Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki a dat in judecata Ministerul Finantelor condus de Florin Citu (foto), cerandu-i sa precizeze cate actiuni in regres a exercitat impotriva magistratilor care au comis abuzuri, care si-au exercitat functia cu rea-credinta, ori grava neglijenta, si de pe urma carora statul roman a platit daune materiale semnificative astfel cum au fost stabilite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Anuntul a fost facut de APADOR-CH pe pagina oficiala a asociatiei la inceputul acestei saptamani.

Conform APADOR-CH, masura actionarii in judecata a Ministerului Finantelor vine dupa ce, somat sa raspunda la o serie de intrebari privitoare la actiunea in regres fata de magistrati, ministerul condus de Citu a precizat ca informatiile privitoare la actiunea in regres exercitata impotriva judecatorilor si procurorilor nu intra in sfera de competenta a Ministerului Finantelor, motiv pentru care i-a directionat pe reprezentatii Asociatiei pentru apararea drepturilor omului catre Ministerul Justitiei. Evident, MJ a redirectionat imediat solicitarea catre Ministerul Finantelor, fiind institutia care are competenta legala de a exercita actiunea in regres.

Practic, Ministerul Finantelor condus de Florin Citu a refuzat sa se indrepte impotriva magistratilor pentru care statul roman a platit daune materiale uriase, permitand ca aceste sume sa fie platite din bugetul tuturor romanilor. Aceasta desi conform art. 542 din Codul de procedura penala si a articolelor conexe actiunea in regres se exercita de catre Ministerul Finantelor Publice, in urma unui raport intocmit de CsM prin Inspectia Judiciara, care va sta la baza sanctionarii materiale a magistratilor.

Iata ce prevede art. 542 din Codul de procedura penala:

"(1) In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art. 541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala pentru vreunul dintre cazurile prevazute la art. 538 si 539, actiunea in regres pentru recuperarea sumei achitate poate fi indreptata impotriva persoanei care, cu rea-credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul profesiunii.

(2) statul trebuie sa dovedeasca in cadrul actiunii in regres, prin ordonanta procurorului sau hotarare penala definitiva, ca cel asigurat in conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala de libertate cauzatoare de prejudicii".

In cuprinsul solicitarii, Asociatia pentru apararea drepturilor omului in Romania – Comitetul Helsinki solicita reprezentantilor de la Finante sa precizeze:

-Cate actiuni in regres ati formulat, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, impotriva magistratilor care au dispus masuri sau au pronuntat hotarari judecatoresti care, ulterior, au dus la condamnarea Romaniei printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

-Cate actiuni in regres ati formulat, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, impotriva magistratilor care au dispus masuri sau au pronuntat hotarari judecatoresti care, ulterior, au dus la plata de despagubiri de catre stat pentru acele masuri dispuse sau hotarari pronuntate de magistrati, in alte cazuri decat cele pentru care Romania a fost condamnata printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

-Cate sesizari/solicitari ati primit de la Consiliul superior al Magistraturii, in perioada 2016-2020, defalcat pe fiecare an, pentru promovarea unor actiuni in regres impotriva magistratilor, in cazurile mentionate la pct. 1 si 2 din prezenta cerere de informatii.

-Daca aveti posibilitatea legala de a introduce actiuni in regres impotriva magistratilor fara o sesizare prealabila in acest sens din partea Consiliului superior al Magistraturii.

-Daca nu ati formulat astfel de actiuni in regres, care sunt motivele.

Solicitarea APADOR-CH vine dupa demersul facut in 2017, cand a facut o cerere similara, ocazie cu care, in urma raspunsului Ministerului Finantelor, s-a putut stabilit ca niciun magistrat nu a fost chemat sa plateasca material pentru erorile comise si care au condus la condamnarea Romaniei la CEDO. La acel moment, APADOR-CH a semnalat faptul ca actualul cadru normativ nu permite statului sa se indrepte impotriva magistratilor, din cauza termenelor de prescriere foarte scurte care ar face imposibila tragerea la raspundere materiala a judecatorilor si procurorilor (termene care sunt similare raspunderii disciplinare, respectiv 2 ani). Or, tinand cont de perioada de timp care poate trece de la pronuntarea unei solutii de catre un magistrat si pana la data la care CEDO se pronunta asupra cauzei (care poate ajunge si la 10 ani) este evident ca raspunderea materiala a magistratilor se transforma intr-o utopie.

Redam in continuare anuntul APADOR-CH de pe pagina oficiala a asociatiei:

"Singurul in masura sa recupereze daunele platite de stat in condamnarile la CEDO, MFP refuza sa spuna daca si in cate cazuri a incercat macar sa traga la raspundere magistratii vinovati

Raspunderea magistratilor, o marota folosita politic, mai mult pentru controlul justitiei decat pentru indreptarea erorilor ei, este in realitate, de multa vreme, o forma fara fond in societatea romaneasca.

Concret, stim deja din 2017 ca niciun magistrat nu a fost pus sa plateasca pentru erorile comise in cauze care au dus la condamnarea Romaniei la CEDO, si asta pentru ca regulile sunt facute astfel incat vinovatii sa nu poata fi trasi la raspundere.

APADOR-CH a demonstrat acest lucru in 2017, dupa o corespondenta dusa cu Ministerul Finantelor Publice (MFP) si cu Consiliul superior al Magistraturii (CsM), pentru a afla in cate cazuri statul a formulat actiuni in regres impotriva unor magistrati care si-au facut meseria defectuos.

Mecanismul actiunii in regres este aparent simplu: dupa ce plateste, din partea statului, daunele stabilite de CEDO, MFP sesizeaza CsM pentru a cere stabilirea vinovatiei magistratilor in cazul respectiv. In urma unui proces ar trebui sa se afle daca respectivii magistrati au actionat cu rea credinta sau grava neglijenta, urmand ca MFP sa recupereze de la ei sumele platite de stat.

Numai ca, asa cum sunt facute acum, legile care reglementeaza acest proces prevad si termene de prescriere suficient de scurte incat sa impiedice efectiv tragerea la raspundere a magistratilor. De la comiterea faptelor pana la obtinerea unei sentinte la CEDO trec atat de multi ani incat niciun magistrat nu mai poate fi tras la raspundere pentru asta, asa ca statul plateste si gata.

Prin urmare, in 2013 si in 2016, MFP ne-a raspuns detaliat, aratand cadrul legal existent si de ce nu a formulat nicio actiune in regres, intrucat, spunea MFP atunci, nu fusese sesizat in niciun caz de catre CsM, organismul care conform legii are competenta de a stabili raspunderea civila sau disciplinara a magistratilor.

APADOR-CH a dat atunci si niste solutii pentru indreptarea lucrurilor, respectiv niste termene de prescriptie mai lungi pentru angajarea raspunderii disciplinare a magistratilor si care sa inceapa sa curga, in astfel de cazuri, numai dupa pronuntarea hotararii CEDO (nu mai inainte, ca acum) sau posibilitatea ca MFP sa ceara direct in instanta recuperarea daunelor de la magistrati, iar instanta respectiva sa fie cea care stabileste vinovatia acestora.

Patru ani mai tarziu, pentru ca se vorbeste tot mai mult de raspunderea magistratilor, am vrut sa vedem daca s-au mai schimbat lucrurile, asa ca am facut din nou o solicitare de informatii publice la MFP, intreband acelasi lucru: daca si in cate cazuri a formulat actiuni in regres la adresa magistratilor care au gresit, si de pe urma acelor greseli statul roman a platit daune materiale.

De data asta, spre uimirea noastra, Ministerul Finantelor ne-a raspuns sec ca informatiile solicitate nu intra in sfera de competente a Ministerului Finantelor Publice. Prin urmare, va informam ca am redirectionat solicitarea dumneavoastra Ministerului Justitiei.”

La randul sau, Ministerul Justitiei ne-a raspuns ca a trimis inapoi solicitarea catre MFP, pentru ca acesta este titularul actiunii in regres si nimeni nu poate sa spuna in locul MFP daca si in cate cazuri a incercat sa recupereze daunele.

Vedem asadar ca in cativa ani, MFP nu numai ca nu s-a preocupat ca sa recupereze sumele platite de noi toti pentru greselile altora, dar nici macar nu mai vrea sa recunoasca asta, raspunzand cinstit la o cerere de informatii publice. Probabil MFP se considera competent doar sa plateasca din buzunarele tuturor niste daune, fara sa-l intereseze recuperarea lor.

In cele din urma APADOR-CH a dat in judecata Ministerul Finantelor Publice pentru refuzul de a furniza informatiile cerute. Va vom tine la curent cu rezultatele procesului".