Judecatoarea Anca-Maria Visinescu (foto) de la Judecatoria Sectorului 5 a picat la concursul de promovare efectiva, nereusind sa obtina cele 70 de puncte minim necesare pentru accederea la Tribunalul Bucuresti.

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 26 martie 2025, Hotararea nr. 203 din 11 februarie 2025, prin care Sectia pentru judecatori i-a respins candidatului avand codul A0323 contestatia impotriva celor 67 de puncte primite la concursul de promovare efectiva in functii de executie organizat in sesiunea septembrie 2024 – februarie 2025.

Nu ne-a fost greu sa aflam ca este vorba despre judecatoarea JS5 Anca Visinescu, candidata pentru promovarea la Tribunalul Bucuresti. Cel mai grav, candidata a fost depunctata la criteriile „capacitate de analiza si sinteza, coerenta in exprimare” (unde a obtinut numai 4 puncte din 20) si „argumentatie sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei unitare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a curtilor de apel” (5 puncte din 20).

Condamnari si arestari cu copy-paste

Concret, Sectia pentru judecatori a CSM (preluand argumentele comisiei de concurs) ii reproseaza Ancai Visinescu faptul ca multe dintre hotararile ei reprezinta copierea unor pasaje masive din actele procurorilor, solutiile in acest sens (adica arestari sau condamnari) reprezentand doar o confirmare a celor cerute de catre acuzare, nicidecum o judecata propriu-zisa.

In acelasi context, Consiliul Superior al Magistraturii noteaza ca intr-una dintre hotarari judecatoarea a mentionat un martor ca fiind inculpat, in timp ce alta condamnare a fost motivata ca si cand inculpatul ar fi mers pe recunoasterea vinovatiei. Motivul il reprezinta ca Anca Visinescu facuse copy-paste din alta sentinta, unde, intr-adevar, inculpatul isi recunoscuse vina. (Nu e clar daca in cele doua cauze este sau nu vorba despre acelasi inculpat.)

Prejudicii scoase din burta. Martor luat drept inculpat

De asemenea, judecatorii CSM observa ca trei sentinte depuse la dosarul de candidatura al Ancai Visinescu contin prejudicii despre care nu este deloc clar cum au fost calculate.

In alta motivare, comisia de concurs a descoperit un martor pe care Visinescu in mod gresit l-a mentionat drept inculpat.

Probleme in colectivul de munca

Comisia de concurs a depunctat-o pe Anca Visinescu si la criteriul denumit „capacitatea de a colabora cu ceilalti membri care compun, respectiv constituie completul de judecata, precum si comportamentul si comunicarea cu ceilalti judecatori si cu personalul din cadrul propriei instante sau din cadrul instantelor superioare ori inferioare ierarhic”, acordandu-i 18 dintre cele 20 de puncte posibile. Motivul il reprezinta faptul ca judecatoarea „nu a manifestat disponibilitate de a fi planificata in sedintele de permanenta sau in cazul ivirii unor situatii exceptionale si a avut o atitudine critica privind planificarile din sectie”.

Degeaba s-a aparat magistrata, spunand ca nici vorba de asa ceva si ca a mers pana intr-acolo, incat sa se intoarca mai devreme din concediul de maternitate, la cererea presedintelui Sectiei penale, ca sa preia completul unei colege care tocmai promovase la tribunal. Sectia pentru judecatori a CSM a ramas neclintita.

Visinescu l-a tinut pe SOV in puscarie

In caz ca va suna cunoscut numele judecatoarei, amintim ca Anca Visinescu este cea care in 8 ianuarie 2020 i-a respins afaceristului Sorin-Ovidiu Vintu cererea de liberare conditionata, nefiind impresionata de gravele probleme de sanatate ale acestuia. In faza de contestatie, insa, magistratii Daria-Isabela Mihet si Vlad Andriescu de la Tribunalul Bucuresti i-au dat castig de cauza lui SOV (click aici pentru a citi).

Redam principalele pasaje din hotararea judecatorilor CSM:

„In motivarea contestatiei antereferite, au fost invocate, in esenta, urmatoarele aspecte:

Cu privire la criteriul 'capacitatea de analiza si sinteza, coerenta in exprimare', contestatoarea a aratat ca argumentul comisiei, conform caruia ar fi facut o simpla copiere a situatiei de fapt din rechizitoriu, nu este fondat, intrucat a coroborat probele in hotarari pe baza propriei analize si evaluari detaliate, astfel cum rezulta din toate hotararile supuse analizei, iar prin mentionarea situatiei de fapt retinute in timpul urmaririi penale si apoi si a situatiei de fapt stabilite de instanta, considera ca nu se incalca continutul hotararii, avand in vedere ca acestea pot sa nu fie identice, si a mentionat ca, pentru o mai buna intelegere a situatiei de fapt, este important sa se precizeze clar partilor care este situatia de fapt pe care s-a bazat trimiterea in judecata a inculpatului si, ulterior, situatia de fapt retinuta de instanta in urma propriului proces analitic.

Cu privire la constatarile comisiei in ceea ce priveste hotararea nr. 2 depusa (dosarul cu nr. 3350/302/2022), respectiv faptul ca a expus detaliat continutul probelor, dar ca rezulta ca nu a coroborat probele, a precizat ca a analizat in detaliu motivele retinerii unei anumite situatii de fapt in urma analizei coroborate a probelor raportat la situatia concreta, chiar pronuntand in mod motivat si detaliat achitarea inculpatului si a motivat aplicarea pedepselor complementare si accesorii dispuse in cauza antereferita, cat si solutiile dispuse privind pedepsele complementare, accesorii, confiscarea, respectiv desfiintarea de inscrisuri in alte cauze supuse evalarii, respectiv cauzele 2, 4 si 5 depuse de catre contestatoare.

Doamna judecator a precizat ca in sentinta nr. 2 depusa, la pagina 2, a analizat pe larg motivele admiterii actiunii civile raportat la situatia de fapt retinuta in cauza.

In ceea ce priveste critica potrivit careia exista o disproportie vadita intre amploarea expunerii situatiei de fapt comparativ cu motivarea sintetica a solutiei adoptate, fiind indicate hotararile 1, 2, 3, 4 depuse, contestatoarea a solicitat a se avea in vedere ca acestea vizeaza hotarari de condamnare, fiind expuse pe larg situatia de fapt retinuta si analiza cererilor partilor, neexistand vreo disproportie intre cele doua, contrar celor retinute de catre comisie.

S-a mai solicitat a se avea in vedere ca nu a reprodus in mod excesiv si integral texte de lege si decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei sau ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mentionandu-se ca in cadrul evaluarii comisia a precizat ca doamna judecator a facut intr-un numar redus de hotarari trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Cu privire la criteriul 'argumentatia sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei unitare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a curtilor de apel', doamna judecator Visinescu Anca-Maria a invederat ca a abordat in mod detaliat si bine fundamentat fiecare cerere si aparare, urmand cu strictete principiile de claritate si logica impuse de normele procedurale, iar jurisprudenta relevanta a fost aplicata corect in fundamentarea hotararilor si considera ca nota acordata nu reflecta corect activitatea sa profesionala, eforturile depuse, contextul in care si-a desfasurat activitatea si disponibilitatea in planificare.

Cu privire la criteriul 'capacitatea de a colabora cu ceilalti membri care compun / constituie completul de judecata, precum si comportamentul si comunicarea cu ceilalti judecatori si cu personalul din cadrul propriei instante sau din cadrul instantelor superioare sau inferioare ierarhic', contestatoarea a precizat ca nu a existat nicio situatie in care sa refuze sa fie planificata pentru sedintele de permanenta sau, in cazul ivirii unei situatii exceptionale, a dat dovada de responsabilitate profesionala, participand la sedinte chiar si atunci cand conditiile personale au fost dificile, s-a intors din concediu de crestere copil mai devreme, in urma solicitarii expres formulate de catre presedintele Sectiei penale, preluand un complet penal ca urmare a promovarii unei colege la tribunal si nu a solicitat niciodata vreo reducere de punctaj sau sa fie exclusa de la repartizare in toata aceasta perioada.

Fata de contestatia formulata, analizand nota nr. 86/13585/DRUO/1913/ST/2025 a Directiei resurse umane si organizare si vazand inscrisurile atasate, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii retine urmatoarele: (...)

Conform raportului de evaluare a activitatii si conduitei cu privire la doamna judecator Visinescu Anca Maria, intocmit de comisia de evaluare organizata la nivelul Curtii de Apel Bucuresti, documentele supuse evaluarii au fost 10 hotarari judecatoresti, selectate aleatoriu de comisie si 5 hotarari judecatoresti transmise de candidat, iar punctajul obtinut de magistratul mentionat (cod candidat A0323), judecator la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, candidat pentru Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala –, este de 67 de puncte, acordat pentru fiecare criteriu astfel:

1. Evaluarea activitatii:

a) capacitate de analiza si sinteza, coerenta in exprimare – 4 puncte;

b) argumentatie sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei unitare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a curtilor de apel – 5 puncte;

c) respectarea termenelor rezonabile de solutionare a cauzelor si de redactare a hotararilor, tinand seama de volumul de activitate – 20 de puncte.

II. Evaluarea conduitei candidatilor:

a) atitudinea corespunzatoare in relatia cu justitiabilii, avocatii, expertii, interpretii in timpul sedintei de judecata si in indeplinirea altor indatoriri profesionale, folosirea unui ton adecvat, politicos, evitarea manifestarilor si atitudinilor arogante sau dispretuitoare, capacitatea de a gestiona situatiile ivite in sala de judecata – 20 de puncte;

b) capacitatea de a colabora cu ceilalti membri care compun, respectiv constituie completul de judecata, precum si comportamentul si comunicarea cu ceilalti judecatori si cu personalul din cadrul propriei instante sau din cadrul instantelor superioare ori inferioare ierarhic – 18 puncte.

Analizand contestatia formulata de doamna judecator Visinescu Anca-Maria, in raport de criticile formulate, de mentiunile raportului de evaluare si de documentele aflate in mapa candidatului, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Cu privire la criticile formulate de contestatoare la criteriul 'capacitate de analiza si sinteza, coerenta in exprimare', expuse pe larg mai sus, Sectia pentru judecatori apreciaza ca in mod just si proportional comisia de evaluare a acordat 4 puncte, retinand ca, in principiu, hotararile penale pronuntate de candidata respecta structura prevazuta de Codul de procedura penala, insa au fost identificate o serie de carente prin raportare la criteriile stabilite in anexa nr. 1 la Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor, aprobat prin Hotararea nr. 1290/13.06.2024 a Sectiei pentru judecatori, care afecteaza in mod covarsitor calitatea acestora.

In ceea ce priveste manifestarea capacitatii de analiza, in majoritatea hotararilor supuse evaluarii, Sectia observa ca motivarile sunt incomplete, lapidare si cu un caracter concluziv. Astfel, dupa o enuntare a continutului probelor, se preia o situatie de fapt aproape identica cu cea retinuta in rechizitoriu, fara a oferi argumente concrete, rezultate in urma analizei proprii judecatorului, pentru ca partile sa inteleaga argumentatia logico-juridica, fiind singulara situatia in care candidata face o analiza proprie si ofera un raspuns argumentat solicitarilor partilor, respectiv hotararea nr. 2 depusa de candidata, in cazul careia exista mai multe carente: expunere detaliata a continutului probelor, reproducerea ori reluarea 'in extenso' a textelor de lege, nemotivarea aplicarii pedepselor complementare / accesorii, precum si o disproportie vadita intre considerentele teoretice, respectiv analiza in concret a actiunii civile, situatie ce echivaleaza cu o lipsa de motivare.

Insusindu-si constatarile comisiei de evaluare, Sectia pentru judecatori retine capacitatea candidatei de a identifica de cele mai multe ori problematica juridica utila in planul solutionarii cauzelor, insa redarea acesteia in cuprinsul considerentelor nu este sustinuta mereu de o argumentatie juridica corespunzatoare, de cele mai multe ori rezultand o disproportie vadita intre amploarea expunerii pe larg a situatiei de fapt sau reproducerea integrala a textele de lege incidente, comparativ cu motivarea sintetica a solutiei adoptate (de exemplu, hotararile nr. 3, 4, 6, 7, 10 selectate de comisie, respectiv hotararile nr. 1, 2, 3, 4 depuse de candidata).

Rezulta, astfel, impresia unui stil inegal intre expunerea situatiei de fapt si expunerea de cele mai multe ori sumara, succinta a motivelor pentru care sustinerile partilor au fost sau nu primite.

A fost identificata o situatie in care s-au preluat ca argumentatie proprie sustinerile partilor, fara a fi adaptate (pagina 15, hotararea nr. 3 selectata de comisie), aspect care nu poate fi ignorat, se impune a fi avut in vedere si prezinta relevanta in procedura evaluarii activitatii.

Caracterul deficitar al procesului de analiza este observat si prin faptul ca doamna judecator Visinescu Anca Maria reproduce integral si in mod excesiv texte de lege sau considerente din decizii ale Curtii Constitutionale sau ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie (de exemplu, hotararile nr. 5, 10 selectate de comisie, respectiv hotararile nr. 1, 2, 3, 4, 5 depuse de candidata).

Totodata, in ceea ce priveste capacitatea de analiza, Sectia pentru judecatori noteaza o carenta a candidatei in ceea ce priveste inlaturarea motivata a probelor, precum si faptul ca se acorda o atentie deosebita individualizarii sanctiunii, respectiv valorificarii circumstantelor, cu o analiza in detaliu pentru fiecare inculpat in parte in cazul dosarelor mai complexe, insa repetarea textelor juridice, respectiv lipsa motivarii unor solutii dispuse in cauza, in special privind aplicarea pedepselor complementare / accesorii, confiscarea / desfiintarea de inscrisuri sau cu privire la cuantumul daunelor morale acordate poate crea impresia tratarii superficiale a cauzelor (de exemplu, hotararile nr. 3, 5, 7, 10 selectate, respectiv hotararile nr. 2, 4, 5 depuse de candidata).

Este de remarcat ca procesul analitic consta doar in expunerea dispozitiilor legale, a situatiei juridice si la evidentierea faptului ca sunt intrunite conditiile impuse de actul normativ pentru a se dispune in sensul solicitat, mare parte din acestea fiind preluate din rechizitoriu / referat cu propunere de luare a masurii arestarii preventive.

Sectia apreciaza ca, in mod corect, s-a retinut ca, in cvasitotalitatea hotararilor supuse evaluarii, se regaseste o capacitate redusa de sinteza, rezultata fie din expunerea pe larg a continutului probelor, fara a identifica elementele relevante in sustinerea solutiei dispuse in cauza, respectiv preluarea in intregime a referatului cu propunere de arestare preventiva / rechizitoriului (de exemplu, hotararea nr. 6 selectata de comisie) sau activitatea desfasurata de instanta (de exemplu, hotararea nr. 9 selectata de comisie).

De asemenea, in aproape toate hotararile, atat cele selectate de comisie, cat si depuse de candidata, aceasta enumera de mai multe ori probele administrate in cursul procesului penal, desi cauzele au fost solutionate conform procedurii abreviate, atat in sectiunea in care prezinta situatia de fapt retinuta prin rechizitoriu, cat si in sectiunea analizei situatiei de fapt si nu exista o dezbatere reala a materialului probator, o analiza minimala, candidata recurgand doar la enuntarea mijloacelor de proba, fara a releva elementele esentiale si nu se face o analiza coroborata a probatoriului, pentru ca in final sa se concluzioneze in sensul existentei vinovatiei.

Redarea integrala a continutului probelor administrate in cauza, insa fara a analiza si a dezlega intr-un mod riguros raportul juridic dedus judecatii, cu luarea in considerare a particularitatilor fiecarei cauze in parte, afecteaza coerenta si logica demersului analitic al candidatei, facand anevoioasa intelegerea rationamentului avut in vedere.

Sectia mai retine ca in hotararea nr. 4 selectata, in care candidata reda integral in considerente cuprinsul rechizitoriului, omite sa analizeze aspectele ce fac obiectul procedurii de camera preliminara vizand legalitatea administrarii probelor si efectuarii actelor de urmarire penala, rezumandu-se doar sa constate legalitatea acestora, relevanta in sensul reproducerii actelor procesuale efectuate in cursul urmaririi penale, desi nu sunt relevante in cauza raportat la faza procesuala, fiind si hotararea nr. 5 selectata de comisie.

Totodata, nu in ultimul rand, se observa o incarcare a continutului hotararii, prin multiple preluari a situatiei de fapt, la urmatoarele sectiuni: situatia de fapt retinuta in cursul urmarii penale, situatia de fapt retinuta de instanta, respectiv la capitolul in drept, precum si absenta unui minim proces de sintetizare si in raport de cererile si sesizarile formulate de parti.

Referitor la coerenta in exprimare, Sectia pentru judecatori observa ca hotararile sunt motivate simplu si clar, folosind limbajul juridic uzual, fiind insa identificate o serie de erori sau deficiente care afecteaza claritatea si concizia majoritatii hotararilor analizate.

Astfel, in hotararea nr. 1 selectata de comisie, desi cauza privea un alt inculpat, in analiza probelor se mentioneaza ca inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii, eroare care poate transpune destinatarului solutiei ideea ca, in ceea ce-l priveste, cauza sa nu a fost tratata cu seriozitate, au fost identificate erori de tehnoredactare, acorduri gramaticale gresite si lipsa mai multor semne de punctuatie.

Alte exemple relevante au fost identificate in hotararea nr. 2 selectata de comisie, in care, desi o persoana a fost audiata in calitate de martor in cauza, multe referiri la aceasta se fac prin folosirea calitatii de inculpat, afectand in mod evident coerenta hotararii, in hotararea nr. 3 selectata de comisie, precum si in hotararea nr. 9 selectata de comisie, in care, desi parte in procesul penal este un inculpat, referirile sunt la genul feminin, situatia existenta in mai multe cazuri.

Insusindu-si constatarile comisiei de evaluare, Sectia pentru judecatori retine ca uneori, in hotararile candidatei nu sunt utilizate diacritice, iar paragrafele nu sunt aliniate, sunt folosite fonturi diferite, lipseste paginatia sau analiza hotararii incepe brusc (de exemplu, hotararea nr. 3 depusa de candidata, in care folosirea gresita sau lipsa semnelor de punctuatie afecteaza intelegerea frazei). Desi acest aspect nu este in masura sa afecteze intelegerea rationamentului juridic, ele influenteaza negativ perceptia cu privire la calitatea hotararii, reflectandu-se si in coerenta si claritatea acesteia.

Sectia pentru judecatori retine ca augmentarea artificiala a continutului hotararii, prin reproducerea sustinerilor participantilor la proces sau prin preluarea integrala a textelor de lege aplicabile, precum si lipsa alineatelor la inceput de paragraf si a diacriticelor specifice limbii romane in proportie semnificativa sunt in disonanta cu reglementarea redactarii si motivarii hotararii judecatoresti, cuprinsa in art. 128 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea nr. 3243/2022 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificarile ulterioare.

Pe cale de consecinta, Sectia considera ca nu se poate acorda candidatei un punctaj mai mare raportat la criteriul antereferit, fata de toate cele expuse anterior.

Sectia pentru judecatori apreciaza ca aspectele referitoare la analiza, sinteza si coerenta in exprimare sunt in stransa legatura cu argumentatia sub aspectul claritatii si logicii, sunt interdependente, un text care nu este coerent in exprimare neputand fi clar si logic.

Cu privire la criticile formulate de contestatoare la criteriul 'argumentatie sub aspectul claritatii si logicii, analiza argumentata a cererilor si apararilor formulate de parti, respectarea jurisprudentei unitare a inaltei Curti de Casatie si Justitie si a curtilor de apel', expuse pe larg mai sus, Sectia pentru judecatori apreciaza ca in mod just si proportional comisia de evaluare a acordat 5 puncte, retinand ca deseori lipseste rigoarea si atentia ce trebuie sa insoteasca motivarea.

Astfel, se constata ca in majoritatea hotararilor nu sunt indicate in concret sustinerile partilor sau nu se raspunde argumentat solicitarilor partilor (de exemplu, hotararile nr. 5, 6, 7, 10 selectate de comisie, respectiv 1, 2, 4, 5 depuse de candidata), iar referintele la diverse acte normative sunt prezentate in text, insa in mai multe situatii sunt reproduse integral si repetitiv, chiar in cazul in care situatia este identica, ingreunand parcurgerea si intelegerea hotararii.

insusindu-si constatarile comisiei de evaluare, Sectia pentru judecatori retine ca exista situatii in care lipseste motivarea aplicarii pedepselor complementare / accesorii (de exemplu, hotararile nr. 2, 7 selectate) sau argumentarea unor solutii dispuse – admiterea laturii civile (de exemplu, hotararile nr. 3 si 10 selectate, hotararile nr. 2 si 4 depuse), aceeasi carenta fiind identificata si in hotararea nr. 5 selectata de comisie/hotararea nr. 5 depusa, in sensul ca doamna judecator nu motiveaza solutia de desfiintare inscrisuri.

In cauzele in care a fost admisa actiunea civila, se observa ca, desi candidata face o prezentare consistenta a consideratiilor teoretice, lipseste o analiza aplicata in cauza si nu se justifica modalitatea in care a fost stabilit prejudiciul (de exemplu, hotararile nr. 3, 10 selectate de comisie, respectiv hotararea nr. 2 depusa).

Se observa ca, in cvasitotalitatea cazurilor, candidata stabileste o situatie de fapt fara a realiza propria analiza a probelor si a indicarii modului in care acestea au fost coroborate, enumerand doar mijloacele de proba. Desi au fost selectate in mare parte hotarari in care cauzele au fost solutionate potrivit procedurii recunoasterii, Sectia retine ca, si in cazul acelor hotarari pronuntate ca urmare a procedurii simplificate a recunoasterii invinuirii, instanta de judecata trebuie sa analizeze daca probele administrate in cursul urmaririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, in acest sens fiind dispozitiile art. 349 alin. (2) Cod procedura penala.

Sectia retine ca, in hotararea nr. 5 depusa de candidata, considerentele sunt contradictorii, in mai multe cazuri temeiul juridic folosit nu este cel corect (de exemplu in cazul obligarii la plata cheltuielilor de judecata in hotararea nr. 1 depusa de candidata, art. 274 alin. (1) Cod procedura penala, desi cauza privea doi inculpati, sau situatia inversa din hotararea nr. 9 selectata de comisie), precum si ca se face trimitere la jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Europene a Drepturilor Omului intr-un numar redus de hotarari, desi sunt reproduse in mod excesiv.

Pe cale de consecinta, avand in vedere ca motivarea hotararii judecatoresti trebuie sa arate silogismul juridic rezultat din aplicarea normei de drept, redata succint, circumscrisa situatiei de fapt retinuta de judecator, Sectia considera ca nu se poate acorda candidatei un punctaj mai mare raportat la criteriul antereferit, fata de toate cele expuse anterior.

Cu privire la criticile formulate de contestatoare la criteriul 'capacitatea de a colabora cu ceilalti membri care compun, respectiv constituie completul de judecata, precum si comportamentul si comunicarea cu ceilalti judecatori si cu personalul din cadrul propriei instante sau din cadrul instantelor superioare ori inferioare ierarhic', expuse pe larg mai sus, Sectia pentru judecatori apreciaza ca in mod just si proportional comisia de evaluare a acordat 18 puncte, retinand ca, desi doamna judecator Visinescu Anca Maria dovedeste integritate in exercitarea functiei, respect fata de colegi si in raporturile cu personalul auxiliar de specialitate si conex al instantei, punctualitate si rigurozitate in exercitarea atributiilor de serviciu, dorinta de a se perfectiona continuu, precum si o deosebita aplecare inspre solutionarea problemelor juridice ale justitiabililor, din informatiile comunicate de catre Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a rezultat insa si faptul ca aceasta nu a manifestat disponibilitate de a fi planificata in sedintele de permanenta sau in cazul ivirii unor situatii exceptionale si a avut o atitudine critica privind planificarile din sectie.

Pe cale de consecinta, Sectia pentru judecatori considera ca nu se poate acorda candidatei un punctaj mai mare raportat la criteriul contestat antereferit, reducerea aplicata fiind rezonabila.

In raport de considerentele de mai sus, Sectia pentru judecatori va dispune respingerea contestatiei formulate de doamna Visinescu Anca-Maria, judecator la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, candidat la concursul de promovare efectiva a judecatorilor in functii de executie, desfasurat in perioada septembrie 2024 februarie 2025, avand codul de concurs A0323, apreciind ca punctajul acordat la evaluarea efectuata de catre comisia organizata la nivelul Curtii de Apel Bucuresti reflecta in mod obiectiv activitatea si conduita din perioada analizata cu privire la magistratul antereferit, neimpunandu-se realizarea unei noi evaluari, aspectele invocate de catre contestatoare cu privire la dosare punctual indicate nefiind de natura a conduce la o alta concluzie, in conditiile in care evaluarea este efectuata prin raportare la toate actele analizate”.

* Cititi aici intreaga Hotarare 203/2025 a judecatorilor CSM