecatori a CSM pe aceasta tema, de data aceasta Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate proiectul de lege pe care Consiliul il propune pentru trecerea sistemelor IT ale instantelor de la MJ la CSM si pentru eliminarea dublei comenzi asupra specialistilor IT din instante si parchete. Altfel spus: daca in prezent acesti informaticieni se afla in subordinea administrativa a presedintelui de instanta si in subordinea profesionala a Ministerului Justitiei, proiectul legislativ urmareste ca specialistii IT sa ramana doar in subordinea conducatorului instantei.

Proiectul este continut in ampla adresa pe care Consiliul Superior al Magistraturii a trimis-o la 2 octombrie 2024 catre ministra Justitiei Alina Gorghiu (foto 2). Cea mai mare parte a adresei este ocupata de detalii tehnice cu privire la testele variantele testate in cadrul intalnirilor de lucru dintre reprezentantii CSM si cei ai MJ – intalniri in urma carora Consiliul a concluzionat ca este necesar ca sistemele IT ale instantelor sa treaca de la Ministerul Justitiei la CSM.

Aceste detalii tehnice – impreuna cu o serie de consideratii de ordin constitutional – constituie de facto expunerea de motive a proiectului de lege. Ele sunt sintetizate in circulara trimisa de CSM tuturor instantelor din tara (detalii mai jos).

Consultare generala cu instantele

Totodata, Luju prezinta in exclusivitate chestionarul pe care Consiliul Superior al Magistraturii l-a trimis in 11 octombrie 2024 catre toate instantele din Romania, astfel incat judecatorii sa aleaga in ce fel prefera sa se faca preluarea calculatoarelor de la MJ la CSM:

„A) Domeniu unic central, separat fizic si logic de domeniul ministerului, cu subdomenii pentru fiecare instanta sau grup de instante;

B) Domeniu unic central, separat fizic si logic de domeniul ministerului si domenii distincte pentru fiecare instanta sau grup de instante, cu relatii de tip Trusted;

C) Alta arhitectura (arhitectura propusa trebuie sa fie compatibila cu independenta sistemului judiciar si trebuie sa presupuna separarea fizica si logica de domeniul ministerului)”.

In cazul alegerii variantei C), magistratii sunt invitati sa detalieze cum ar trebui sa arate aceasta arhitectura in conceptia lor (vezi facsimil 1).

Tot la 11 octombrie, CSM a trimis catre instante o circulara in care sintetizeaza expunerea de motive la proiectul de lege, explicand astfel in ce vor consta cele doua variante A) si B) de mai sus.

Iata circulara CSM catre instante (vezi facsimil 2):

„Va facem cunoscut faptul ca in contextul demersului initiat de Ministerul Justitiei vizand centralizarea intregii infrastructuri IT din instante la nivelul acestui minister in cadrul domeniului detinut de catre aceasta institutie, Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat vulnerabilitatile inacceptabile pe care un astfel de demers le creeaza pentru activitatea instantelor judecatoresti.

Pentru a preveni asemenea consecinte negative, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit ferm, hotarand suspendarea procesului de inrolare in domeniul just.ro a calculatoarelor si serverelor din instantele de judecata, precum si a conturilor judecatorilor si revenirea la situatia anterioara inrolarii, pentru situatiile in care acest demers a fost deja inceput sau finalizat.

De asemenea, prin Hotararea nr. 1519 din 5 septembrie 2024, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in exercitarea atributiei constitutionale de a veghea la respectarea independentei justitiei, a constatat ca prin inrolarea calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul just.ro, gestionat de catre Ministerul Justitiei, se creeaza o vulnerabilitate de natura sa afecteze independenta justitiei.

Singura solutie compatibila cu principiul independentei justitiei este separarea clara a infrastructurii IT a instantelor de cea a Ministerului Justitiei. Aceasta implica crearea de domenii distincte pentru instante, gestionate independent, ceea ce ar elimina vulnerabilitatile actuale si ar asigura conformitatea cu reglementarile nationale si europene privind protectia datelor. Consiliul Superior al Magistraturii solicita, de asemenea, transferul complet al responsabilitatilor IT privind instantele de la Ministerul Justitiei catre autoritatea judecatoreasca.

Avand in vedere initierea demersurilor tehnice pentru a se asigura o separare clara intre domeniile instantelor judecatoresti si domeniul Ministerul Justitiei, astfel incat sa fie respectat principiul independentei justitiei, va adresam rugamintea de a contribui la activitatile subsecvente acestei decizii.

Astfel, la nivelul Consiliului au fost creionate doua arhitecturi care se aliniaza principiilor enuntate in Hotararea Sectiei pentru Judecatori nr. 1519/2024, referitoare la crearea unor domenii distincte, care sa fie administrate nemijlocit de catre instante, fara implicarea ministerului, separate logic si fizic de domeniul just.ro. Aceste arhitecturi sunt prezentate in anexele prezentei adrese.

In acest context, va adresam rugamintea de a completa chestionarul ce vizeaza arhitectura domeniilor din instantele judecatoresti, disponibil in cadrul aplicatiei csmapp.csm1909.ro, pentru a decide cu privire la solutia ce va fi implementata.

Totodata, pentru aplicarea masurii de la art. II lit. b din Hotararea Sectiei pentru Judecatori nr. 1519/2024, va adresam rugamintea de a contribui la crearea unei proceduri tehnice, unitare, prin care sa se realizeze reconfigurarea serverelor ECRIS, virtualizate, cu schimbarea dependentei de domeniul just.ro, prin desemnarea specialistilor IT ce corespund, din perspectiva domeniului de activitate, activitatilor necesare unei astfel de tranzitii.

Totodata, in conformitate cu prevederile art. II lit. b din Hotararea Sectiei pentru Judecatori nr. 1519/2024, este necesara elaborarea unei proceduri tehnice unitare pentru reconfigurarea serverelor virtualizate ECRIS, in vederea eliminarii dependentei de domeniul just.ro. In acest sens, va adresam rugamintea de a ne sprijini in acest demers prin desemnarea specialistilor IT care, prin expertiza acestora, pot contribui la desfasurarea optima a activitatilor implicate in acest proces de tranzitie, inclusiv testare si punere in productie.

In acest sens, va adresam rugamintea de a va manifesta disponibilitatea in acest sens, prin completarea sectiunii aferente din cadrul chestionarului amintit.

Chestionarul, anexat prezentei circulare, este disponibil pentru completare in aplicatia emap.csm1909.ro pana la data de 21.10.2024”.

Mentionam ca aceste demersuri au fost aduse si la cunostinta presedintei ICCJ Corina Corbu miercuri, 16 octombrie 2024 (vezi facsimil 3).

Redam modificarile legislative propuse de CSM si forma actuala a pasajelor legale:

I. Legea 304/2022 privind organizarea judiciara:

- art. 129 alin. 4 in varianta CSM: „Personalul de specialitate informatica din cadrul curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate este subordonat presedintelui instantei din care face parte”;

- art. 129 alin. 4 in forma actuala: „La Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe langa acestea, compartimentele in care isi desfasoara activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Directiei Nationale Anticoruptie si ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, la judecatorii si parchetele de pe langa acestea, de grefieri-sefi”;

- art. 131 alin. 2, 4 si 5 in varianta CSM:

„(2) Numarul specialistilor IT se stabileste de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. [...]

(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatica, stabileste normele privind avizarea si autorizarea, sub aspect tehnic si al securitatii tehnologiei informatiei, a solutiilor informatice dezvoltate de specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti”;

- art. 131 alin. 2, 4 si 5 in forma actuala:

„(2) Numarul specialistilor IT se stabileste de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. [...]

(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.

(5) Ministerul Justitiei, prin compartimentul de specialitate informatica, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatica din cadrul acestuia, stabileste normele privind avizarea si autorizarea, sub aspect tehnic si al securitatii tehnologiei informatiei, a solutiilor informatice dezvoltate de specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti”;

II. Legea 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice:

- art. 8 in forma propusa de CSM:

„(1) Specialistii IT se recruteaza prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizeaza la nivelul fiecarei curti de apel sau fiecarui parchet de pe langa curtea de apel ori, dupa caz, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Directia Nationala Anticoruptie, cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care coordoneaza din punct de vedere profesional activitatea specialistilor IT, sau al compartimentului informatic din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie, dupa caz.

(3) Concursul se desfasoara potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 8 in actuala versiune:

„(1) Grefierii informaticieni se recruteaza prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizeaza la nivelul fiecarei curti de apel sau fiecarui parchet de pe langa curtea de apel ori, dupa caz, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetul National Anticoruptie, cu sprijinul Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei, care coordoneaza din punct de vedere profesional activitatea grefierilor informaticieni, sau al compartimentului informatic din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie, dupa caz.

(3) Concursul se desfasoara potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 41 in viziunea CSM: „Specialistii IT sunt subordonati conducatorului instantei sau parchetului din care fac parte”;

- art. 41 in prezent: „Grefierii informaticieni sunt subordonati, din punct de vedere administrativ, conducatorului instantei sau parchetului din care fac parte si, din punct de vedere profesional, Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, compartimentului corespunzator din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 44 alin. 4 potrivit CSM: „Pentru promovarea in functii de executie in cazul specialistilor IT, la elaborarea regulamentului prevazut la alin. (3) vor fi avute in vedere, dupa caz, si propunerile presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 44 alin. 4 in vigoare: „Pentru promovarea in functii de executie in cazul grefierilor informaticieni, la elaborarea regulamentului prevazut la alin. (3) vor fi avute in vedere, dupa caz, si propunerile ministrului justitiei, ale presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 53 alin. 3 conform CSM: „Pentru specialistii IT, in cazul prevazut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din functie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 53 alin. in forma actuala: „Pentru grefierii informaticieni, in cazul prevazut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din functie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 55 alin. 3 propus de CSM: „Delegarea grefierilor informaticieni se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 55 alin. 3 in prezent: „Delegarea grefierilor informaticieni se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”;

- art. 74 alin. 3 in varianta CSM: „In cazul specialistilor IT, evaluarea se realizeaza cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si se semneaza atat de presedintele curtii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe langa aceasta instanta, cat si de catre seful compartimentului informatic din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau al Directiei Nationale Anticoruptie”;

- art. 74 alin. 3 in prezent: „In cazul grefierilor informaticieni, evaluarea se realizeaza cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justitiei sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori din cadrul Parchetului National Anticoruptie si se semneaza atat de presedintele curtii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe langa aceasta instanta, cat si de catre seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau al Directiei Nationale Anticoruptie”.

CSM s-a pus in miscare inca din septembrie

Inainte de a va lasa sa cititi intreaga argumentatie a Consiliului Superior al Magistraturii, mentionam ca initiativa de a trimite adresele catre MJ, ICCJ si celelalte instante a aparut in sedinta din 26 septembrie 2024 a Comisiei nr. 3 „Digitalizare” in format de judecatori (vezi facsimil 4).

Prezentam adresa CSM catre MJ:

„Dupa cum este cunoscut, in contextul demersului initiat de Ministerul Justitiei vizand centralizarea intregii infrastructuri IT din instante la nivelul acestui minister, Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat vulnerabilitatile inacceptabile pe care un astfel de demers le creeaza pentru activitatea instantelor judecatoresti.

Mai mult: pentru a preveni asemenea consecinte negative, Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit ferm, hotarand suspendarea procesului de inrolare in domeniul just.ro a calculatoarelor si serverelor din instantele de judecata, precum si a conturilor judecatorilor si revenirea la situatia anterioara inrolarii, pentru situatiile in care acest demers a fost deja inceput sau finalizat.

De asemenea, prin Hotararea nr. 1519 din 5 septembrie 2024, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in exercitarea atributiei constitutionale de a veghea la respectarea independentei justitiei, a constatat ca prin inrolarea calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul just.ro, gestionat de catre Ministerul Justitiei, se creeaza o vulnerabilitate de natura sa afecteze independenta justitiei.

In cuprinsul acestei hotarari a fost evidentiata si necesitatea luarii unor masuri de natura tehnica apte sa inlature o astfel de vulnerabilitate, respectiv incetarea procesului de inrolare a calculatoarelor si serverelor din instantele judecatoresti in domeniul administrat de Ministerul Justitiei – just.ro, iar in cazul in care demersul a fost deja inceput sau finalizat, revenirea la situatia anterioara inrolarii, precum si reconfigurarea serverelor ECRIS fara a fi in relatie de dependenta cu domeniul just.ro.

Totodata, in baza principiului cooperarii loiale, Sectia pentru judecatori a solicitat Ministerului Justitiei sa demareze procesul de transfer catre Consiliul Superior al Magistraturii al tuturor atributiilor ce ii revin in domeniul IT vizand instantele judecatoresti, apreciind ca acest proces reprezinta nu doar o masura de conformare cu standardele europene, ci si un pas necesar pentru asigurarea unei justitii independente si eficiente.

Consecvent unei abordari constructive, care sa asigure implementarea unor solutii informatice in acord cu principiul independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii a dat curs si invitatiei Ministerului Justitiei de a participa la un grup de lucru tehnic, care sa identifice modalitatile tehnice adecvate pentru atingerea acestui scop.

Astfel, in cadrul intalnirii din data de 24.09.2024, ce s-a desfasurat online, au fost prezentate si analizate mai multe scenarii care aveau drept scop remedierea vulnerabilitatilor in administrarea echipamentelor IT din instantele judecatoresti, in acord cu principiul independentei justitiei.

In esenta, variantele de lucru propuse de Ministerul Justitiei vizeaza fie separarea fizica si logica a administrarii echipamentelor IT ale instantelor judecatoresti de cele ale Ministerului Justitiei, prin utilizarea unor domenii distincte, fie, dimpotriva, cuprinderea in domeniul ministerului si a echipamentelor IT ale instantelor judecatoresti.

In ceea ce priveste primul grup de scenarii (utilizarea unor domenii distincte pentru instante), Ministerul Justitiei a invederat o serie de consecinte pe care le-a prezentat drept dezavantaje.

Cu toate acestea, atat in cadrul sedintei, cat si in analiza separata realizata la nivelul Consiliului, a rezultat ca in realitate aspectele invederate de minister nu constituie dezavantaje reale in raport cu scopul urmarit, respectiv cel al protejarii independentei justitiei.

Astfel, o durata mai lunga pentru implementarea arhitecturii necesare pentru utilizarea unor domenii distincte nu reprezinta un dezavantaj tehnic al solutiei, ci un aspect inerent schimbarii unei arhitecturi. Orice modificare a unei structuri IT existente necesita un timp pentru planificare, executie si testare, insa acest efort este unic si temporar, aplicabil doar in perioada de tranzitie. Asadar, acest aspect nu reprezinta un impediment fundamental, ci o provocare gestionabila prin alocarea corespunzatoare a resurselor.

Desi solutia propusa poate adauga un grad suplimentar de complexitate, acest lucru este justificat de scopul major vizand asigurarea independentei sistemului judiciar, ceea ce impune controlul deplin asupra resurselor proprii exclusiv de catre autoritatea judecatoreasca. Cresterea complexitatii reprezinta o caracteristica normala in orice solutie IT de securitate, iar pe termen lung adauga valoare prin sporirea controlului si securitatii locale, fara a constitui asadar un dezavantaj, ci, dimpotriva, o solutie preferabila.

Trebuie subliniat ca implementarea scenariului care presupune mentinerea unui domeniu comun pentru minister si instante implica resurse constante alocate de instantele de judecata pentru monitorizarea in mod perpetuu a accesului, precum si auditarea permanenta a configurarii domeniului Ministerului Justitiei pentru a verifica daca au fost aduse modificari permisiunilor.

Asadar, din compararea acestor scenarii rezulta cu evidenta ca, de fapt, scenariul separarii domeniului folosit de instante de cel al ministerului este benefic din perspectiva alocarii resurselor umane si de timp si, mai mult, reprezinta singurul apt sa asigure respectarea principiului independentei justitiei.

Un alt dezavantaj invocat de minister a fost legat de faptul ca specialistii IT din instante nu ar fi capabili sa gestioneze domeniile instantelor in situatia in care acestea ar fi separate de cel al ministerului. Asa cum s-a aratat in sedinta, Consiliul apreciaza ca nici nu poate fi adus in discutie un astfel de argument, cu atat mai mult cu cat colaborarea Consiliului cu specialistii IT din instante a confirmat pregatirea profesionala corespunzatoare a acestora, care le permite gestionarea cu succes a resurselor proprii. Mai mult: in implementarea solutiei propuse de Consiliu se va asigura suportul tehnic necesar, prin proceduri de lucru unitare, asistenta tehnica nemijlocita si formare continua in domeniu. In acest cadru, pot fi realizate ghiduri detaliate, prin intermediul unor platforme online, fiecare etapa urmand a fi insotita de materiale video si marcata ca fiind indeplinita direct din interfata platformei. Imbunatatirea procedurilor de configurare a domeniului propriu va facilita gestionarea eficienta a domeniilor IT de catre specialistii IT, chiar si in cazul in care s-ar aprecia ca acestia nu detin o experienta avansata proprie administrarii unui domeniu.

Asadar, aspectele invocate de minister pot fi gestionate cu usurinta cu resursele deja existente.

Un alt pretins dezavantaj invocat a fost cel reprezentat de pierderea beneficiului Single Sign-On (SSO) de catre judecatori si personalul auxiliar. Or, faptul ca acestia nu ar beneficia de o parola unica atat pentru autentificarea pe statia de lucru, cat si pentru email si alte servicii nu reprezinta in realitate o problema, intrucat utilizatorii sunt deja obisnuiti cu aceasta metoda de lucru. Astfel, pana in luna iulie 2024, in majoritatea instantelor statiile de lucru nu erau inregistrate in domeniul just.ro, ceea ce insemna ca utilizatorii aveau deja doua parole: una pentru Windows si alta pentru accesul la email.

Asadar, existenta a doua domenii – unul pentru conturile serviciilor furnizate de minister, iar altul pentru autentificarea pe statiile de lucru – nu reprezinta o reala problema, iar utilizatorii nu o vor percepe ca pe un neajuns. De altfel, arhitecturi similare au fost deja implementate cu succes in alte institutii, precum Consiliul Superior al Magistraturii, fara a intampina vreo problema.

De asemenea, pretinsele problemele semnalate cu privire la licentele asociate echipamentelor instantelor nu sunt justificate, intrucat validarile licentelor software nu necesita in mod obligatoriu ca echipamentele sa fie inregistrate in acelasi domeniu. Aceasta inseamna ca licentele existente nu vor fi afectate de separarea arhitecturilor, iar orice ajustari necesare, inclusiv achizitia de noi licente, daca este cazul, pot fi facute fara dificultati. Mai mult decat atat: chiar Ministerul Justitiei a furnizat pana anul trecut licente asociate echipamentelor fara a conditiona activarea lor de inrolarea in domeniu, astfel ca nu se poate sustine cu temei ca ar fi imposibil de identificat, din aceasta perspectiva, o solutie de implementare a domeniilor separate. Faptul ca ministerul a configurat sistemul tehnic astfel incat la acest moment instantele sunt constranse sa se inroleze in domeniu pentru a putea activa licenta nu constituie un argument valid, oricand putandu-se reconfigura solutia tehnica astfel incat sa nu se creeze restrictii nejustificate.

In privinta afirmatiei ca nu toate instantele ar avea propriul domeniu, acest aspect poate fi gestionat in timpul procesului de migrare. Crearea unui domeniu local pentru fiecare instanta sau centralizarea la nivel de tribunal a echipamentelor nu reprezinta o provocare tehnica, cu atat mai mult cu cat reprezinta o chestiune esentiala pentru a asigura independenta instantelor. Acest pas reprezinta un element-cheie in implementarea unei arhitecturi tehnice care separa clar instantele de Ministerul Justitiei.

In concluzie, din analiza argumentelor rezulta in mod clar ca nu exista blocaje care sa impiedice implementarea unei arhitecturi separate intre instantele judecatoresti si Ministerul Justitiei. Provocarile identificate pot fi solutionate prin alocarea adecvata de resurse, formare continua si masuri de securitate, astfel incat sa se asigure independenta justitiei si un control deplin din partea autoritatii judecatoresti asupra resurselor IT ale instantelor.

Nu aceeasi concluzie poate fi prezentata in privinta scenariului dorit de minister ce presupune existenta unui domeniu unic pentru instante si minister, chiar daca specificul institutional si constitutional al acestora este fundamental diferit.

Dupa cum s-a subliniat inca de la bun inceput, indiferent de configurarile ce sunt realizate la nivel logic de catre minister, nu va exista niciodata garantia imposibilitatii tehnice de suprascriere a unor reguli.

Altfel spus: atat timp cat arhitectura gandita presupune inrolarea serverelor ECRIS in domeniul administrat de Ministerul Justitiei, acesta din urma isi va pastra privilegiile care ii permit in continuare accesarea informatiilor produse de instante, indiferent de crearea unui cont suplimentar (Enterprise) care sa fie cedat autoritatii judecatoresti. In acest caz, diferenta consta in faptul ca institutia din autoritatea judecatoreasca care va detine contul de tip Enterprise va avea, la randul sau, urmare a privilegiilor acestui tip de cont, posibilitatea de a accesa calculatoarele din domeniu, adica serverele Ecris din instante (ceea ce nu ar ridica probleme deosebite, toate apartinand sistemului judecatoresc), dar si celelalte calculatoare din domeniu (ale ministerului si ale celorlalte instituitii prevazute a fi pe acelasi palier cu instantele – ANABI, ANC, INEC, DNP si serviciile teritoriale etc.).

In plus, nicio configurare a drepturilor de acces nu ar putea fi satisfacatoare, intrucat conceptul 'domeniul unic' are drept consecinta majora posibilitatea Ministerului Justitiei, ca detinator al domeniului, de suprascriere a permisiunilor.

De altfel, aceasta concluzie a fost confirmata cu evidenta in urma analizei politicilor transmise de Ministerul Justitiei catre instante, prezentate ca solutie de remediere a vulnerabilitatilor sesizate de Consiliu inca din data de 22.08.2024.

In acest sens, aratam ca regulile vizand 'excluderea grupului Domain Admins (din care fac parte si specialistii IT ai ministerului) din grupul local de administratori' si 'separarea rolurilor de administrare la nivel de forest si domeniu' pe care ministerul le-a prezentat ca solutii tehnice finale ce ar rezolva problema pe fond s-au dovedit a fi, de fapt, total ineficiente.

Astfel, conform politicii asumate de minister, doar membrii grupului Enterprise Admins ar fi trebuit sa poata administra sau modifica politicile de acces sau sa gestioneze temporar conturile administrative (Domain Admins) pentru a modifica politicile precum 'GPO_MJ_General_Policy'. Cu alte cuvinte: ministerul, prin conturile Domain Admin, nu ar fi trebuit sa aiba dreptul de a administra sau modifica politicile de acces pe echipamentele instantelor.

Cu toate acestea, in cadrul sedintei grupului de lucru din data de 24.09.2024, la solicitarea specialistilor IT din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de verificare a ipotezei anterior mentionate, s-a constatat ca regulile pot fi suprascrise de minister, acesta avand posibilitatea de a-si redobandi drepturi de acces elevate.

Astfel, pentru verificarea solutiei prezentate de minister, s-a realizat identificarea permisiunilor pentru grupul Domain Admins si posibilitatea ca acestia sa modifice politicile setate de grupul Enterprise Admins. In acest context, s-a constatat ca nivelul de permisiuni 'Custom' alocat grupului Domain Admins includea drepturi de tip 'Modify permissions' si 'Modify owner', ceea ce le permitea membrilor grupului Domain Admins sa modifice politicile care reglementau accesul la calculatoarele instantelor, contrar celor declarate. Aceste aspecte reies din inregistrarea sedintei ce a avut loc (intervalul 1:21:16 – 1:28:09). Mentionam ca aceasta inregistrare a fost efectuata la solicitarea expresa a reprezentantului ministerului si a fost pusa la dispozitia compartimentului de specialitate informatica al acestei institutii.

Pentru a confirma aceste posibilitati tehnice, in cadrul sedintei s-a incercat initierea actiunii de modificare a permisiunilor pentru grupul Domain Admins, prin modificarea optiunii de la 'Custom' la 'Edit settings, delete, modify security'. Conform celor sustinute de minister atat in timpul sedintei, cat si anterior, aceasta actiune nu ar fi trebuit sa fie posibila ca urmare a politicilor deja implementate. Cu toate acestea, comanda de modificare a permisiunii a fost acceptata de server, cu consecinta ca grupul Domain Admins a dobandit permisiuni depline pe politica de restrictionare a accesului la echipamentele instantelor. Trebuie subliniat ca toate operatiunile au fost efectuate de catre reprezentantul ministerului, astfel cum reiese din inregistrarea sedintei (intervalul 1:37:09 – 1:40:47).

Acest lucru a demonstrat inca o data ca politicile configurate de minister la nivelul domeniului sau nu confera nicio garantie din perspectiva restrictionarii accesului la echipamentele IT din instante, fiind dovedita astfel ineficienta solutiei propuse de Ministerul Justitiei pentru integrarea calculatoarelor instantelor in domeniul just.ro.

Prin urmare, arhitectura propusa de catre minister mentine vulnerabilitatile constatate, in conditiile in care domeniul a fost creat si este gazduit pe serverele ministerului.

Singura solutie tehnica care se aliniaza principiilor enuntate in Hotararea Sectiei pentru Judecatori nr. 1519/2024 este cea referitoare la crearea unor domenii distincte, care sa fie administrate nemijlocit de catre instante, fara implicarea ministerului.

In aceste conditii, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, in sedinta din data de 26 septembrie 2024 a comisiei de specialitate, initierea demersurilor tehnice pentru a se asigura o separare clara intre domeniile instantelor judecatoresti si domeniul Ministerul Justitiei, astfel incat sa fie respectat principiul independentei justitiei.

In acest sens, se impune crearea unor domenii distincte si izolate, gestionate printr-o arhitectura de Active Directory bine definita. Asadar, pentru instantele judecatoresti trebuie sa existe domenii separate de domeniul just.ro, solutii similare existand deja in cazul parchetelor, precum si la nivelul mai multor institutii. Acest mod de configurare exista deja la nivelul instantelor judecatoresti, parte din acestea avand deja domenii distincte, astfel ca trebuie doar propagat si structurat acest proces.

In esenta, just.ro va ramane domeniul central pentru Ministerul Justitiei, care gestioneaza aplicatii si resurse legate de activitatea ministerului.

In acelasi timp, trebuie creat un domeniu separat si izolat, dedicat exclusiv instantelor judecatoresti pentru servicii centralizate (ex: instante.ro). Acesta va fi independent de domeniul just.ro, fara subordonare sau interferenta administrativa intre cele doua domenii. Totodata, vor fi create domenii individuale pentru instantele judecatoresti. Fiecare instanta judecatoreasca va avea propriul sau domeniu, cu utilizatori si echipamente proprii. In functie de resurse si avandu-se in vedere eficienta, pentru instantele judecatoresti se poate analiza de la caz la caz existenta unui domeniu unic la nivel de tribunal.

Atasam la prezenta adresa diagramele elaborate la nivelul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii, cuprinzand doua variante de configurare a acestei arhitecturi (n.r. vezi facsimile 5 si 6; pentru rezolutie sporita, facsimilul 6 trebuie deschis in fila noua pe PC sau descarcat pe mobil).

Solutia propusa de Consiliul Superior al Magistraturii respecta toate reperele normative cuprinse in legislatia primara in vigoare.

Din aceeasi perspectiva, trebuie avut in vedere faptul ca demersul Ministerului Justitiei nu este legitimat de vreo reglementare care sa fie consacrata de cadrul normativ primar incident. Nicio dispozitie legala nu abiliteaza si nici nu ar putea sa abiliteze Ministerul Justitiei, expres sau implicit, sa implementeze o masura tehnica de natura sa afecteze independenta justitiei. In caz contrar, ar fi nesocotita insasi Legea fundamentala, iar o astfel de posibilitate nu poate fi acceptata.

In mod evident, dispozitiile legale in vigoare referitoare la atributiile Ministerului Justitiei vizand resursele materiale si umane ale instantelor judecatoresti in domeniul informatic nu acrediteaza in vreun fel posibilitatea centralizarii intregii infrastructuri IT din instante la nivelul acestui minister.

In acest sens, prevederile art. 131 alin. (4) si (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara statueaza ca:

'(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.

(5) Ministerul Justitiei, prin compartimentul de specialitate informatica, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatica din cadrul acestuia, stabileste normele privind avizarea si autorizarea, sub aspect tehnic si al securitatii tehnologiei informatiei, a solutiilor informatice dezvoltate de specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti'.

Abilitarea pe care legea i-o confera Ministerului Justitiei de a propune Guvernului, spre aprobare, strategia de informatizare a sistemului judiciar si de a stabili normele privind avizarea si autorizarea solutiilor informatice dezvoltate de specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti nu inseamna, in niciun caz, ca Ministerul Justitiei este autorizat sa implementeze masuri de natura sa afecteze insusi principiul constitutional al independentei justitiei.

In acelasi timp, nici dispozitiile legale referitoare la atributiile Ministerului Justitiei in legatura cu specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti nu pot conduce la o alta concluzie. Subordonarea profesionala a acestei categorii de personal fata de Ministerul Justitiei trebuie inteleasa si aplicata doar in limitele stabilite expres de lege (art. 131 alin. 2 din Legea nr. 304/2022, art. 8 alin. 2 si 3, art. 44 alin. 4, art. 53 alin. 3, art. 55 alin. 3 si art. 74 alin. 3 din Legea nr. 567/2004), iar aceste limite nu au nicio legatura cu intentia Ministerului Justitiei de centralizare a infrastructurii IT din instante.

Totodata, subordonarea profesionala nu poate afecta subordonarea administrativa a specialistilor IT fata de conducatorii instantelor, in virtutea careia acestia din urma sunt singurii abilitati sa stabileasca sarcinile concrete de serviciu pe care trebuie sa le desfasoare specialistii IT in cadrul instantelor. In caz contrar, stabilirea oricarei sarcini de serviciu pentru orice categorie de personal din cadrul autoritatii judecatoresti de catre o structura a autoritatii executive ar constitui o incalcare a autoritatii presedintilor instantelor si o nesocotire flagranta a principiilor constitutionale referitoare la independenta justitiei si separatia puterilor in stat.

In plus, trebuie avut in vedere si faptul ca demersul Ministerului Justitiei are potentialul indiscutabil de a genera situatii inacceptabile si din perspectiva protectiei datelor cu caracter personal pe care instantele judecatoresti le prelucreaza in cadrul activitatii judiciare, care trebuie sa fie conforma cu dispozitiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE.

Sub acest aspect, reglementarea europeana stabileste cerintele clare pe care trebuie sa le indeplineasca activitatile de prelucrare, sub aspectul legalitatii, necesitatii si al proportionalitatii. Or, in conditiile in care nicio dispozitie legala nu autorizeaza prelucrarea de catre Ministerul Justitiei a datelor persoanelor vizate de activitatea judiciara desfasurata de instantele de judecata, apare evidenta lipsa de conformitate cu dispozitiile acestui regulament a oricarei prelucrari care ar fi realizata la nivelul Ministerului Justitiei in legatura cu aceste date.

Mai mult, in ceea ce priveste operatiunile de prelucrare realizate de instante in exercitiul functiei lor judiciare, regulamentul statueaza, la art. 55 alin. (3), ca 'Autoritatile de supraveghere nu sunt competente sa supravegheze operatiunile de prelucrare ale instantelor care actioneaza in exercitiul functiei lor judiciare'.

Ratiunea acestei reglementari este in mod explicit pusa in relatie cu principiul independentei justitiei, sens in care in considerentul 20 din preambulul aceluiasi regulament se mentioneaza ca:

'Prelucrarea datelor cu caracter personal nu ar trebui sa fie de competenta autoritatilor de supraveghere in cazul in care instantele isi exercita atributiile judiciare, in scopul garantarii independentei sistemului judiciar in indeplinirea sarcinilor sale judiciare, inclusiv in luarea deciziilor. Supravegherea unor astfel de operatiuni de prelucrare a datelor ar trebui sa poata fi incredintata unor organisme specifice din cadrul sistemului judiciar al statului membru, care ar trebui sa asigure in special respectarea normelor prevazute de prezentul regulament, sa sensibilizeze membrii sistemului judiciar cu privire la obligatiile care le revin in temeiul prezentului regulament si sa trateze plangerile in legatura cu astfel de operatiuni de prelucrare a datelor'.

In acord cu aceasta reglementare, prin art. 34 alin. (2) din Legea nr. 305/2022, Consiliul Superior al Magistraturii a fost desemnat ca autoritate competenta pentru supravegherea operatiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de catre instantele judecatoresti in exercitarea atributiilor lor judiciare.

Asadar, in conceptia regulamentului si a legislatiei nationale, nici chiar supravegherea activitatilor de prelucrare nu este incredintata unei entitati din afara sistemului judiciar, ci aceasta competenta revine Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta solutie a fost reclamata de considerente care vizeaza atat garantarea independentei justitiei, cat si protectia datelor cu caracter personal gestionate de instante in exercitarea functiei judiciare, astfel incat nici exercitarea activitatilor de supraveghere sa nu poate conduce la diseminarea acestor date in afara activitatilor autoritatii judecatoresti.

Pe aceste premise, Consiliul Superior al Magistraturii apreciaza ca ar fi oportun un demers de clarificare normativa care sa evite orice interpretare a cadrului legal neconforma cu principiile constitutionale.

Din aceasta perspectiva, nu mai exista nicio ratiune pentru implicarea autoritatii executive in gestionarea resurselor materiale si umane ale instantelor judecatoresti in domeniul informatic, in conditiile in care autoritatea judecatoreasca are capacitatea de a le gestiona eficient, fara participarea Ministerului Justitiei.

In acest sens, poate fi avuta in vedere si conceptia asupra digitalizarii promovata in cadrul Ministerului Public. Toate procesele de informatizare a activitatii parchetelor sunt gestionate in cadrul acestei entitati, fara vreo ingerinta din partea Ministerului Justitiei. Or, daca acest lucru se intampla, in mod firesc, chiar in conditiile in care, potrivit Constitutiei, procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, este cu atat mai evidenta necesitatea unei abordari similare in privinta informatizarii activitatii instantelor judecatoresti.

Alaturi de conformarea la exigentele principiului independentei justitiei, gestionarea exclusiv in cadrul autoritatii judecatoresti a tuturor componentelor sistemelor informatice ar crea premisele pentru dezvoltarea acestora in acord cu nevoile reale ale sistemului judiciar.

Sub acest aspect, este evident ca nevoile pe care le implica eficientizarea activitatii autoritatii judecatoresti, inclusiv din perspectiva digitalizarii, sunt cel mai bine intelese de catre exponentii acestei autoritati si tot acestia sunt in masura sa identifice solutiile optime care pot fi implementate.

Pentru a raspunde acestor exigente, problematica infrastructurii IT din instante – atat in ceea ce priveste resursele materiale, cat si in ceea ce priveste resursele umane – trebuie gestionata la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii si al instantelor judecatoresti, fara implicarea Ministerului Justitiei, astfel incat sa fie asigurate, si din aceasta perspectiva, garantiile independentei justitiei.

Transferul atributiilor ce revin Ministerului Justitiei in domeniul IT vizand instantele judecatoresti catre Consiliul Superior al Magistraturii este, fara indoiala, in acord cu rolul acestei institutii de garant al independentei justitiei conferit de Constitutia Romaniei, republicata.

In acelasi timp, Consiliul Superior al Magistraturii are capacitatea tehnica necesara pentru gestionarea acestui domeniu, fapt probat de aplicatiile informatice dezvoltate pana in prezent de Consiliu (spre exemplu, aplicatia statistica nationala STATIS, portalul de jurisprudenta rejust.ro, dosarul electronic rejust.ro, ReJust Desktop, text.rejust.ro, registratura.rejust.ro.), care reprezinta instrumente de lucru deosebit de utile pentru eficientizarea activitatii instantelor, beneficiind de actualizari permanente in concordanta cu dinamica activitatii sistemului judiciar.

Tot astfel, edificatoare din perspectiva analizata sunt si luarile de pozitie ale Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), exprimate prin avizele nr. 24/2021 si nr. 26/2023.

Astfel, in avizul nr. 24/2021 privind evolutia consiliilor judiciare si rolul acestora in cadrul sistemelor judiciare independente si impartiale, CCJE a subliniat 'importanta tot mai mare a tehnologiei informatiei pentru viitorul sistemului judiciar si a recomandat ca, acolo unde exista, consiliile judiciare sa aiba un rol in acest domeniu pentru a proteja in mod adecvat independenta sistemului judiciar si a se asigura calitatea activitatii judecatorilor in viitor'.

Acest paragraf subliniaza importanta tehnologiei informatiei pentru viitorul justitiei si necesitatea implicarii consiliilor judiciare in acest domeniu pentru a proteja independenta judiciara si a asigura calitatea activitatii judecatorilor.

De asemenea, in avizul nr. 26/2023, CCJE a pus accent pe ideea ca 'masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere eficienta si independenta a tehnologiei utilizate de autoritatea judecatoreasca, asa cum se intampla in general in societate. O astfel de supraveghere ar putea prezenta un risc semnificativ pentru independenta sistemului judiciar daca ar fi efectuata de un organism executiv sau de reglementare, cum ar fi o autoritate nationala de supraveghere a protectiei datelor, iar nu de un organism din cadrul sistemului judiciar'.

Asadar, masurile eficiente de securitate si protectie a datelor necesita o supraveghere independenta, iar implicarea unor organisme externe, precum executivul, reprezinta un risc pentru independenta judiciara.

Mai mult, potrivit Declaratiei de la Roma din 14 iunie 2024 a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare (Accesul la justitie, paragraful 9), consiliile judiciare trebuie sa joace un rol activ, de coordonare, in evaluarea solutiilor IT propuse pentru utilizare in cadrul sistemului judiciar. In acelasi timp, consiliile judiciare trebuie sa stabileasca normele ce vizeaza utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv cele specifice AI.

In considerarea tuturor argumentelor prezentate, in masura in care se ajunge la concluzia ca sunt necesare clarificari legislative, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost formulate mai multe propuneri de modificare a legislatiei incidente, dupa cum urmeaza:

I. Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. La articolul 129, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(4) Personalul de specialitate informatica din cadrul curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate este subordonat presedintelui instantei din care face parte'.

2. La articolul 131, alineatele (2), (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

'(2) Numarul specialistilor IT se stabileste de catre presedintele instantei sau, dupa caz, de catre conducatorul parchetului, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. [...]

(4) In vederea crearii unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la indeplinire masurile prevazute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatica, stabileste normele privind avizarea si autorizarea, sub aspect tehnic si al securitatii tehnologiei informatiei, a solutiilor informatice dezvoltate de specialistii IT din cadrul instantelor judecatoresti'.

II. Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 8 – (1) Specialistii IT se recruteaza prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizeaza la nivelul fiecarei curti de apel sau fiecarui parchet de pe langa curtea de apel ori, dupa caz, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Directia Nationala Anticoruptie, cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care coordoneaza din punct de vedere profesional activitatea specialistilor IT, sau al compartimentului informatic din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie, dupa caz.

(3) Concursul se desfasoara potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie'.

2. Articolul 41 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'Art. 41 – Specialistii IT sunt subordonati conducatorului instantei sau parchetului din care fac parte'.

3. La articolul 44, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(4) Pentru promovarea in functii de executie in cazul specialistilor IT, la elaborarea regulamentului prevazut la alin. (3) vor fi avute in vedere, dupa caz, si propunerile presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ale procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

4. La articolul 53, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(3) Pentru specialistii IT, in cazul prevazut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din functie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al Directiei Nationale Anticoruptie'.

5. La articolul 55, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(3) Delegarea grefierilor informaticieni se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

6. La articolul 74, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

'(3) In cazul specialistilor IT, evaluarea se realizeaza cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau, dupa caz, din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si se semneaza atat de presedintele curtii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe langa aceasta instanta, cat si de catre seful compartimentului informatic din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau al Directiei Nationale Anticoruptie'.

III. In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Justitiei preda Consiliului Superior al Magistraturii toata infrastructura IT detinuta in legatura cu activitatea instantelor judecatoresti.

In considerarea principiului cooperarii loiale intre autoritatile publice, va adresam rugamintea de a dispune masurile necesare pentru implicarea constructiva a Ministerului Justitiei in realizarea demersurilor pentru implementarea solutiilor de natura tehnica stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, care sunt in concordanta cu reglementarile legale in vigoare si, in acelasi timp, sunt reclamate de exigentele principiilor constitutionale ale independentei justitiei si separatiei puterilor in stat.

De asemenea, pentru a preveni orice situatie viitoare care, ca urmare a unei interpretari eronate a cadrului normativ actual, ar avea acelasi potential de afectare a independentei justitiei, va rugam sa initiati demersul de modificare a legislatiei incidente, conform propunerilor formulate de Consiliul Superior al Magistraturii”.

* Cititi aici intreaga adresa a CSM catre Ministerul Justitiei