A venit si nota de plata pentru declaratiile fostei purtatoare de cuvant a Curtii de Apel Galati, judecatoarea Gina Ignat (foto), care in 2008 s-a pronuntat in presa pe vinovatia celor 3 inculpati din dosarul tragediei de la Mihailesti, achitati de Tribunalul Vrancea. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania sa plateasca 3.600 euro daune morale in cauza Ionel Ionut Neagoe, pentru incalcarea Art. 6.2 din Conventie, care garanteaza oricarei persoane acuzate de o infractiune dreptul de a fi prezumata nevinovata pana la pronuntarea unei decizii definitive.

In hotararea pronuntata marti, 21 iulie 2015, Sectia a III-a a Curtii de la Strasbourg a stabilit ca declaratia din 29 februarie 2008, pe care judecatoarea Gina Ignat a dat-o presei cu 3 zile inainte ca instanta de recurs sa se pronunte, „a incurajat opinia publica sa creada in vinovatia reclamantului”. 

Interesant este ca, desi Curtea de Apel Galati nu se pronuntase inca in dosarul tragediei de la Mihailesti (dos. nr. 748/91/2007), verdictul avansat in mass-media de judecatoarea Gina Ignat - in prezent judecatoare la Sectia de contencios administrativ si fiscal si membra a Colegiului de Conducere al CA Galati - a coincis cu solutia definitiva adoptata de instanta de recurs. Astfel, prin decizia nr. 130/03.03.2008, Curtea de Apel Galati a casat decizia nr. 338/05.10.2007 de achitare dispusa de Tribunalul Vrancea, mentinand sentinta nr. 3622/20.12.2006 de condamnare, pronuntata de judecatoarea Mioara Badiu de la Judecatoria Focsani: 4 ani inchisoare cu executare pentru ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa. Iata ce a putut sa afirme ex-purtatoarea de cuvant a Curtii de Apel Galati: „Este probabil ca Curtea de Apel Galati sa desfiinteze hotararea tribunalului. Presupun ca va urma condamnarea inculpatilor si confirmarea sentintei primei instante”.

Traian Basescu, despre decizia de achitare: „Mi se pare injusta”

Reprezentat de avocatul Petre Buneci, din Baroul Bucuresti, Ionel Ionut Neagoe s-a adresat Curtii de la Strasbourg, la 16 mai 2008, reclamand nu doar afirmatiile fostei purtatoare de cuvant a Curtii de Apel Galati, ci si declaratiile presedintelui in functie al Romaniei, Traian Basescu. A doua zi dupa ce Tribunalul Vrancea i-a achitat pe Neagoe, patronul Mihtrans SRL, si pe ceilalti doi inculpati (Mihai Guna si Ion Gherghe) trimisi in judecata in dosarul tragediei de la Mihailesti din 24 mai 2004 - in care 18 persoane si-au pierdut viata si alte 13 au fost ranite in urma exploziei unei autocisterne care s-a rasturnat pe DN2 in timp ce transporta 20 de tone de azotat de amoniu -, Traian Basescu a spus despre solutia instantei de apel, de achitare in baza art. 10 lit. e) CPP 1968 (exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei), ca este „injusta”. Afirmatiile au fost facute la 6 octombrie 2007, fiind preluate imediat de cea mai mare parte a presei: „Nu pot discuta decizia judecatoreasca, dar mi se pare injusta. (...) Este extrem de dificil pentru un presedinte sa contrazica o decizie a unei instante, dar am inteles ca hotararea nu este definitiva si irevocabila, ca exista cai de atac, si cred ca este de datoria celor care au depus plangere sa continue”.

Judecatoarea Iulia Antoanella Motoc nu a participat la examinarea cauzei Neagoe c. Romaniei.

Prezentam in continuare motivarea Hotararii CEDO:

„(44) La 29 februarie 2008, data la care purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Galati a dat presei declaratia in discutie, vinovatia reclamantului nu fusese inca stabilita in mod legal. Curtea de apel a pronuntat hotararea definitiva trei zile mai tarziu, la 3 martie 2008 (paragrafele 14 si 15 de mai sus).

(45) Curtea noteaza in continuare ca judecatorul Gina Ignat a intervenit in calitatea sa oficiala de purtator de cuvant al Curtii de Apel Galati pentru a informa presa cu privire la procedura in cauza. Intocmai ca si Guvernul, Curtea apreciaza ca circumstantele cazului – indeosebi numarul mare de victime ale accidentului de la Mihailesti si amploarea prejudiciului material (paragraful 6 de mai sus) – au atras un interes major de informare a publicului in legatura cu derularea procedurilor (a se vedea in acest sens Axel Springer AG c. Germaniei).

(46) Cu toate acestea, Curtea observa ca purtatorul de cuvant nu s-a limitat la o simpla comunicare de informatii referitoare la stadiul procedurilor derulate in cauza, din moment ce a facut aprecieri pe seama vinovatiei reclamantului, indicand ca este probabila pronuntarea unei hotarari de condamnare (a se vedea paragraful 14 de mai sus). Curtea constata ca declaratia contestata a incurajat opinia publica sa creada in vinovatia reclamantului, chiar daca instanta de recurs nu pronuntase inca o hotarare in cauza. Curtea noteaza ca purtatorul de cuvant a folosit anumiti termeni care au exprimat indoiala, precum 'este probabil' si 'presupun' (paragraful 14 de mai sus); Cu toate acestea, Curtea apreciaza ca aceasta utilizare nu a schimbat sensul real al declaratiei.

(47) In acest sens, Curtea observa ca, prin atributiile sale oficiale, purtatorul de cuvant era obligat sa-si exercite functia cu respectarea prezumtiei de nevinovatie, a independentei justitiei, a impartialitatii si a obiectivitatii administrarii actului de justitiei (paragrafele 18 si 19 de mai sus).

(48) Mai mult, Curtea retine ca purtatorul de cuvant a intervenit public pentru informarea presei (a se vedea, a contrario, A.L. c. Germaniei) si ca nu a actionat in mod spontan cu scopul de a-si exprima o opinie personala (a se vedea, a contrario, Gutsanovi c. Bulgariei, precitata, paragrafele 195-196). Curtea apreciaza ca, date fiind functia sa si circumstantele particulare ale cazului, purtatorul de cuvant ar fi trebuit sa dea dovada de mai multa prudenta si rezerva in alegerea cuvintelor, pentru a evita confuzia (Allenet de Ribemont c. Frantei, precitata, par. 41; Gutsanovi c. Bulgariei, precitata, par. 199; Khoujine si altii c. Rusiei, par. 96).

(49) In fine, Curtea subliniaza ca faptul ca reclamantul a fost in cele din urma declarat vinovat si condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea nu ii poate stirbi acestuia dreptul sau initial de a fi prezumat nevinovat pana la stabilirea in mod legal a vinovatiei. Curtea a statuat in repetate randuri ca Art. 6.2 din Conventie acopera intreaga procedura penala 'indiferent de deznodamant' (Minelli c. Elvetiei si Matijasevic c. Serbiei).

(50) Aceste elemente sunt suficiente Curtii pentru a concluziona ca a existat o incalcare a Art. 6.2 din Conventie”.

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Neagoe vs. Romania

Foto: ardae.ro