29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CIUDATA INTARZIERE – Curtea de Apel Craiova a fost nevoita sa amane judecarea unei contestatii in anulare in care se acuza o condamnare pe fapte prescrise din cauza ca nu a primit dosarul de la Curtea de Apel Pitesti. Contestatarul reclama ca sta in inchisoare de peste 6 luni, in urma unei condamnari dispuse cu incalcarea deciziilor CCR privind prescriptia. ICCJ a dispus stramutarea dosarului de la CA Pitesti la CA Craiova pe motiv de suspiciuni de lipsa a impartialitatii (Sentinta)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

29 January 2023 15:01
Vizualizari: 4235

Curtea de Apel Pitesti da dovada de o ciudata intarziere in a trimite la Curtea de Apel Craiova un dosar privind o contestatie in anulare formulata de un fost primar care acuza ca a fost condamnat pentru fapte prescirse, chiar daca Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus stramutarea cauzei inca din luna septembrie a anului 2022. Vineri, 27 ianuarie 2023, ar fi trebuit sa fie primul termen, insa judecatorii Cristian Daniel Popa, Liana Balaci si Paulica Dumitrescu de la Curtea de Apel Craiova au amanat judecata contestatiei in anulare pentru data de 17 februarie 2023, din cauza ca inca nu a ajuns dosarul de la Curtea de Apel Pitesti. Asta desi – repetam – ICCJ dispusese stramutarea inca din septembrie 2022 si isi motivase sentinta o luna mai tarziu. Intre timp, un om zace in inchisoare, condamnat pentru fapte prescrise.



Este vorba despre cauza nr. 1364/54/2022, constituita dupa ce Ion Horascu (foto 2) – fost primar al comunei Prundeni din judetul Arges – a formulat contestatie in anulare impotriva deciziei prin care judecatorii Elena Popescu, Marius Gabriel Sandulescu si Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitesti l-au condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare in 11 iulie 2022 pentru luare de mita, abuz in serviciu, deturnare de fonduri, fals si uz de fals (dosarul nr. 4800/109/2018). Problema este ca acea condamnare a fost pronuntata cu incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei privind prescriptia (297/2018 si 358/2022), asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit anul trecut si asa cum, de altfel, si Horascu acuza in calea extraordinara de atac. Mai mult: faptele erau prescrise chiar si in 21 decembrie 2021, cand fostul edil era condamnat in prima instanta, la aceeasi pedeapsa, de catre judecatoarea Alina Hubert de la Tribunalul Arges.

In septembrie 2022, avocatul Nicolae Traistaru (foto 1) – aparatorul lui Ion Horascu – a argumentat, in contestatia in anulare, ca hotararea Curtii de Apel Pitesti a fost pronuntata cu incalcarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022. De asemenea, maestrul Traistaru a cerut la Inalta Curte de Casatie si Justitie stramutarea dosarului privind contestatia in anulare de la Curtea de Apel Pitesti la Curtea de Apel Craiova. In cererea de stramutare, avocatul arata ca toti judecatorii Sectiei penale de la CA Pitesti au avut legatura cu cazul lui Horascu (nu doar in apel, ci si in fazele de camera preliminara si de masuri preventive, dar si in alte dosare in care fostul edil avusese calitatea de inculpat), astfel incat exista o suspiciune privind afectarea impartialitatii acestor magistrati. In plus, Nicolae Traistaru acuza implicarea nelegala a ofiterilor de informatii in aceasta cauza si mentiona, printre altele, trecutul de ofiter SRI al judecatoarei fondului, Alina Hubert (click aici pentru a citi).

In editia de astazi Lumea Justitiei prezinta motivarea sentintei prin care ICCJ a admis stramutarea dosarului Horascu de la Curtea de Apel Pitesti la Curtea de Apel Craiova. Dupa cum veti vedea mai jos, Inalta Curte a admis existenta unor suspiciuni privind faptul ca impartialitatea judecatorilor de la sectia penala a Curtii de Apel Pitesti este afectata. Iar simpla suspiciune este suficienta pentru stramutarea cauzei, astfel incat sa fie respectate garantiile pentru un proces echitabil, au explicat judecatoarele supreme Anca Madalina Alexandrescu, Laura Mihaela Soane si Rodica Cosma.


Redam minuta Inaltei Curti privind stramutarea (sentinta nr. 318/2022 din dosarul nr. 1822/1/2022):


Admite cererea formulata de petentul Horascu Ion privind stramutarea judecarii cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.547/46/2022 al Curtii de Apel Pitesti – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie.

Stramuta judecarea cauzei de la Curtea de Apel Pitesti, la Curtea de Apel Craiova.

Mentine actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat judecarea cauzei.

Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pana la prezentarea aparatorului ales, in suma de 80 lei, ramane in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 8 septembrie 2022”.


Iata motivarea ICCJ privind stramutarea (vezi facsimil):


Analizand cererea de stramutare formulata de petentul Horascu Ion, Inalta Curte constata ca aceasta este intemeiata, in considerarea urmatoarelor argumente:

Potrivit art. 71 Cod procedura penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie 'stramuta judecarea unei cauze de la curtea de apel competenta la o alta curte de apel, atunci cand exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorilor instantei este afectata datorita imprejurarilor cauzei, calitatii partilor ori atunci cand exista pericol de tulburare a ordinii publice'.

Stramutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul caruia, in mod exceptional, judecarea unei anumite cauze penale este luata din competenta unei instante si data spre solutionare unei alte instante din aceeasi categorie si de acelasi grad, in vederea inlaturarii oricarei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate si impartialitate a tuturor judecatorilor unei instante.

Referindu-se la conceptul de impartialitate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca aceasta se defineste prin 'absenta prejudecatilor sau a parerilor preconcepute'. In acest context, s-a decis ca impartialitatea trebuie apreciata atat din punct de vedere subiectiv, luandu-se in considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecator intr-un anume caz, cat si potrivit unui test obiectiv, care stabileste daca judecatorul a oferit garantii suficiente pentru a exclude vreo indoiala motivata din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotararea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO in sensul ca ceea ce trebuie asigurat este increderea pe care, intr-o societate democratica, instantele trebuie sa o inspire publicului (Fey contra Austria). In aplicarea acestui test, opinia partii in cauza cu privire la impartialitatea instantei este importanta, dar nu decisiva. Impartialitatea obiectiva consta 'in a pune problema daca, independent de conduita personala a judecatorului, anumite fapte verificabile justifica suspectarea impartialitatii acestuia din urma' (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinand, in aceste coordonate, motivele invocate de petent, in sensul ca a avut mai multe cauze pe rolul Curtii de Apel Pitesti si un numar mare de judecatori din cadrul respectivei instante s-a pronuntat in aceste dosare, avand in vedere si informatiile comunicate de Curtea de Apel Pitesti, in cuprinsul carora s-a mentionat ca au existat pe rolul instantei dosarele mentionate de catre petent in cuprinsul cererii, cu exceptia dosarului nr. 920/223/2017/a1, acestea fiind solutionate fara a se analiza situatia de fapt de catre unii dintre judecatorii Sectiei penale, Inalta Curte, in temeiul art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 71 Cod procedura penala, pentru a inlatura orice dubiu al petentului referitor la lipsa de impartialitate a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Pitesti si la faptul ca ar fi privat de o judecata echitabila la aceasta instanta, urmeaza sa admita cererea privind stramutarea judecarii dosarului nr. 547/46/2022 si sa dispuna stramutarea cauzei la Curtea de Apel Craiova.

Vor fi mentinute actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat judecarea cauzei”.




Incheiem, prezentand comentariul oferit de avocatul Nicolae Traistaru pentru Lumea Justitiei in legatura cu aceasta contestatie in anulare:


Un beneficiu egal al prescriptiei pentru toti justitiabilii

Instantele trebuie sa analizeze prescriptia penala prin prisma deciziilor CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022 si sa dea prioritate Constitutiei, eficientizandu-le in dezacord cu reglementarile cuprinse in decizia nr. 67/25.10.2022 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in sensul ca toti cetatenii in mod egal sa beneficieze de o cauza legala care inlatura raspunderea penala, indiferent daca au invocat sau nu acest beneficiu in fata instantei de apel.

Prin decizia nr. 67/25.10.2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis ca „instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 si nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii”.

Se impun cateva consideratii vizand obligatia in continuare a instantelor investite cu solutionarea contestatiei in anulare sa analizeze prescriptia bazata pe deciziile CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022.

Intr-un dosar avand ca obiect contestatia in anulare a contestatorului-condamnat Horascu Ion impotriva deciziei penale nr. 626/A/11.07.2022 date de Curtea de Apel Pitesti sub aspectul gresitei condamnari, desi in dosar existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal, respectiv in speta era implinit termenul general al prescriptiei raspunderii penale pentru infractiunile in baza carora inculpatul a fost gresit condamnat. Prescriptia raspunderii penale in dosar este incidenta ca urmare a efectelor juridice ale deciziilor CCR nr. 297/2018 si nr. 358/2022, efecte pe care instanta de apel nu le-a eficientizat.

Astfel, analiza facuta in dosar de instanta de apel vizand incidenta prescriptiei raspunderii penale privindu-l pe inculpat a fost una ineficienta efectuata in procedura ordinara, cu depasirea atributiilor puterii judecatoresti. Instanta de apel in speta (ca de altfel si alte instante nationale in aceeasi tonalitate de analiza) s-a substituit legiuitorului si a introdus in fondul activ al legislatiei prevederile din Codul Penal anterior (Legea nr. 30 din 12 noiembrie 1968 pentru punerea in aplicare a Codului penal al RSR din 21 iunie 1968 – textul actului publicat in B. Of. Nr. 147/13 noiembrie 1968) ce stabileau caracterul interpretativ al actelor de procedura care se comunica suspectului ori inculpatului.

Este o abatere de la legalitate savarsita de instanta de apel, care constituie o depasire a puterii judecatoresti si o veritabila eroare de procedura, care are ca efect admisibilitatea in principiu, dar si pe fond al contestatiei in anulare prezente.

Analiza in dosar a incidentei prescriptiei raspunderii penale a inculpatului este una aparenta, deoarece nu a plecat de la premisa inexistentei in fondul activ al legislatiei in perioada 2018-2022 a unor cauze de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale, ci doar una prin care s-a constatat ca art. 155 alin. (1) din Codul penal in vigoare are un continut similar cu art. 123 alin. (1) din vechiul Cod penal, aceasta fiind o analiza evaluatoare facuta cu depasirea atributiilor puterii judecatoresti care nu are forta probanta.

Instanta de apel, in dosar, in analiza operata, s-a pronuntat cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, depasind atributiile ce i-au fost conferite prin lege.

Dispozitiile art.1 alin.(4) din Constitutia Romaniei prevad ca „Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”. Statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea legilor si tuturor actelor normative cu aceasta, existenta regimului de separatie a puterilor publice, care trebuie sa actioneze in limitele legii, si anume in limitele unei legi ce exprima vointa generala. De aceea, una dintre conditiile realizarii acestor obiective fundamentale ale statului o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Prevederile art.146 din Constitutia Romaniei si ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale stabilesc competenta materiala a Curtii Constitutionale, ca garant al suprematiei Legii fundamentale, enumerand in mod restrictiv competentele jurisdictiei constitutionale. Printre acestea se regaseste cea referitoare la solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala intre doua sau mai multe autoritati publice cu privire la continutul ori intinderea atributiilor lor, decurgand din Constitutie. In prezent, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, „Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii: [...] e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”, iar, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritatile publice aflate in conflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea pozitiei partilor si opinia autorului cererii”.

Insasi Decizia nr. 358/2022 a Curtii Constitutionale a constatat in mod direct existenta unei depasiri a atributiilor puterii judecatoresti de catre instantele nationale care s-au substituit prevederilor din Codul penal anterior pentru a completa prevederile dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, dupa pronuntarea Deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale.

Respectiva analiza a instantei de apel in cauza se constituie intr-un exces de putere, care coincide cu o eroare de procedura si un motiv de nelegalitate a hotararii atacate in contestatia in anulare prezenta, hotarare care in acest context este susceptibila de retractare in calea de atac extraordinara promovata de contestator.

O astfel de analiza – aparent lipsita de ineficienta juridica prin substituirea facuta puterii judecatoresti – nu poate constitui un obstacol in calea exercitarii unei cai extraordinare de atac prevazute de lege (art. 426 alin. 1 lit. b CPP) ca remediu ultim pentru inlaturarea nelegalitatii hotararii atacate, care deriva din aplicarea unei pedepse in speta inculpatului dupa trecerea termenului care stinge raspunderea penala a acestuia.

Nicaieri in cuprinsul prevederilor art. 426-432 din Codul de procedura penala nu se regaseste o prevedere care sa restranga admisibilitatea acestei cai de atac numai la situatiile in care motivele invocate nu au fost relevate in cursul procesului penal, ori daca au fost invocate iar instanta a omis sa se pronunte asupra acestora, ori nu le-a analizat.

De altfel, vointa legiuitorului in reglementarea data contestatiei in anulare prin prevederile art. 426 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala a fost ca respectiva cale de atac extraordinara de atac poate fi admisa chiar daca motivul a fost discutat de instanta ce a dat hotararea definitiva.

In prezent, contestatia in anulare introdusa la Curtea de Apel Pitesti de Horascu Ion a fost stramutata (la cererea noastra, pentru lipsa de impartialitate a judecatorilor si a faptului ca am fi privati de o judecata echitabila la aceasta instanta) de ICCJ la Curtea de Apel Craiova”.


sursa foto Horascu: Ramnicuvalceaweek.ro

Comentarii

# Miron Costin date 29 January 2023 10:10 +4

Astfel de situatii se regasesc cam la toate instantele de pe raza Curtii de Apel Iasi, unde se amana fara motiv sau cu motive șmecherești ale judecătorilor, judecarea si efectiv aplicarea prescriptiei.

# dragos barna date 29 January 2023 11:36 0

sper sa nu se piarda dosaeul ca nu mai judeca de loc la cate am vazut in puscarii , e ceva cvsi normal in tara noastra

# Visu date 29 January 2023 12:22 +6

Prescriptia, ca orice exceptie de ordine publica si cauza de ordine publica, trebuie judecata si fara dosar! Dacă instrumentatorii nu aduc dosarul, se consideră intemeiate pretentiile reclamantului! Rusine sistemului!

# nae din dealul feleacului date 29 January 2023 23:18 -1

D-le #Visu cum poti sa visezi spunind" Rusine sistemului"!Se poate,monchere?Aceasta-i directia sa se faca de rusine si dumneata ii tragi de urechi.Deranjezi d-le facind sapaturi la fundatia piramidei,vrei sa se rastoarne?Las-o bre ca merge asa!Fa-i vint sa se rastoarne cit mai repede cu atit mai bine,dar pina atunci sa ajutam sistemul sa intre in ******at pina peste cap ca numai asa se poate,poate reseta.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva