Fostul judecator si membru CSM Horatius Dumbrava (foto) – in prezent expert la Consiliul European – a facut o analiza necrutatoare a hotararii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a anulat alegerile prezidentiale.

In materialul publicat de Hotnews duminica, 8 decembrie 2024, Dumbrava acuza CCR ca si-a depasit atributiile constitutionale: nu doar ca s-a autosesizat (atributie inexistenta in Constitutie sau in legislatie), dar si s-a transformat cu de la sine putere din arbitru in acuzator (procuror) si instanta ordinara de judecata. O asemenea mutare constituie un precedent foarte periculos pentru democratia romaneasca, intrucat ea poate fi oricand reeditata de catre viitorii judecatori constitutionali, adauga fostul membru din Consiliul Superior al Magistraturii.

Horatius Dumbrava explica faptul ca operatiunea Curtii Constitutionale a Romaniei – bazata inclusiv pe documentele serviciilor de informatii recent declasificate de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii – s-a desfasurat in trei pasi. Primul l-a reprezentat eliminarea candidatei Diana Sosoaca din cursa prezidentiala, in ciuda inexistentei vreunei hotarari judecatoresti care sa-i interzica presedintei SOS Romania sa participe la alegeri. Al doilea pas a constat in admiterea de catre CCR a contestatiei candidatului PNCR Cristian Terhes impotriva organizarii alegerilor, chiar daca Terhes – „care a obtinut un glorios 1% din voturi”, comenteaza Dumbrava – nu a indicat nereguli decat la nivelul a trei sectii de votare – ceea ce, evident nu poate fi indiciul unei fraude electorale pe scara larga. In fine, a treia etapa am vazut-o cu totii vineri, 6 decembrie 2024, cand Curtea Constitutionala a Romaniei – invocand documentele furnizate de serviciile secrete si desecretizate de catre CSAT – a anulat alegerile, dispunand reluarea intregii proceduri electorale de la zero.

Cu privire la acest din urma punct, fostul magistrat Horatius Dumbrava atrage atentia ca niciunde in documentele CSAT nu scrie in mod explicit ca „entitatea statala” („actorul statal”) care ar fi comis imixtiuni in procesul electoral din Romania este Rusia. De asemenea, folosirea unor asemenea sintagme este de natura sa impiedice efectuarea unei analize la rece, emotiile luand astfel locul ratiunii, afirma Dumbrava.

In plus, Horatius Dumbrava se intreaba daca independentul Calin Georgescu este singurul candidat care nu a respectat regulile competitiei electorale. Chiar daca nu il denumeste, fostul judecator face aluzie la prezidentiabilul PNL Nicolae Ciuca folosind sintagma „panourile publicitare ale unui candidat pe care s-au cheltuit zeci de milioane de euro”.

Redam intreaga analiza semnata de catre Horatius Dumbrava:

„Vedeta principala a defunctelor alegeri prezidentiale 2024, subiect al muntilor de opinii si analize ale formatorilor de opinie, politologi sau specialisti in Drept constitutional, este, fara indoiala, Curtea Constitutionala a Romaniei, 'garantul suprematiei Constitutiei'.

Ceea ce s-a intamplat vineri, 6 decembrie, cand au fost anulate alegerile prezidentiale, in plina votare in diaspora, a fost precedat de alte doua mari decizii ale Curtii, care au marcat toata aceasta perioada: scoaterea Dianei Sosoaca din competitia pentru Cotroceni si renumararea voturilor romanilor din primul tur al prezidentialelor.

Reactiile dupa ultima hotarare a CCR, cea de anulare a procesului electoral, au variat de la 'lovitura de stat' la sublinierea necesitatii salvarii democratiei.

In orice caz, ceea ce as vrea sa subliniez este faptul ca putem fi foarte subiectivi in aprecierile si analizele pe care le facem cu privire la cele trei hotarari controversate ale Curtii Constitutionale.

Scoaterea Dianei Sosoaca din cursa prezidentiala: 'CCR s-a transformat din arbitru in acuzator'

Pentru a fi cat mai informat cu privire la parcursul procedurii electorale si a ma linisti ca votul pe care l-am dat in turul I si urma sa-l exercit in turul II era in cunostinta de cauza, am analizat si coroborat textele constitutionale (art. 2 paragraf 1 si art. 146 lit. f din Constitutie) si textele legale aplicabile (Legea 370/2004 pentru alegerea presedintelui, in special art. 52).

Insa rusine mie. Am gresit de fiecare data in analiza facuta (ma refer la cele trei momente). Recunosc si regret fapta.

Mi-am spus ca CCR nu are cum sa elimine un candidat pentru anumite afirmatii facute, e drept, in spatiul public, fara a exista o hotarare judecatoreasca (penala) care sa consfinteasca 'suspendarea dreptului politic' al Dianei Sosoaca de a candida. CCR a hotarat contrariul. Aici trebuie spus ca standardele europene din Codul bunelor practici al Comisiei de la Venetia (2002) spun cu subiect si predicat ca o astfel de suspendare a dreptului de a fi ales poate fi impusa numai prin hotarare speciala a instantei de judecata.

In fapt, prin aceasta hotarare, CCR s-a transformat din arbitru in acuzator (procuror) si in instanta ordinara de judecata. A acuzat ca afirmatiile publice, e adevarat ca extrem de periculoase, ale candidatei Sosoaca sunt de natura sa incalce valorile democratiei, ale statului de drept, la respectarea Constitutiei corelate cu garantia politico-militara a acestora, respectiv apartenenta Romaniei la UE si NATO. Raportandu-se la aceste acuzatii, CCR s-a substituit unei instante judecatoresti (in materie penala), in sensul ca a 'condamnat-o' penal pe Diana Sosoaca si, astfel, i-a suspendat dreptul de a fi aleasa.

Renumararea voturilor din turul I: 'Teama de a transa o chestiune spinoasa?'

Decizia CCR de renumarare a tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi pe care le-au dat romanii in primul tur al alegerilor.

Am citit cu atentie art. 52 din Legea nr. 370/2004 si, bineinteles, contestatia candidatului Terhes, cel care a obtinut un glorios 1% din voturi. Merita (re)citita contestatia acestui candidat: supararea este ca nu a iesit pe locul 2 candidatul PSD, Marcel Ciolacu, ci candidatul altui partid, USR, Elena Lasconi. Mai sunt cateva critici legate de o posibila frauda a unor simpatizanti sau membri USR, care au continuat campania electorala, zice domnul Terhes, desi inca procesul electoral era in derulare in diaspora.

Mi-am spus ca CCR va respinge de pe scaun contestatia, cu atat mai mult cu cat frauda se bazeaza pe exemplul a trei sectii de votare, una din Dolj si doua din Bucuresti, fara a aduce alte dovezi. Or, textul art. 52, alin. 2, teza ultima, spune ca acuzatia de frauda facuta de un candidat trebuie sa fie insotita de dovezi pe care se intemeiaza aceasta acuzatie. Era evident, pentru mine cel putin, ca trei biete sectii de votare nu justificau sub nicio forma o frauda la scara larga. Nu rezultau, de altfel, din contestatia domnului Terhes alte elemente care sa indice frauda care sa justifice schimbarea ordinii candidatilor sau anularea alegerilor, dupa cum cerea domnia sa.

M-am inselat din nou: CCR a dispus, prin hotararea din 28.11.2024, ca autoritatile electorale sa renumere toate voturile.

Anularea alegerilor prezidentiale: Multe semne de intrebare

CCR a hotarat ca a existat o fraudare semnificativa a alegerilor, motiv pentru care a decis in consecinta. Trebuie sa recunosc ca, citind motivarea hotararii, am multe semne de intrebare cu privire la constitutionalitatea argumentelor.

In primul rand, brusc CCR s-a sesizat 'din oficiu' cu privire la posibile fraude de natura sa altereze procesul electoral. Legea nr. 370/2024, art. 52 alin. 2, enumera cine poate cere anularea alegerilor (partide politice, aliante politice, candidati, etc.). Nu este precizata si posibilitatea sesizarii 'din oficiu' cu privire la fraude pe care sa o poata faca CCR insasi. Cu alte cuvinte, CCR a intins ca pe un elastic intelesul art. 146 lit. f din Constitutie, sustinand ca se poate, ca este obligata sa se sesizeze din oficiu, devenind din arbitru (din nou) acuzator (procuror).

Hotararea de anulare a alegerilor scoate in evidenta 'probele' care au dus la concluzia anularii alegerilor, respectiv documentele intocmite de institutii de forta si declasificate de CSAT. Asadar, CCR (din nou), din arbitru s-a transformat in instanta de judecata ordinara: a analizat probe si a tras concluzii cu privire la pertinenta acestor probe.

'Consecinte grave pe termen lung privind credibilitatea institutiilor statului'

Cu privire la aceste 'probe', as face doua observatii.

Prima ar fi aceea ca documentele declasificate ale comunitatii de informatii nu-mi par mai mult decat insailari luate din surse deschise, publice. Sentimentul meu a fost (si este in continuare) ca daca as fi cautat cu un prieten in spatiul virtual, surse deschise adica, vreo doua nopti, as fi putut gasi aceleasi informatii despre candidatul acuzat de frauda. Aceste informatii, hai sa fim sinceri, nu contin nimic relevant care sa conduca direct la unul dintre candidati, 'acuzat' de CCR de frauda.

Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, ar fi fost nevoie de o ancheta profesionista, a unor procurori si ofiteri specializati, bine pregatiti. In concluzie, un judecator de scaun obisnuit, pe baza unor astfel de 'probe' care nu sunt sustinute de alte probe administrate, de data asta, apte sa contureze imaginea unei posibile fraude, va asigur ca ar fi respins o cerere de anulare a unei astfel de proceduri.

Nu in ultimul rand, folosirea unor sintagme de 'entitate statala', 'actor statal' in documentele cu pricina au fost de natura sa obtureze o analiza la rece, pertinenta a ceea ce cu adevarat s-a intamplat in campania aceasta electorala; cu atat mai mult cu cat nici unde nu se specifica clar cine este aceasta 'entitate statala'.

Faptul ca ar putea fi Rusia putem intui noi si ar trebui sa ne dea fiori. Dar o institutie serioasa, cum sunt serviciile de informatii, sunt datoare sa mearga pana la capat si sa spuna care este acea 'entitate statala'. Altfel, sugerarea ca a existat o 'entitate statala' (care o fi aia?) care a actionat in directia unei fraude electorale de proportii nu face decat sa ascunda incompetenta tuturor decidentilor romani: presedinte, conducatorii serviciilor de informatii, alte institutii de forta. Cu consecinte grave pe termen lung in ceea ce priveste credibilitatea unor astfel de institutii.

A doua observatie: un anchetator pur sange, dar si un judecator de scaun ar fi analizat frauda si din perspectiva comportamentului electoral al altor candidati. Este singurul candidat care a facut campanie electorala mascata? Dar cu panourile publicitare ale unui candidat pe care s-au cheltuit zeci de milioane de euro, din bani publici, ce facem? Cu emisiunile TV in care erau laudati diversi candidati si care nu erau marcate electoral? Dar cu acuzatiile fermelor de troli puse in sarcina altor candidati?.

Acest candidat acuzat si 'condamnat' de frauda a fost singurul care a apelat la cresterea exponentiala a mesajelor pe social-media cu mesaje care nu erau marcate electoral? Nu spun ca ceilalti candidati au apelat la mijloace de natura frauduloasa, spun doar ca pentru a contura o imagine corecta, de ansamblu, asupra alegatiei de frauda ar fi fost necesara o analiza comparativa a modului in care ceilalti candidati au facut campanie. Si asta in mod cert nu putea sa o faca CCR. Care, reamintesc, are rolul de arbitru, degarant al Constitutiei, vegheaza la procedura alegerii presedintelui. In nici un caz nu are rol de procuror si/sau instanta ordinara).

'Este esential sa stim de ce Parchetul General si DIICOT s-au sesizat atat de tarziu'

In comunicatul despre 'posibile riscuri la adresa securitatii nationale', CSAT anunta ca 'membrii Consiliului au cerut autoritatilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, celor cu atributii in buna desfasurare a procesului electoral, precum si organelor de urmarire penala sa intreprinda de urgenta demersurile necesare, conform competentelor legale'.

Este esential sa stim daca comunitatea de informatii avea deja analize facute inainte de primul tur de alegeri cu privire la potentiale riscuri pentru securitatea nationala si daca le-au comunicat vreunui beneficiar legal, inclusiv Parchetului General.

Este esential, de asemenea, sa stim de ce Parchetul General si DIICOT s-au sesizat atat de tarziu cu privire la comiterea unor posibile infractiuni. Asistam acum la perchizitii si audieri de suspecti. Ce a impiedicat organele de urmarire penala sa solicite imediat dupa sedinta CSAT documentele comunitatii de informatii? Ce a impiedicat comunitatea de informatii sa sesizeze Parchetul cu privire la posibile infractiuni privind securitatea nationala? Ca au aceasta competenta de sesizare legala.

'Am asistat la schimbarea fortata a atributiilor CCR'

As concluziona ca maniera in care a inteles CCR sa intervina in procesul electoral poate fi un precedent foarte periculos in viitorul mai apropiat sau mai indepartat al atat de subredei democratii romanesti.

Manifestarea aceasta 'eroica' a CCR, prin faptul ca si-a arogat un rol pe care constitutional nu-l are, poate fi, la un moment dat, confiscata de o noua garnitura de judecatori constitutionali numiti de partide si politicieni extremisti. Vom mai putea spune ca democratia este subminata, intr-un astfel de scenariu perfect posibil, data fiind proaspata jurisprudenta CCR?

Tare mi-e teama ca CCR, prin aceste hotarari, a adus grave prejudicii principiilor democratiei si statului de drept, cu care se lauda, in aceste ultime hotarari, ca le apara.

Am asistat la schimbarea fortata a atributiilor CCR, care intr-un avant 'eroic', asa cum spuneam, s-a transformat in acuzator si instanta de judecata in acelasi timp, desi rolul constitutional nu este in mod cert acesta”.