Fosta judecatoare Camelia Bogdan (foto dreapta) a introdus o actiune abuziva la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Nu o spunem noi, ci CEDO insasi, in hotararea din 27 septembrie 2022, prin care a respins ca inadmisibila actiunea prin care Cami se plangea de a doua excludere din magistratura. Vorbim despre excluderea dispusa de catre Consiliul Superior al Magistraturii in 2020, nu despre confirmarea ei in 2022 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cazul a fost semnalat joi, 20 octombrie 2022, de catre Grupul de Investigatii Politice (GIP), asociatia analistului politic Mugur Ciuvica (foto stanga). Chiar daca actiunea in sine a Cameliei la CEDO nu are legatura cu GIP, respingerea ei a fost posibila ca urmare a unei sesizari primite de instanta de la Strasbourg din partea acestei organizatii neguvernamentale. Mai exact, asociatia lui Ciuvica a alertat Curtea Europeana a Drepturilor Omului de faptul ca fosta judecatoare a facut publice documente confidentiale ale CEDO. Si mai exact, le-a folosit intr-un proces de la Cluj impotriva GIP. Acele documente se refereau la posibilitatea unei intelegeri amiabile intre Camelia Bogdan si statul roman in acest de la CEDO privind a doua excludere a judecatoarei din magistratura. Potrivit art. 62 alin. 2 din Regulamentul Curtii, documentele ce tin de asemenea negocieri sunt confidentiale.

Redam textul intregului articol 62 din regulament:

„1. Odata cererea declarata admisibila, grefierul, actionand pe baza instructiunilor Camerei sau ale presedintelui acesteia, ia legatura cu partile in vederea ajungerii la o solutionare pe cale amiabila a cauzei, in conformitate cu art. 39 § 1 din Conventie. Camera ia toate masurile adecvate pentru a facilita ajungerea la o asemenea solutionare.

2. In conformitate cu art. 39 § 2 din Conventie, negocierile purtate in vederea ajungerii la o solutionare pe cale amiabila sunt confidentiale si nu trebuie sa aduca atingere observatiilor facute de parti in cadrul procedurii contencioase. Nicio comunicare scrisa sau orala, precum si nicio oferta de conciliere intervenita in cadrul acestor negocieri nu poate fi mentionata sau invocata in procedura contencioasa.

3. In cazul in care Camera este instiintata de catre grefier ca partile sunt de acord cu o solutionare pe cale amiabila si dupa ce se asigura ca aceasta solutionare se bazeaza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt acestea recunoscute de Conventie si de Protocoalele sale, scoate cauza de pe rol, in conformitate cu art. 43 § 3 din prezentul Regulament.

4. Alin. (2) si (3) se aplica mutatis mutandis procedurii prevazute la art. 54A din prezentul Regulament (n.r. privind examinarea simultana a admisibilitatii si a fondului”.

Obligatia confidentialitatii este continuta si in art. 39 din Conventia EDO:

„Solutionari pe cale amiabila
1. In orice etapa a procedurii Curtea se poate pune la dispozitia partilor in vederea solutionarii pe cale amiabila a cauzei, care sa reflecte respectarea drepturilor omului, asa cum sunt recunoscute acestea in Conventie si in protocoalele sale.
2. Procedura descrisa la alin. 1 este confidentiala.
3. In cazul incheierii unei conventii de rezolvare amiabila, Curtea scoate cauza de pe rol printr-o decizie care se limiteaza la o prezentare sumara a situatiei de fapt si a solutiei adoptate.
4. Aceasta decizie este transmisa Comitetului Ministrilor, care supravegheaza executarea clauzelor din conventia de solutionare pe cale amiabila, asa cum au fost retinute in decizie”.

Rezumatul cazului a fost prezentat de catre Mugur Ciuvica pe site-ul GIP (click aici pentru articolul integral, insotit de documente):

„Pe 20 octombrie 2022, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plangerea cu nr. 32916/20 depusa de Camelia Bogdan in urma celei de a doua excluderi din magistratura. Completul CEDO a luat decizia in unanimitate. Plangerea Cameliei Bogdan a fost declarata inadmisibila pe motiv ca aceasta a depus, intr-un proces pe care l-a intentat Grupului de Investigatii Politice, documente confidentiale din dosarul sau de la CEDO. Faptul ca a incalcat obligatia de confidentialitate a atras respingerea actiunii sale ca fiind abuziva.

Potrivit Comunicatului CEDO, Curtea a constatat ca „desi fusese informata despre cerintele legate de confidentialitate”, Camelia Bogdan s-a folosit de documente din procesul intentat GIP, „incalcand principiul confidentialitatii impus de art. 39§2 din Conventia CEDO si art. 62§2 din Regulamentul Curtii”. „Astfel, au stabilit judecatorii de la Strasbourg, conduita Cameliei Bogdan reprezinta un abuz de drept in intelesul art. 35§3 (a) din Conventie si, ca urmare, Curtea a declarat plangerea ca inadmisibila.”

In decembrie 2021, GIP a transmis agentului guvernamental al Romaniei pentru CEDO o adresa prin care il informa ca judecatoarea suspendata Camelia Bogdan s-a folosit in procesul pe care l-a intentat organizatiei noastre de documente confidentiale ale CEDO.

In 2019, Camelia Bogdan a dat in judecata GIP, Antena 3, ANAF, mai multi jurnalisti si fundatii, solicitand, initial, sa i se plateasca drept daune morale suma despagubirilor pe care le-a stabilit in dosarul ICA. Ulterior s-a razgandit si a cerut daune morale de 100 milioane lei.

Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondata, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.

In data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere si mai multe inscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Intre aceste inscrisuri se afla si mai multe documente referitoare la procedura de solutionare amiabila a plangerii pe care Camelia Bogdan a facut-o la CEDO referitor la a doua sa excludere din magistratura. In documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Va este atrasa atentia asupra faptului ca toate documentele dosarului sunt publice, cu exceptia celor referitoare la reglementarea pe cale amiabila”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan in procesul de la Cluj.

GIP a solicitat Agentului Romaniei sa informeze Curtea Europeana a Drepturilor Omului in legatura cu incalcarea de catre Camelia Bogdan a obligatiei de confidentialitate a negocierilor in cazul solutionarii pe cale amiabila si sa solicite respingerea actiunii acesteia la CEDO ca abuziva.

In 20 octombrie 2022, CEDO a luat act de abuzul comis de Camelia Bogdan si i-a declarat plangerea ca inadmisibila”.

Cami a mai esuat o data la CEDO

Inainte de a va lasa sa cititi hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului in limbile franceza si romana, amintim ca aceeasi fosta judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti a mai suferit o infrangere la CEDO, in octombrie 2020, legata de prima ei excludere din magistratura. Instanta de la Strasbourg a obligat statul roman sa-i plateasca fostei magistrate daune morale de 6.000 de euro (cu mult sub cei 100.000 de euro solicitati) pentru lipsa in legislatia romana a unei proceduri prin care judecatorul sau procurorul sanctionat de CSM cu excluderea din magistratura sa poata contesta in instanta suspendarea pe care CSM i-o impune preventiv, pana cand ICCJ solutioneaza recursul magistratului impotriva sanctiunii constand in excludere. Cu toate acestea, prin aceeasi hotarare din 2020, CEDO i-a respins Cameliei Bogdan capatul de cerere privind incalcarea vietii private, din cauza ca presa a relatat despre prima ei excludere din magistratura (click aici pentru a citi).

Iata hotararea CEDO din cauza nr. 32916/20 (vezi facsimil):

„OBIECTUL CAZULUI

1. La 2 aprilie 2018, in urma unei proceduri disciplinare initiate de Consiliul Superior al Magistraturii ('CSM'), reclamanta, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, a facut obiectul unei decizii de excludere din justitie. La 31 mai 2018, reclamanta a declarat recurs impotriva deciziei disciplinare. Pana la examinarea recursului, in temeiul dispozitiilor Legii 303/2004 (art. 651 § 2), a fost suspendata din functie. La 21 iunie 2019, Inalta Curte i-a respins definitiv contestatia la decizia de suspendare, declarand-o inadmisibila.

2. La data de 1 septembrie 2021, cererea a fost comunicata Guvernului [Romaniei] si, in acelasi timp, a fost prezentata si o propunere de solutionare amiabila. A fost informat si reprezentantul reclamantului. Scrisoarea care i-a fost trimisa a precizat in special ca, in temeiul Regulamentului 62 § 2 din Regulamentul Curtii, negocierile purtate in vederea unei intelegeri amiabile erau de stricta confidentialitate.

3. Prin e-mailul din 7 decembrie 2021, reclamanta a solicitat Curtii de Apel Cluj sa reinregistreze o actiune civila in despagubiri pe care a introdus-o impotriva anumitor publicatii. Cu aceasta ocazie, ea a atasat, printre altele, copii ale scrisorilor de comunicare pe care Curtea le-a transmis in contextul prezentei cauze, precum si copii ale declaratiilor de solutionare amiabila transmise partilor. Printre destinatarii acestui email s-au numarat, pe langa adresa grefei Curtii de Apel, adresele de email ale altor patru persoane. In e-mailul sau, reclamanta a precizat ca „doreste sa-si continue actiunile la nivel intern, in ciuda situatiei sale financiare precare care a rezultat din aceasta si a propunerii de solutionare amiabila formulate de Curte”. O copie a acestui e-mail a fost depusa la dosar de catre Guvern.

4. In decembrie 2021, trei mass-media (www.antena3.ro; www.grupul.ro si www.jurnalul.ro) au publicat copiile scrisorilor transmise de Curte partilor din prezenta cauza la 1 septembrie 2021, inclusiv copiile declaratiilor amiabile si au criticat nerespectarea de catre reclamanta a regulilor Curtii privind confidentialitatea procedurii de solutionare amiabila.

EVALUAREA INSTANTEI

5. Reclamanta s-a plans de incompatibilitatea procedurii disciplinare cu dreptul de acces la o instanta si dreptul la respectarea vietii private (articolele 6 § 1 si 8 din Conventie).

6. Cu titlu preliminar, Guvernul [Romaniei] sustine ca divulgarea de catre reclamanta a propunerii de solutionare amiabila constituie o incalcare a regulii de confidentialitate a negocierilor referitoare la solutionarea amiabila. Guvernul a invocat articolul 39 din Conventie, ale carui parti relevante prevad dupa cum urmeaza:

'1. In orice moment al procedurii, Curtea se poate pune la dispozitia celor interesati in vederea ajungerii la o solutionare amiabila a cauzei pe baza respectarii drepturilor omului, asa cum sunt recunoscute de Conventie si de protocoalele acesteia.

2. Procedura descrisa la paragraful 1 este confidentiala'.

7. Guvernul a precizat ca reclamanta a dezvaluit autoritatilor nationale toate informatiile referitoare la procedura de solutionare amiabila din prezenta cauza, contrar prevederilor articolelor 39 § 2 din Conventie si 62 § 2 din Regulamentul Curtii. Astfel, Guvernul sustine ca reclamanta a incalcat regula confidentialitatii negocierilor si, prin urmare, a abuzat de dreptul sau la cererea individuala in sensul articolului 35 § 3 (a) din Conventie.

8. Reclamanta precizeaza ca a transmis respectivele informatii Curtii de Apel Cluj, in cadrul unor proceduri interne menite sa-si protejeze reputatia, pentru a se conforma recomandarilor formulate de Curte in cadrul primei cereri de epuizare a cailor interne (Camelia Bogdan impotriva Romaniei, nr.36889/18, § 108, 20 octombrie 2020). Subliniaza ca in prezenta cauza nu a avut loc nicio negociere in vederea unei solutionari amiabile si ca, in consecinta, temeiul juridic in sprijinul obiectiei invocate de Guvern nu gaseste sustinere in cererea acesteia. In cele din urma, potrivit reclamantei, informatia a fost publicata de mass-media controlata de D.V. (n.r. Dan Voiculescu) si nu de ea insasi.

9. Curtea reaminteste ca, in temeiul articolului 39 § 2 din Conventie si al Regulamentului 62 § 2 din Regulamentul Curtii ('Regulile'), negocierile purtate in vederea ajungerii la o intelegere amiabila sunt confidentiale. Aceasta regula, asa cum este inteleasa de Conventie si de Regulamentul Curtii, trebuie interpretata in lumina obiectivului general de a facilita solutionarea amiabila prin protejarea partilor si a Curtii impotriva posibilelor presiuni (Miroļubovs si altii c. Letonia, nr. 798/ 05, § 68, 15 septembrie 2009). Atunci cand reclamantii sau avocatii lor dezvaluie cu buna stiinta detaliile negocierilor purtate in vederea unei posibile solutii amiabile, Curtea poate, in anumite imprejurari, sa respinga cererea de abuz de drept de cerere individuala (Eskerkhanov si altii impotriva Rusiei, 18496/16 al nostru si alti 2, § 24, 25 iulie 2017, cu referiri in aceasta).

10. Revenind la imprejurarile prezentei cauze, Curtea retine ca reclamanta a fost informata, la 1 septembrie 2021, prin reprezentantul sau, ca, in temeiul Regulii 62 § 2 din Regulament, o stricta confidentialitate atasata negocierilor purtate in vederea unei intelegeri amiabile (vezi paragraful 2 de mai sus). Prin urmare, reclamanta cunostea aceasta cerinta. Cu toate acestea, la scurt timp dupa comunicarea cererii, reclamanta a dezvaluit Curtii de Apel Cluj, precum si tertilor, detaliile negocierilor purtate in acest caz in vederea eventualei incheieri a unui acord privind solutionarea pe cale amiabila, inclusiv cuantumul compensatiei oferite (paragraful 3 de mai sus). In urma e-mailului trimis de reclamanta Curtii de Apel Cluj, mai multe articole de presa au scos la iveala detaliile negocierilor pentru intelegerea amiabila, inclusiv copiile scrisorilor de la Curte impreuna cu declaratiile de solutionare amiabila (paragraful 4 de mai sus).

11. Curtea face trimitere la principiile rezumate la paragraful 9 de mai sus si observa ca reclamanta a dezvaluit in acest caz detaliile negocierilor purtate in vederea unei solutionari pe cale amiabila a cererii sale in fata Curtii la grefa unei instante nationale, in contextul procedurilor interne introduse de aceasta pentru a-si proteja reputatia. Acest tip de informatii nu ar trebui sa fie utilizat in alte proceduri litigioase (Hadrabova si altii impotriva Republicii Cehe (dec.), nr. 42165/02 si 466/ 03, 25 septembrie 2007).

12. Curtea nu este convinsa de explicatiile reclamantei. Curtea concluzioneaza ca faptul ca reclamanta a dezvaluit, unei instante nationale, precum si tertilor, detaliile negocierilor purtate in speta in vederea unei intelegeri pe cale amiabila, reclamanta a incalcat principiul confidentialitatii enuntat in articolele 39 § 2 din Conventie si 62 § 2 din Reguli si ca, in imprejurarile cauzei, acest comportament constituie un abuz al dreptului de cerere individuala in sensul articolului 35 § 3 (a) din Conventie (Matasaru c. Moldova (dec.), nr. 44743/08, 21 ianuarie 2020).

13. Rezulta ca cererea trebuie respinsa in temeiul articolului 35 §§ 3 (a) si 4 din Conventie.

Din aceste considerente, Curtea, in unanimitate,

Declara cererea inadmisibila.

Realizat in limba franceza, apoi comunicat in scris la 20 octombrie 2022”.