Soc si groaza pentru taica Lazar. Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie anunta extinderea urmaririi penale in dosarul privind-o pe procuroarea Laura Codruta Kovesi, deschis ca urmare a plangerii penale formulate de fostul deputat Sebastian Ghita cu privire la aducerea in tara din Indonezia a fostului director Gelsor Nicolae Popa. Potrivit unui comunicat de presa pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate, in dosarul privind-o pe Laura Codruta Kovesi s-a dispus inceperea urmaririi penala "in rem" sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului si fals in declaratii. Faptele au legatura cu un comunicat de presa publicat pe site-ul Ministerului Public in 9 ianuarie 2017, despre care Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitiei a retinut ca s-a anuntat in mod nereal faptul ca procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ "au dispus prin ordonanta inceperea urmaririi penale cu privire la fapta" (conform comunicatului PICCJ - facsimil 2), respectiv la infractiunea de abuz in serviciu, avand ca obiect informatiile difuzate in mass-media de fostul deputat Sebastian Ghita.

Parchetul General a mintit opinia publica

Conform informatiilor Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, in comunicatul de presa al Parchetului General s-a precizat ca cercetarile penale vizeaza "toate aspectele prezentate opiniei publice" de catre Sebastian Ghita, si ca in urma verificarilor s-a constatat ca aducerea in tara a lui Nicolae Popa a fost efectuata de catre Politia Romana, institutie care a achitat integral costurile aferente transportului aerian cu ruta Romania-Indonezia si retur.

Ce sa vedeti, in urma verificarilor efectuate de procurorii de la Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie s-a stabilit ca la nivelul SUPC din PICCJ nu s-a dispus inceperea urmarii penale in rem cu privire la aspectele retinute in comunicatul de presa din 7 ianuarie 2017, nefiind constituit niciun dosar penal care sa priveasca aspectele mentionate in comunicatul Parchetului General. Cu alte cuvinte PICCJ a mintit public.

De fapt, conform Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, dosarul a vizat doar "inregistrarea discutiei dintre un politician si un fost presedinte cu privire la solutia dispusa de instanta de judecata intr-o cauza penala". Adica discutia purtata in Sebastian Ghita si Traian Basescu legat de condamnarea din dosarul "Telepatia", dispusa de judecatoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucuresti.

Taica Lazar, bagat in dosarul lui Kovesi

Practic, extinderea urmaririi penale in dosarul Laurei Codruta Kovesi il vizeaza direct pe procurorul general al Romaniei Augustin Lazar, intrucat acesta este cel care, conform art. 59 alin. (2) lit. g) din Regulamentul de ordine interioare al parchetelor, este cel care aproba comunicatele de presa ce urmeaza a fi postate pe site-ul oficial al Ministerului Public.

Iata ce prevede 59 alin. (2) lit. g) din Regulamentul (facsimil 3) mai sus indicat:

"Personalul din cadrul Biroului de informare publica si relatii cu presa are urmatoarele atributii:

lit.g) intocmeste proiectele comunicatelor de presa, iar dupa aprobarea lor de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, le difuzeaza operativ mass-mediei".

Cititi in exclusivitate anuntul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie:

„Cu privire la activitatea de urmarire penala care se efectueaza in dosarul aflat pe rolul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin ordonanta cu acelasi numar din data de 14 februarie 2019, s-a dispus extinderea urmaririi penale si inceperea urmaririi penale 'in rem' sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului (prev. de art. 269 Cod penal) si fals in declaratii (prev. de art. 326 Cod penal), constand in aceea ca la data de 9 ianuarie 2017 Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Biroul de informare si relatii publice, a comunicat, in mod nereal, faptul ca procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica ar fi dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta, respectiv infractiunea de abuz in serviciu in cauza avand ca obiect informatiile difuzate in mass media de un politician.

In cuprinsul comunicatului de presa, s-a precizat ca cercetarile penale 'vizeaza toate aspectele prezentate opiniei publice de catre G. S. A.' si ca, in urma verificarilor efectuate, a rezultat ca aducerea in tara a unui inculpat a fost efectuata de catre Politia Romana, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de catre aceasta institutie.

Ca urmare a verificarilor efectuate in aceasta cauza, a rezultat ca la nivelul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a dispus inceperea urmaririi penale 'in rem' cu privire la aspectele mentionate anterior si nu s-a constituit un dosar penal care sa priveasca aspectele mentionate in acel comunicat de presa, ci a vizat doar inregistrarea discutiei dintre un politician si un fost presedinte cu privire la solutia dispusa de instanta de judecata intr-o cauza penala”.

UPDATE, 15.02.2019. ora 19.20 - Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a dat publicitatii un comunicat de presa privind acuzatiile aduse Laurei Kovesi, precum si fata de extinderea urmarii penale in rem fata de comunicatul PICCJ din 2017:

“Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este abilitat sa aduca la cunostinta publicului urmatoarele:

Procurorii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmaririi penale, inceperea urmaririi penale in rem si efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de un fost procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PiCCJ) sub aspectul savarsirii infractiunilor de: luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz in serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal in cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal.

Din probele administrate pana in prezent in aceasta cauza s-a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In cursul anului 2011, fostul procuror general al PICCJ ar fi pretins si primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vatamata in legatura cu indeplinirea unor acte contrare indatoririlor sale de serviciu, acte constand in extradarea unei persoane condamnate, care fusese localizata in Indonezia — Jakarta.

Totodata, in perioada 2010-aprilie 2011, aflandu-se in exercitarea functiei de procuror general al PICCJ, magistratul ar fi implicat institutia pe care o conducea in procedura extradarii respectivei persoane condamnate, cu incalcarea dispozitiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementeaza competenta autoritatilor centrale romane in materie penala, a disp. art. 70 si urmatoarele din Legea 304/2004, care reglementeaza organizarea si atributiile Ministerului Public si ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligatia sa asigure aducerea in tara a persoanei condamnate si care faceau parte din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul IGPR, precum a unei persoane care facea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate in vederea urgentarii finalizarii procedurii de extradare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegatii de procurori indonezieni in Romania, la sfarsitul anului 2010, deplasarea efectuata in Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizarii unei conferinte, plata biletelor de avion ale persoanelor care au facut parte din delegatia desemnata sa procedeze la aducerea in tara a condamnatului din bugetul PiCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PICCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne sa puna la dispozitia IGPR suma de bani necesara platii transportului Jakarta — Bucuresti.

Procurorii din cadrul SIIJ au mai retinut ca la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate intr-un dosar penal instrumentat de PICCJ - Sectia de urmarire penala si criminalistica, magistratul mentionat anterior a fost audiat, in calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat in mod nereal ca relatia pe care a avut-o cu persoana vatamata a fost o relatie pur institutionala, negand existenta unei relatii private, desi aceasta relatie ar fi constituit o imprejurare esentiala pentru cauza penala.

Mentionam ca in aceeasi cauza, printr-o ordonanta din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmaririi penale si inceperea urmaririi penale in rem sub aspectul savarsirii infractiunilor de favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, si fals in declaratii, prev. de art. 326 Cod penal, constand in aceea ca, la data de 9 ianuarie 2017, PICCJ, prin Biroul de informare si relatii publice, ar fi comunicat, in mod nereal, faptul ca procurori ai Sectiei de urmarire penala si criminalistica ar fi dispus inceperea urmaririi penale cu privire la fapta intr-o cauza penala”.