Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata a 11.000 de euro ziaristei Cornelia Popa, din Constanta, pe motiv ca instantele romanesti au condamnat-o nejustificat, in 2002, la plata unei amenzi penale, in urma unui articol in care aceasta sustinea ca un judecator a dat o decizie “aberanta”, criticand comportamentul profesional al magistratului. Cornelia Popa a fost condamnata la plata unei amenzi penale, pe motiv ca articolul sau a fost “tendentios, defaimator, de natura sa afecteze imaginea sistemului judiciar in ochii opiniei publice”. Mai mult, procesul jurnalistei a fost judecat chiar de un magistrat de la Tribunalul Constanta, desi judecatorul reclamant activa la Sectia Litigii de Munca, din aceeasi institutie. In timpul procesului, jurnalistei nu i s-a permis sa faca proba veritatii, si nici sa se apere corespunzator, decizia magistratilor, de condamnare a Corneliei Popa la plata unei amenzi penale, dar si la despagubiri de 10.000 de lei catre judecatoare fiind motivata prin argumente generale. CEDO a ajuns la concluzia ca expresiile utilizate de reclamanta Popa “nu pot trece in ochii Curtii ca alegatii intentionat defaimatoare, ci ca expresia libertatii jurnalistice care comporta si posibilul recurs la o oarecare doza de exagerare, chiar si de provocare”. Mai mult, CEDO a admis ca reclamantei nu i-a fost respectat dreptul la aparare, prin respingerea constanta a probei veritatii. Curtea Europeana a concluzionat ca cele doua instante romanesti care au pronuntat decizia de condamnare a jurnalistei au facut o analiza “centrata pe propozitii considerate defaimatoare, fara ca acestea sa fie puse in contextul rationamentului”.

CEDO: Instantele romanesti au motivat generic decizia de condamnare

Jurnalista Cornelia Popa, de la ziarul “Independent” din Constanta a fost condamnata de Tribunalul Constanta, in 2002, la amenda penala si plata a 6.000 de lei despagubiri, dupa ce a scris un material in care critica decizia unui judecator intr-un litigiu de munca. Titlul articolului era: “Judecatorul C.C. recidiveaza in deciziile stupefiante”, iar comentariile jurnalistei au atras supararea judecatorului in cauza, care a sustinut ca Popa a redactat materialul intr-o maniera tendentioasa, menita sa o defaimeze. Desi jurnalista a cerut instantei sa ii permita proba veritatii, dar si depunerea la dosar a unui comunicat de presa al Curtii de Apel Constanta, in care se anunta ca judecatorul in cauza este cercetat disciplinar, instanta a respins toate probele ca neconcludente, nepertinente si inutile si a decis condamnarea jurnalistei la plata a 6.000 de lei daune morale, plus amenda penala. In motivarea condamnarii, instanta a apreciat ca “articolul in cauza a depasit limitele necesitatii de informare intr-o societate democrata si a transmis un mesaj precis, reprosuri la adresa judecatorului C.C. cu privire la nerespectarea de catre acesta a legii si a datoriei profesionale. De asemenea, Tribunalul a considerat ca articolul in cauza a constituit un atentat nu numai la adresa magistratilor, dar si asupra increderii cetatenilor in justitie. De asemenea, Tribunalul a statuat ca Popa a atentat grav la reputatia magistratului in cauza”.

Curtea a notat ca analiza articolului pus in discutie este “centrata pe propozitiile considerate defaimatoare, fara ca macar acestea sa fie puse in contextul rationamentului. In absenta unei analize critice si circumstantiale a articolului litigios, o asemenea metoda nu permite identificarea cu certitudine suficienta motivele care au condus la sanctiunea penala. Simpla mentiune 'atentat la increderea in justitie' nu poate fi suficienta pentru a justifica condamnarea recurentei”.

Judecatorii europeni: “Persoanele care apartin institutiilor fundamentale ale statului pot face obiectul criticii” jurnalistului

CEDO a aratat ca articolul incriminat critica in “maniera acerba” decizia judecatorului C.C., a carui competenta profesionala a fost puternic pusa la indoiala. Acesta fiind cazul, articolul este important ca tema de interes general, adica increderea in justitie. Curtea a observat de asemenea ca afirmatiile reclamantei in articol nu privesc aspecte din viata privata a judecatorului C.C., ci comportamente si atitudini profesionale ale judecatorului. “In acest context, Curtea considera ca recurenta a actionat cu buna-credinta, scopul articolului fiind acela de a informa publicul asupra unui subiect de interes general (…) In speta, persoana in cauza, apartinand 'institutiilor fundamentale ale statului', poate face obiectul criticilor personale in limite admisibile, si nu doar intr-un mod teoretic si general. In acest context, expresiile utilizate de reclamanta in articol, cu privire la judecatorul in cauza, nu pot trece in ochii Curtii ca alegatii deliberat defaimatoare, ci mai degraba ca expresie a libertatii jurnalistice, care comporta un anume grad de exagerare, chiar si de provocare”. Din aceste motive, Curtea considera ca decizia de condamnare a jurnalistei nu a corespuns niciunei “nevoi sociale imperioase”, una dintre principalele conditii care justifica necesitatea unei ingerinte in libertatea de expresie, intr-o societate democratica”.

* Cititi aici, integral, hotararea CEDO in cauza „Cornelia Popa vs. Romania”