Un nou caz care risca sa devina unul pilot ameninta Romania cu o apropiata condamnare la CEDO de la Strasbourg pentru incalcarea dreptului la viata privata, constand in divulgarea in presa a convorbirilor dintre omul de afaceri Gruia Stoica si avocatul Doru Bostina – confidentiale prin lege - precum si patrunderea politiei la 4.00 dimineata in casa omului de afaceri, fara mandat judecatoresc, in timp ce acesta era arestat la domiciliu. In cazul Gruia Stoica contra Romaniei (cererea 53179/2014) CEDO de la Strasbourg a declarat admisibila plangerea si a solicitat la 30 septembrie 2014 Guvernului Romaniei sa explice cum s-a produs incalcarea dreptului la viata privata.

In orice stat european, in momentul in care in faza secreta a urmaririi penale, un parchet ar scurge in presa stenograme ale unor inregistrari dintre un client si avocatul sau, aceste inregistrari ar fi fost anulate de judecator, iar responsabilii de divulgarea secretului profesional ar fi cercetati pentru a fi trasi la raspundere.

De ce au refuzat toti judecatorii expertizarea interceptarilor DNA sifonate in presa?

In cazul Gruia Stoica – av. Doru Bostina interceptarile realizate de DNA nu doar ca nu au fost respinse dar, desi s-au efectuat doua expertize extrajudiciare de catre acuzati, care au concluzionat ca inregistrarile nu sunt originale si autentice si contin urme vizibile de prelucrare, judecatorul Vasile Maracineanu de la Curtea de Apel Ploiesti (care au dat la fond pedepse de 4 si 3 ani inchisoare pentru un presupus trafic de influenta dedus din interpretarea convorbirilor), dar si judecatorii ICCJ Ana Maria Dascalu, Stefan Pistol si Geanina Arghir (care judeca apelul in aceasta cauza) au refuzat sa dispuna efectuarea unor expertize oficiale pentru a verifica aspectele sesizate.

Acest lucru este de neinteles in conditiile in care traficul de influenta a fost retinut exclusiv pe interpretarea discutiilor dintre client si avocat, care sunt aparate de secretul profesional, iar judecatorii au obligatia sa exercite un rol activ si sa administreze probele pe principiul egalitatii armelor, adica sa permita apararii sa vina cu aceleasi mijloace de proba de care se prevaleaza acuzarea. Foarte ciudat, desi nu sunt experti in materia interceptarilor, neavand aceasta calificare, judecatorii ICCJ Ana Maria Dascalu, Stefan Pistol si Geanina Arghir au respins proba expertizarii, dar s-au limitat sa asculte inregistrarile in sala ca si cand acest procedeu ar putea garanta contra unei posibile contrafaceri.

Faptul e cu atat mai dubios cu cat acest dosar a fost deschis imediat ce fostul presedinte Traian Basescu a iesit public sa spuna ca omul de afaceri Gruia Stoica nu ar avea bani sa cumpere compania nationala CFR. In alta ordine de idei este cunoscut faptul ca in Romania anchetele DNA aproape ca au distrus mediul de afaceri romanesc, economia tarii ajungand in prezent in proportie de peste 60% in mainile unor companii straine, care nu fac niciodata obiectul cercetarilor DNA indiferent cate dezvaluiri se fac in spatiul public.

CEDO a somat Guvernul Romaniei sa raspunsa la o lista de intrebari

Revenind la cauza Gruia Stoica contra Romaniei, Camera a III-a a CEDO a declarat admisibila plangere depusa de Gruia Stoica inn iulie 2014, care a vizat:

1-incalcarea dreptului la viata privata (art. 8 din Conventie) prin scurgerea in presa a stenogramelor convorbirilor dintre el si avocatul sau; dar si prin patrunderea in domiciliu, fara mandat judecatoresc, la ora 4.00 dimineata, a unei echipe de politisti, care chipurile verificau modul in care se respecta arestul la domiciliu;

2-supunerea la tratamente inumane si degradante (art. 3 din Conventie) cu prilejul arestarii sale;

Astfel, Guvernul a fost poftit sa explice cum a fost posibil sa apara in presa, inaintea arestarii, piese secrete din dosarul DNA instrumentat de procurorul Dan Gabriel Badea, coordonat de seful sau de sectie Gheorghe Popovici, mai precis discutia din 22 ianuarie 2014, de la restaurantul Hotelului Radisson Blu din Capitala, cand Gruia Stoica si Doru Bostina au fost filati si interceptati ambiental, discutie pe care parchetul a interpretat-o ca fiind trafic de influenta.

Previzibilele solutii ale CEDO

Prin prisma jurisprudentei CEDO, este aproape sigur ca toate capetele cererii vor fi admise, iar Romania sa fie condamnata printr-o hotarare pilot. O atare condamnare va demonstra si faptul ca prezumtia de nevinovatie nu este respectata in Romania chiar de catre DNA care in cazurile cu miza politico-economica scurge in presa informatii secrete din dosar, influentand prin aceasta judecatorii, prin crearea in randul opiniei publice a sentimentului de vinovatie si prin constrangerea judecatorilor sa dea solutii in functie de reactia opiniei publice – motivare general valabila in mai toate hotararile de arestare date in dosarele-spectacol.

In plus, art. 221, alin 10 din noul Cod de procedura penala, care permite agentilor de politie ca pentru verificarea respectarii arestului la domiciliu sa patrunda in casele oamenilor fara mandat judecatoresc va fi declarat mai mult ca sigur ca fiind anti-european, intrucat asemenea masuri care vizeaza Drepturile Omului nu trec prin filtrul unui judecator independent. Conform art. 20 din Constitutie si prevederilor CEDO care au intaietate in fata dreptului intern, acest articol din procedura penala este unul abuziv si inaplicabil ca atatea altele nascocite de "Desteptii codurilor".

De asemenea, condamnarea Romaniei pentru conditiile inumane de detentie este garantata, aceasta fiind practica constanta a judecatorilor europeni in ce priveste inchisorile si aresturile de la noi.

In cazul unei condamnari a Romaniei pentru incalcarea dreptului la viata privata, constand in scurgerea in presa a discutiilor confidentiale dintre client si avocat, evident ca intregul dosar va fi aruncat in aer, intrucat proba cu respectivele inregistrari va deveni automat nula, iar statul roman va deveni bun de plata pentru lunile de arest executate deja de catre Gruia Stoica si avocatul Doru Bostina.

Evident, judecatorii ICCJ Ana Maria Dascalu, Stefan Pistol si Geanina Arghir vor decide ceea ce cred de cuviinta, avand la indemana ori solutia mentinerii condamnarilor de la fond (chiar si sub riscul unei condamnari la CEDO) sau a admiterii apelului inculpatilor si evitarea unor pedepse cu executarea.

* Cititi aici Incheierea Camerei a III-a a CEDO de la Strasbourg in cauza “Gruia Stoica contra Romaniei”

* Cititi aici intreaga poveste a interceptarii DNA sifonate in presa in scopul determinarii arestarii lui Gruia Stoica