Pe langa victoriile obtinute in procesele din Romania, avocatul Dan Chitic (foto 1) si-a mai trecut o izbanda in palmares. Marti, 14 ianuarie 2020, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat Romania sa-i plateasca lui Chitic daune morale de 5.000 de euro pentru ca o judecatoare i-a incalcat libertatea de exprimare si pe cea de intrunire, intr-un proces vizand o amenda pe care Dan Chitic o primise abuziv de la Jandarmerie, in contextul protestelor anti-Basescu din ianuarie 2012. Cazul este unul spectaculos nu doar prin sine, cat mai ales prin lantul de coincidente cu care este garnisit.

Dupa cum spuneam, totul a inceput in ianuarie 2012, cand jandarmul Marius Necula l-a amendat pe avocatul Dan Chitic cu 300 de lei, chipurile pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Concret, locotenent-colonelul Necula pretindea ca avocatul protestase cu incalcarea legii. Mai tarziu, in plangerea impotriva amenzii, adresata Judecatoriei Sectorului 1, Dan Chitic a relatat ca, nimerindu-se din intamplare in zona Teatrului National (in asteptarea sotiei), a fost bruscat de jandarmi, dus la sectia de Politie, retinut abuziv acolo timp de doua ore, apoi amendat, lt.-col. Marius Necula scriind in procesul-verbal ca avocatul „a tulburat ordinea si linistea publica in zona mai sus mentionata (n.r. Teatrul National), scandand lozinci contra regimului politic actual”.

Desi in mod normal Dan Chitic ar fi trebuit sa obtina in instanta anularea amenzii, judecatoarea JS1 Delia Roxana Alecu – devenita intre timp semnatara de memorii ale Forumului Judecatorilor din Romania – nu a procedat asa, ci i-a preschimbat avocatului sanctiunea din amenda in avertisment.

Prezentam mai intai minuta judecatoarei Delia Alecu din dosarul nr. 2773/299/2012:

„Admite in parte plangerea formulatii de petentul Chitic Mircea Victor Daniel (...) in contradictoriu cu intimata Mlnisterul Adminlstratiei si Internelor, Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, U.M. 0575, cu sediul in sector 5, Bucuresti, Fort Magurele.

Dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale in cuantum de 300 lei, aplicata prin procesul-verbal seria JO, nr. 0247202 incheiat la data de 15.01.2012 de catre intimata, cu sanctiunea 'avertisment'. Irevocabila. Pronuntata in sedinta publica astazi, 27.06.2012”.

Judecatoarea i-a incalcat prezumtia de nevinovatie

Oricat ar parea de aberant, judecatoarea Roxana Alecu i-a incalcat avocatului Dan Chitic prezumtia de nevinovatie, scriind negru pe alb ca „sarcina probei in dovedirea nevinovatiei petentului ii revine acestuia”.

Redam cel mai important pasaj din sentinta judecatoarei Delia Roxana Alecu:

„Instanta nu poate retine motivul de nulitate invocat de petent referitor la intocmirea procesului-verbal de catre un alt agent decat cel care a constatat in mod direct fapta, cata vreme, pe de-o parte, petentul nu a dovedit cele sustinute, respectiv ca nu agentul constatator a fost la fata locului, ci o alta persoana, iar pe de alta parte, chiar si in ipoteza in care fapta a fost constata in mod direct de catre o alta persoana decat cea care intocmeste actul, singura sanctiune care intervine este aceea a inlaturarii prezumtiei de veridicitate a celor inscrise in procesul-verbal de contraventie, cu consecinta ca sarcina probei ar reveni intimatei.

Cu toate acestea, instanta apreciaza ca, cata vreme petentul nu a facut dovada ca agentul constatator nu s-a aflat la fata locului, sarcina probei in dovedirea nevinovatiei petentului ii revine acestuia.

In ceea ce priveste temeinicia aplicarii sanctiunii, raportat la aprecierea gravitatii faptei savarsite si la datele din care sa rezulte aceasta, instanta constata ca plangerea petentului este intemeiata in parte, in ceea ce priveste sanctiunea aplicata, petentul nefacand insa dovada ca nu a savarsit fapta imputata, pentru urmatoarele considerente:

Desi petentul a sustinut faptul ca nu a savarsit fapta pentru care a fost sanctionat, nu a putut demonstra acest lucru prin proba video si nici prin alte inscrisuri depuse la dosar. lnregistrarea efectuata de petent nu poate rasturna prezumtia de legalitate si veridicitate a celor retinute in procesul-verbal, cata vreme petentul ar fi putut savarsi fapta inainte sau dupa perioada inregistrata cu telefonul mobil; mai mult, acesta nu reprezinta un mijloc tehnic omologat.

In ceea ce priveste neconstitutionalitatea sanctionarii unui drept legitim constitutional, instanta observa ca petentul nu a inteles sa invoce exceptia de neconstitutionalitate a art. 3 pct. 25 din Legea nr. 61/1991, astfel ca instanta nu se poate pronunta cu privire la acest motiv invocat de petent, fara depasirea competentei sale.

In plus, instanta subliniaza faptul ca petentul a fost sanctionat nu pentru exprimarea opiniilor cu privire la regimul politic actual, ci pentru tulburarea ordinii si linistii publice, exercitarea drepturilor recunoscute de lege trebuind a fi facuta cu respectarea drepturilor celorlalti cetateni si cu buna-credinta, in caz contrar putandu-se vorbi despre abuz de drept.

In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, aceasta trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa si de circumstantele personale ale contravenientului. Totodata, potrivit art. 7 din OG 2/2001, avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa.

Instanta, fata de cele retinute anterior, apreciaza ca stabilirea sanctiunii avertismentului este suficienta in prezenta cauza pentru corijarea comportamentului petentului si pentru realizarea scopului preventiv, educativ si punitiv urmarit prin aplicarea sanctiunilor contraventionale. Aceasta intrucat, din continutul procesului-verbal atacat, nu reiese ca fapta imputata a avut consecinte grave”.

In plangerea adresata CEDO, avocatul Dan Chitic a reclamat ca i-au fost incalcate drepturile prevazute la articolele 6, 9 10, 11 si 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. El a solicitat daune morale de 10.000 de euro, dar curtea de la Strasbourg i le-a acordat in cuantum de doar 5.000 de euro. Desigur, banii vor fi platiti de Ministerul Finantelor, deci din buzunarele tuturor romanilor, pentru ca o judecatoare nu si-a facut meseria cum trebuie, asa cum CEDO a constatat. Tocmai de aceea, statul roman are obligatia sa se indrepte cu actiune in regres impotriva judecatoarei Delia Roxana Alecu pentru recuperarea sumei ce va fi suportata de contribuabili.

Iata ce prevad articolele din Conventia EDO invocate:

„Articolul 6 – dreptul la un proces echitabil

1. Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia, in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei.

2. Orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul:

a. sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, despre natura si cauza acuzatiei aduse impotriva sa;

b. sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale;

c. sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare remunerarii unui aparator, sa poata fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer;

d. sa audieze sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii;

e. sa fie asistat gratuit de un interpret, daca nu intelege sau nu vorbeste limba folosita la audiere.

Articolul 9 – libertatea de gandire, de constiinta si de religie

1. Orice persoana are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrangeri decat cele prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii, a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor altora.

Articolul 10 – libertatea de exprimare

1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

Articolul 11 – libertatea de intrunire si de asociere

1. Orice persoana are dreptul la libertate de intrunire pasnica si la de asociere, inclusiv a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat cele prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei ori a drepturilor si a libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrangeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat.

Articolul 13 – dreptul la un remediu efectiv

Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale”.

La randul ei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat in unanimitate ca lui Mircea Victor Daniel Chitic i-a fost incalcata libertatea de exprimare (art. 10 din Conventia EDO), obligand statul roman sa-i plateasca avocatului daune de 5.000 de euro, in termen de 3 luni de la comunicarea hotararii. Completul CEDO a fost format din judecatorii Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc (foto 2) si Carlo Ranzoni.

Cititi principalele pasaje din hotararea CEDO (cauza nr. 6512/13):

„46. In pofida argumentului Guvernului, dimpotriva, Curtea observa ca a stabilit deja ca pedeapsa aplicata reclamantului a reprezentat o ingerinta in dreptul sau la exprimarea libera (...). O astfel de ingerinta va conduce la constatarea unei incalcari a articolului 10 din Conventie, cu exceptia cazului in care a fost prevazuta de lege, a urmarit un scop legitim si a fost necesara intr-o societate democratica pentru atingerea acestui obiectiv.

47. In acest sens, Curtea observa ca, in temeiul articolului 3 alin. 25 si al articolului 4 litera (b) din Legea nr. 61/1991 (...) si al articolului 7 alin. 2 si 3 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 (...), autoritatile ar putea impune un avertisment tuturor celor care au tulburat in mod ilegal ordinea si pacea publica facand zgomot cu un dispozitiv sau obiect sau prin strigate. Prin urmare, [Curtea] este multumita ca exercitarea acestei autoritati in circumstantele mentionate a indeplinit cerintele legalitatii si concluzioneaza ca ingerinta a fost 'prevazuta de lege'. Mai mult decat atat, ingerinta a urmarit obiectivele legitime de prevenire a dezordinilor si protejarea drepturilor si libertatilor celorlalti.

48. Tine de Curte sa stabileasca daca ingerinta era 'necesara' intr-o societate democratica pentru a atinge scopul legitim urmarit. In aceasta privinta, se refera la principiile fundamentale care decurg din jurisprudenta sa in aceasta privinta (...).

49. Curtea observa (...) ca reclamantul a fost pedepsit pentru ca a scandat public sloganuri indreptate catre politicieni dintr-un punct aflat in centrul Bucurestilor in timp ce se desfasura o manifestatie in apropiere si ca actiunile sale constituiau o forma de exprimare politica.

50. Curtea observa ca nu exista nicio dovada ca scandarile reclamantului erau jignitoare, vizau viata privata a unei persoane, onoarea sau reputatia sau reprezentau incitare la violenta sau pur si simplu la un atac gratuit impotriva anumitor persoane. Prin urmare, Curtea considera ca este rezonabil sa presupuna ca intentia lui (n.r. a lui Chitic) de a scanda acele sloganuri era de a sprijini critica publica adusa liderilor politici care conduceau tara la acea vreme.

51. Curtea reitereaza ca, in temeiul articolului 10 alin. 2, exista prea putine posibilitati pentru restrictiile privind libertatea de exprimare in domeniul discursului sau al dezbaterii politice – in cazul in care libertatea de exprimare este de cea mai mare importanta – sau in probleme de interes public. Limitele criticilor acceptabile sunt mai largi fata de un om politic decat fata de un particular. Spre deosebire de cel din urma, primul, in mod inevitabil si in cunostinta de cauza, s-a expus unei atente cercetari a fiecarui cuvant si a fiecarei fapte de catre jurnalisti si public, in general, si trebuie, in consecinta, sa arate un grad mai mare de toleranta (...).

52. De asemenea, Curtea observa ca nu exista nicio dovada (iar Guvernul nu a obiectat fata de acest lucru) ca, in ceea ce priveste ignorarea instructiunilor initiale ale jandarmilor de a parasi zona, comportamentul reclamantului ar fi fost violent, agresiv sau ar fi putut fi considerat un act reprobabil. De asemenea, nu reiese ca masura luata impotriva lui (n.r. a lui Chitic) a fost rezultatul refuzului sau de a parasi zona sau de a respecta orice eventuala obligatie legala de a notifica autoritatile in prealabil despre actiunile sale. Intr-adevar, Curtea observa ca, potrivit raportului politiei, pedeapsa care i-a fost aplicata nu se refera la sanctionarea vreunui posibil refuz (...).

53. De asemenea, Curtea observa ca, in ciuda faptului ca temeiul legal al pedepsei statea exclusiv in tulburarea, de catre el (n.r. Chitic), a ordinii si linistii publice, Guvernul nu a prezentat nicio proba care sa sugereze ca locuitorii din apropiere s-au plans sau au fost tulburati de comportamentul reclamantului in timpul evenimentului respectiv sau dupa acesta. In orice caz, Curtea a ajuns deja la concluzia ca, avand in vedere proximitatea reclamantului fata de o demonstratie zgomotoasa la scara larga, orice eventual zgomot facut de el ar fi fost aproape acoperit de zgomotul provocat de demonstratie (...).

54. In aceste conditii, avand in vedere comportamentul reclamantului, proximitatea sa fata de o demonstratie zgomotoasa si absenta oricarui risc evident de perturbare a linistii publice, Curtea nu este convinsa ca sunt relevante si suficiente motivele invocate de catre autoritatile nationale pentru a justifica ingerinta reclamata.

55. Curtea ar adauga ca impunerea unei sanctiuni, administrative sau de alt fel, oricat de lejera, fata de autorul unei exprimari care se califica drept politica poate avea un efect nedorit descurajare a discursului public (...).

56. Consideratiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite Curtii sa concluzioneze ca a existat o incalcare a articolului 10 din Conventie”.

Judecatoarea Alecu n-a avut ochi pentru suferintele procurorului Tudosan

Lumea Justitiei v-a prezentat deja cum judecatoarea Delia-Roxana Alecu i-a respins procurorului DIICOT Ionel Tudosan – intre timp pensionat – daune morale pentru suferintele pe care a trebuit sa le indure timp de trei ani din partea Binomului SRI-DNA, intr-o facatura de dosar soldat cu achitare definitiva. Tudosan ceruse ca procuroarele Laura Kovesi si Mihaiela Iorga-Moraru sa-i plateasca in solidar daune de 100.000 de lei, dar judecatoarea Alecu nici n-a vrut s-auda (click aici pentru a citi).

Doar atat mai spunem si incheiem: absolut intamplator, Stefan Alecu, sotul judecatoarei, ofera consultanta juridica pentru Serviciul Roman de Informatii cel putin din anul 2010 (de cand dateaza cea mai veche declaratie de avere publicata de Roxana Alecu pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate).

* Cititi aici sentinta judecatoarei Delia Alecu din dosarul Chitic vs Jandarmerie

* Cititi aici plangerea avocatului Dan Chitic catre CEDO

* Cititi aici hotararea CEDO in limba engleza

* Cititi aici declaratiile de avere ale judecatoarei Alecu din 20 octombrie 2010, respectiv 30 mai 2019